ORGANIZAREA SI DEZVOLTAREA COLECTIILOR DE BIBLIOTECA (material de completat si revizuit)

[ Please fill or disable this placeholder (:wiki:site_notice) ]
Această pagină poate fi doar citită. Poți vedea sursa, dar nu poți modifica pagina. Consultă administratorul dacă ești de părere că ceva este în neregulă.
====== ORGANIZAREA  SI DEZVOLTAREA COLECTIILOR DE BIBLIOTECA (material de completat si revizuit)======



===== Cerintele de baza pentru un sistem de organizare eficient =====

  * regasirea rapida a documentului
                     
  * folosirea eficienta a spatiilor de depozitare       

  * in functie de specificul si natura documentului   
 
  * in functie de destinatia colectiilor                    
 
  * conform regulilor de conservare preventiva, de pastrare a igienei si securitatii colectiilor

====== ORGANIZAREA SI ASEZAREA COLECTIILOR ======


**Modalitati sistematice sau logice**
                           
  * gruparea intr-un singur loc a tuturor documentelor referitoare la un anumit subiect sau domeniu al cunoasterii

**Modalitati formale**
                                              
  * gruparea documentelor dupa caracteristicile formale 

==== Asezarea sistematico – alfabetica ====

  * cea mai cunoscuta si folosita in organizarea colectiilor din bibliotecile publice               

==== Organizarea pe baza sistemului Clasificarii Zecimale Universale (CZU)   ====
                                                               
  * documentele  sunt organizate in functie de continutul lor tematic                          
  * organizare imaginata de Melvile Dewey, in interiorul grrupelor tematice, respecta  ordinea alfabetica a numelor de autori sau a titlurilor de anonime, conform tabelelor de autori (ch. Cutter)  

==== Organizarea fixa  ====
 
  * in bibliotecile medievale, manastiresti (dulap, polita,nr. de ordine)
==== Dupa numarul de inventar  ====
                                  
  * in bibliotecile de specialitate, scolare                    

==== Organizarea pe formate  ====
                                                            
  * formatul este inaltimea documentului la cotor, in cm.                                                                         
                                                                        
=== Formate ===


**pentru monografii**

  * I   pana la 20 cm.                                                          
  * II  de la 21 la 25 cm.                                                   
  * III  de la 26 la 30 cm.                                                  
  * IV  de la 31 la 38 cm.                                                  
  * V   peste 39 cm.

**pentru seriale**        

  * I  pana la 27 cm.                                                       
  * II  de la  28 la 33 cm.                                                  
  * III  de la 34 la 50 cm.                                                 
  * IV   peste 50 cm. 


=== Avantaje ===

  * randuri complete, închise                          
  * conform dimensiunilor documentelor        
  * reduce cheltuielile de depozitare, pastrare si conservare                                         
  * faciliteaza operatiunile de regasire, intercalare a documentelor     
  * fiecare cota reprezinta un titlu    
=== Dezavantaje ===

  * utilizatorul nu are acces la document


==== Cotarea ====

  * stabilirea  locului pentru fiecare document în cadrul colectiei                                                    
  * este unica si nerepetabila                                    

=== Tipuri de cotare : ===

  * cota sistematico – alfabetica  este o fractie: la numarator  indicele czu prescurtat la numitor semnul de autor    

ACCESUL LIBER LA RAFT

  * 80 % din fondurile bibliotecii la liber acces       


  * CENTRE DE INTERES                                      


  * RAFTURI TEMATICE

COTAREA  PE  FORMATE

  * COTA TOPOGRAFICĂ: o cifră romană , reprezentând formatul şi un număr de la 1 la infinit, reprezentând ordinea plasării documentului pe raft, pentru fiecare format                                                                       
CATALOGUL  TOPOGRAFIC: 
 * este oglinda raftului pentru întregul fond                          
Fişele cuprind o descriere sumară a documentului         
 * vedeta
 * titlul
 * ediţia
 * locul                         
 * editura                                                                 
 * anul
 * nr. volumului
 * nr. de pagini                                               
 * preţul
    
VERIFICAREA COLECŢIILOR
 * La predare - primire gestiune                                         

 * În cazul unor nereguli în activitatea bibliotecii                

 * În cazul unor calamităţi                                              
 * La termen, conform prevederilor legale în vigoare 

METODE ŞI TEHNICI DE VERIFICARE A COLECŢIILOR
 * Confruntarea fondurilor existente cu evidenţele scriptice 

 * Confruntarea fondurilor cu fişa topografică                    

 * Verificarea cu ajutorul fişei poloneze

====== DEZVOLTAREA COLECŢIILOR DE BIBLIOTECĂ ======



BIBLIOTECA 
 * Orice colecţie organizată de documente -(monografii, seriale, documente multimedia etc.)
 * caracter enciclopedic
	- disponibilă pentru - împrumut
	                                  - sala de lectură
	- conservă totalitatea cunoştinţelor umane

	- răspunde nevoilor de
	       – informare -  documentare
	       - cercetare
	       -  educaţie
	       - petrecere a timpului liber
	       - DISPUNE DE PERSONAL CALIFICAT

	===== SISTEMUL NAŢIONAL DE INFORMARE ŞI DOCUMENTARE =====

Decret  - Lege nr.141 / 1990

Legea bibliotecilor – 334 /2002, modificată şi completată în 2006

Sistemul national de informare si documentare este format din: 

  - Biblioteca Naţională a României
  - Biblioteca Academiei Române
  - Biblioteci de învăţământ
  -   * Biblioteci de învăţământ pre-universitar
  * Biblioteci de învăţământ superior





	Biblioteci specializate


	Biblioteci publice
	Biblioteci judeţene
	Biblioteci municipale
	Biblioteci orăşeneşti
	Biblioteci comunale

	Biblioteci sindicale
	Biblioteci ale cooperativelor meşteşugăreşti
	Biblioteci ale organizaţiilor culturale, profesionale


�

	==== Tipuri de biblioteci ====
 
	 Criterii de clasare


	I -  Obiective şi utilizatori
	Biblioteca Naţională
	Biblioteci academice (universitare)
	Biblioteci publice
	Biblioteci ştiinţifice ( Centre de Informare şi Documentare)
	Biblioteci de cercetare ( specializate într-un anumit domeniu
	Biblioteci de învăţământ ( preuniversitar, universitar 

	Depozit Legal ( un  nr. de exemplare din toată producţia editorială)
	Biblioteci de referinţă (consultarea doc. de ref. numai la sală)
	Biblioteci de împrumut
	Biblioteci de conservare ( păstrează documentele în anumite condiţii)
	Biblioteci itinerante, mobile ( serviciu extern bibliotecii)

	II- Modul de prezentare a documentelor
	Biblioteci „ arhaice” ( toate documente pe suport hârtie)
	Biblioteci digitale ( tranziţie spre biblioteci virtuale)
	Biblioteci „hibrid” ( arhaice şi digitale)

	Biblioteca „virtuală” – biblioteca fără rafturi
	- toate documentele pe suport digital
	- spaţiu finit cu resurse infinite
	- accesare de la distanţe foarte mari
	- informaţia este foarte flexibilă (copiată,
	combinată, revăzută, rearanjată)
	- nu sunt locale
	- toate funcţiile (cataloage, împrumut )-
	          asistate de calculator
	- bibliotecarii – “brokeri de informare”

	BIBLIOTECA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI ( BNR)
	1955 – Biblioteca Centrală de Stat ( BCS) ; 1990 –BNR
	sub tutela şi administraţia MCC
	colecţii enciclopedice
	depistează, colecţionează, comunică toate documentele importante editate în  tară
	conservă colecţii de carte străină în special  istorie, cultură, civilizaţie
	 

	ATRIBUŢII
	- Depozit Legal Central al Statului
	- Agenţie Bibliografică Naţională - editează : 
	- Bibliografia Naţională Română
	- Catalogul colectiv al publicaţiilor străine intrate în
	  bibliotecile din România, 4/an
	- Repertoriul periodicelor străine intrate în bibliotecile        din România, 1/an
	-Biblioteconomie. Culegere de traduceri prelucrate,   4/an


	- Abstracte în bibliologie şi ştiinţa informării, 12/an
	- Bibliografia cărţilor în curs de apariţie (CIP), 12/an
	- Carte românească curentă – pe dischete, 12/an
	- Revista Bibliotecii Naţionale a României, 2/an
	- Fişe de catalog, 24/an
	- Rezerva Naţională de Publicaţii  
	- Agenţie Naţională ISBN, ISSN, - CIP (Catalogarea în publicare)
	- Organism de informare şi documentare al Parlamentului    si   Guvernului
	- Asistenţă de specialitate pentru bibliotecile publice
	- Laborator de restaurare şi patologie a cărţii


	BIBLIOTECA  ACADEMIEI  ROMÂNE
	- Sub coordonarea Academiei Române
	-  colecţii enciclopedice
	- colecţionează, organizează, conservă  patrimoniul naţional – cultural - ştiinţific (manuscrise)
	- valorifică  documente străine reprezentative pentru activitatea academică
	- statut de bibliotecă naţională – vechime, tradiţie, funcţii, volumul colecţiilor
	- cercetare ştiinţifică în toate domeniile


	ATRIBUŢII
	- colecţionează, organizează, conservă, valorifică fondul naţional de tipărituri, manuscrise şi alte documente
	- colecţionează, organizează, conservă, valorifică documente străine - conservă şi valorifică arhive personale ale personalităţilor române
	- asigură documentele pentru cercetarea ştiinţifică de bază

	- elaborează bibliografii naţionale retrospective
	Bianu, Ioan ; Hodoş, Nerva ; Simonescu, Dan. Bibliografia romanească veche. Vol.1-4. Bucureşti
	Ediţiunea Academiei Române, 1903-1944        ( 2200 de semnalări: sec. 16-52 ; sec. 17 – 113 ; sec.18 – 800 ; început sec. 19- 1155)

	Ştrempel, G. ( coord.) Bibliografia Românească Modernă Vol. 1-4, Bucureşti, Editura Academiei, 1984-1996

	- elaborează bibliografii speciale de interes naţional
	- efectuează cercetări în domeniul bibliografiei şi   biblioteconomiei
	- conservă şi restaurează tezaurul naţional şi colecţiile de patrimoniu
	- efectuează schimb internaţional de publicaţii cu instituţii academice
	- elaborează catalogul colectiv naţional al bibliotecilor
	- elaborează repertorii naţionale


	BIBLIOTECI DE ÎNVĂŢĂMÂNT SUPERIOR – UNIVERSITARE
	- personalitate juridică subordonate M.E.N.
	- colecţii enciclopedice
	- structuri cultural - ştiinţifice
	- utilizatorii – studenţi                                     
	                  - cadre didactice din învăţământul superior     ( public, particular)
	- colecţionează, organizează,  valorifică , conservă documente  necesare   procesului instructiv educativ

	ATRIBUŢII
	- Consiliul Naţional al Bibliotecilor din Învăţământ
	- participă la activitatea didactică, cultural- educativă, de cercetare ştiinţifică, de perfecţionare
	- sprijin metodologic bibliotecilor  pre - universitare
	- lucrări bibliografice pe plan local

	BIBLIOTECI  DIN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR – BIBLIOTECI ŞCOLARE
	- aparţin instituţiilor de învăţământ preuniversitar- şcolilor de toate tipurile
	- utilizatorii – elevi
	                   - cadre didactice
	- colecţii enciclopedice adecvate  nivelului, profilului unităţii de învăţământ
	- coordonate metodologic de C.C.D.


	ATRIBUŢII
	- participă la realizarea  obiectivelor sistemului de învăţământ
	- funcţie socială – aport la îndeplinirea procesului instructiv educativ
	- crearea şi dezvoltarea obiceiului de a citi la copii
	- stimularea imaginaţiei şi creativităţii copiilor
	- Regulamentul Bibliotecilor Şcolare Nr. 6566 / 1994 aprobat de M.E.I.

	BIBLIOTECI SPECIALIZATE – de cercetare
	- aparţin diverselor ministere şi institute de cercetare
	- colecţii cu informaţii specializate, domeniu particular al cunoaşterii
	- utilizatorii – specialişti dintr-un anumit domeniu
	- selecţie riguroasă la achiziţie
	- personal calificat


	ATRIBUŢII
	- servirea promptă cu informaţii “utile”
	- baza documentară a unităţilor de care aparţin
	-“ literatura cenuşie” – rapoarte, sinteze, standarde, licenţe, legislaţie


	BIBLIOTECI PUBLICE ( comunitare)
	- organizate pe criteriu teritorial – 41 biblioteci judeţene
	- 212 biblioteci municipale şi orăşeneşti
	-   2683 biblioteci comunale
	- subordonate financiar structurilor   administrativ - teritoriale locale
	- îndrumarea metodologică a M.C.C.P.C.


	- centre de informare, studiu şi dezvoltare  culturală a comunităţilor locale
	- colecţii enciclopedice
	- utilizatorii – membrii comunităţii
	                  - toţi cetăţenii, indiferent de categoria socială, convingeri politice,   religie, sex, vârstă


	FUNCŢII 
	– informaţională ( noutăţi economice, politice, ştiinţifice, artistice)
	- culturală ( patrimoniul cultural naţional şi internaţional
	- educaţională ( autoinstruire continuă)
	- socială (reducerea diferenţelor de informare între membrii   comunităţii)
	 - de recreere ( loisir)
	 - poartă locală de acces la cunoaştere

	ATRIBUŢII
	      - servirea comunităţii ( utilizatorul ţintă)
	      - oficiu catalografic judeţean
	      - oficiu bibliografic judeţean
	      - centru de selecţie, pregătire, evaluare a resurselor   umane din judeţ
	      - calendar cultural judeţean


	- coordonator al activităţii de dezvoltare, conservare, informatizare a colecţiilor bibliotecilor din judeţ
	- structură ‘’ prin excelenţă pentru informare locală’’( colecţionează promovează şi conservă elemente locale specifice)
	- spaţiu în care ‘’ utilizatorul poate găsi uşor orice fel de cunoştinţe şi informaţii ‘’

                                                                      

====== STRATEGIA DE DEZVOLTARE A BIBLIOTECILOR DIN ROMÂNIA ======
					2004-2007

	BIBLIOTECA 
	– parte integrantă a sistemului naţional informaţional
	- importanţă strategică – asigură accesul la informaţie
	- serveşte interesele de informare, studiu, lectură, educaţie, petrecere a timpului liber ale membrilor comunităţii


	FUNCŢII 
	- colecţionează, organizează, păstrează şi asigură acces la surse de informare
	- asigură accesul fără discriminare tuturor membrilor comunităţii
	- oferă spaţiu public pentru desfăşurarea manifestărilor cu   caracter cultural, educativ, social, economic
	- contribuie la dezvoltarea şi menţinerea unei societăţi democratice
	- contribuie la creşterea standardului de viaţă a cetăţenilor
	- susţine educaţia permanentă
	- conservă şi dezvoltă identitatea culturală a comunităţii


	BIBLIOTECA MILENIULUI  III – biblioteca generaţiilor viitoare
	-acces la bibliotecă – drept  la informare – condiţie a progresului
	- drept la creativitate
	- instituţie activă şi eficientă
	- satisface cu precădere solicitările de informare a comunităţii
	- acces uşor, rapid la informaţii  - tipărite
	                                                   - pe medii noi
	- diferite formate

	- serviciu de bază al societăţii informaţiei
	- gestionează, prelucrează şi produce informaţii
	- rol educativ, instructiv
	- loc de întâlniri non comerciale, ale societăţii civile
	- teritoriu democratic, sprijină pluralitatea culturală
	- instituţie de protecţie socială (informaţii gratuite )
	- conectare la reţele naţionale şi internaţionale
	- oferă servicii externe de bibliotecă ( defavorizaţi social, fizic)
	- acces la serviciile bibliotecii de la distanţă

	La nivel local
	 – refugiu cultural pentru colectivitate
	 - acces la universul cunoaşterii
	 - prelucrează informaţii locale
	 - difuzează cunoştinţe privitoare la drepturile omului
	 - legătură directă cu serviciile publice
	 - forum de dezbatere pentru activităţi civice
	 - organizează evenimente şi servicii culturale

	La nivel regional 
	– prelucrează şi gestionează schimbul de  informaţii regionale cu alţi parteneri          ( muzee)
	 - asigură servicii interbibliotecare

	La nivel naţional 
	– informează cetăţenii de pe tot cuprinsul ţării
	- actualizează bazele de date naţionale
	- elaborează metadate şi cataloage colective
	- produce licenţe naţionale

	La nivel internaţional 
	– oferă informaţii globale
	- acces virtual la informaţii interne şi externe

	BIBLIOTECARUL
	- mediator de cunoaştere
	- arhitect în informare
	- deprinderi manageriale
	- cunoştinţe tehnice de programare
	- formator - educator ( identifică sursele de informare, îndrumă utilizatorii)

====== TIPURI DE DOCUMENTE ======


	DOCUMENT 
	– orice bază de cunoştinţe
	 - fixată material
	 - utilizată
	 - consultată
	 - experimentată

	DOCUMENT DE BIBLIOTECĂ
	 – o unitate / un grup de unităţi / o parte a unei unităţi
	purtătoare de informaţii
	indiferent de forma fizică
	obiect al unei descrieri bibliografice
TIPURI DE DOCUMENTE     de bibliotecă 
	       DUPA MODUL DE REDACTARE
	Primare – activitate intelectuală originală publicată sau nu
	             - neperiodice – romane, poezii, broşuri, monografii,  manuale, cursuri, tratate, publicaţii ale congreselor, conferinţelor şi simpozioanelor, publicaţii oficiale ( dări de seamă, decrete, instrucţiuni), standarde, brevete de invenţii, cataloage comerciale şi tehnice, rapoarte de cercetare, teze de doctorat, prospecte comerciale

	           - periodice – apar în serie continuă, regulat sau neregulat, sub acelaşi titlu
	                             - materiale cu autori diferiţi ( seriale  editoriale, reviste, ziare, anuare)

	Secundare [derivate] – prelucrarea, restructurarea, adaptarea, traducerea documentelor primare
            neperiodice – enciclopedii, dicţionare, ghiduri, cataloage
             periodice      - reviste de referate- reviste de titluri (ordonate sistematic -  INID )


	Terţiare - prelucrarea, restructurarea  documentelor primare şi secundare, sinteze documentare, istorii ale subiectelor, monografii bibliografice, bibliografii

	              DUPĂ FORMĂ
	- manuscris
	- incunabul
	- carte tipărită ( monografie)

	- carte veche - românească
	- străină	
	- carte modernă
	- carte contemporană
	- publicaţie serială (revistă, ziar, anuar)
	- documente non - carte
	- documente cartografice
	- muzică tipărită
	- documente grafice ( imagini)
	- publicaţii de grup

	- documente electronice
	- documente multimedia
	                     - sonore
	                     - vizuale
	                     - audiovizuale

	                MANUSCRISE 
	- lat. Manuscriptus – text scris de mână
	- apar în sec. V
	- rulouri ( fâşii vegetale, lăţime 6-7 cm., scrise pe coloane )
	- papirus ( idem)
	- lemn
	- pergament ( piei de  animale, CODEX )

	                   INCUNABULE 
	 - lat. Incunabulum – scutec de copil, leagăn
	- apar înainte de anul 1500 (perioada copilăriei tiparului)
	- pagină de titlu, ornamente tipografice
	- în România 1467 exemplare ( Batthyaneum – 568, Brukenthal –382, BNR – 99, Cluj   B. Academiei – 161, Cluj BCU – 89, BA –60, Teleki - 54)
	- în lume peste 40.000 ex.

	- hârtia – culoare gălbuie
	- litere inegale, slab conturate
	- lipsa semnelor de punctuaţie
	- număr mare de abrevieri, semne convenţionale
	- iniţiale şi ornamentaţii manuale
	- lipsa locului şi datei imprimării sau menţionate în excipit

    CĂRŢI ( MONOGRAFII) 
	– lat. volumen, codex, liber 
	- gr. byblos

	- “Reproducere scrisă a unui text destinată răspândirii sub formă uşor de transportat “
	                              Grande encyclopedie -1895

	- studiu ştiinţific amplu
	- un singur subiect tratat detaliat, multilateral

	- tipărit
	- legat sau broşat în volum
	- produs în mai multe exemplare
	- peste 48 pagini
	- unitate bibliografică ( poate fi descrisă bibliografic)
          CARTE VECHE        

	        ROMÂNEASCĂ 
	                           1508-1830
        
	         STRĂINĂ 
	                           1450- 1750


	- valoare bibliografică
	- vechime
	- interes ştiinţific şi cultural
	- număr redus de exemplare
     CARTE MODERNĂ                      ROMÂNEASCĂ 
	              1831 -1918			

	- alfabet de tranziţie
CARTE CONTEMPORANĂ ROMÂNEASCĂ 
	                   1919 -…

	BUNURI CULTURALE NAŢIONALE MOBILE – TIP CARTE
	NORME DE CLASARE – LEGEA 182 / 2000 ( protejarea patrimoniului cultural naţional mobil)
Particularităţile EDIŢIEI
	- ediţii princeps ( primele tipărituri ale manuscriselor antice)
	- ediţii prime ( primele tipărituri ale manuscriselor contemporane)
	- ediţii originale
	- ediţii definitive “ non varietur” ( menţiune pe carte)
	- ediţii integrale de opere complete ( nu exemplare disparate)
	- ediţii cu comentarii erudite
	- ediţii realizate de edituri celebre şi tipografii ( inovaţii în arta grafică)

	- ediţii de lux şi bibliofile ( menţiuni pe carte)
	- ediţii omagiale şi festive
	- ediţii apărute în ilegalitate
	- ediţii mascate ( un titlu şi alt conţinut)
	- ediţii premiate
	- ediţii rămase în şpalt ( tipărire oprită)
	- curiozităţi ( conţinut şi ilustraţii particulare, licenţioase, statute ale organizaţiilor secrete)
 Curiozităţi tipografice 
	format liliput, gigant, cerneluri, corp de literă 
	- liliput – Eminescu, Caragiale, Negruzzi la biblioteca Mărţişor Buc.
	             - Divina Comedie  1870-1878, Milano, 38 /22 mm, litera 42 sutimi de mm.
	- gigant – SUA , lucrare 3m. înălţime,8000 p., 500 kg.
	- literă – Codex Aureus – cerneală de aur ( în România, la Vatican, coperţile în Anglia
          Particularităţile        EXEMPLARULUI
	- exemplare salvate de calamităţi naturale
	- exemplare salvate de cenzura religioasă, politică
	- exemplare ce au supravieţuit din ediţii retrase
	- tiraje limitate, numerotate pe fiecare exemplar
	- exemplare ilustrate de artişti consacraţi , tehnică originală
	- exemplare cu ilustraţii colorate manual ( ediţii miniate)

	- exemplare tipărite pe hârtie deosebită ( Japon, Alfa,
	Lafuma, Hollande, hârtie satinată, mătase, colorată, filigran etc.)
	- legături artistice, semnificative pentru o epocă, atelier
	- exemplare cu însemnări manuscrise, autografe
	- exemplare marcate cu Ex libris ( 1692 – Constantin Brâncoveanu ),
	supralibris ( copertă, cotor – blazon)
SERIAL ( ZIAR, REVISTĂ, ANUAR)
	- un singur domeniu
	- conţinut diferit, tratat succint
	- număr redus şi diferit de pagini
	- apare în fascicule succesive
	- apariţie nelimitată
	- acelaşi titlu
	- numerotat
DOCUMENTE NON - CARTE
	- documente cartografice( hărţi în relief, globuri, planuri)
	-documente de muzică tipărită                               ( conţinut principal - muzica, forma -  note)
	- documente grafice - imagini (gravuri, reproduceri, fotografii, desene tehnice)
	- publicaţii de grup – caracteristici comune ( ilustrate,  afişe, etichete etc.)

	- documente electronice - informaţiile pe alt suport decât hârtie:
	( CD-ROM – Compact Disc – Read Only Memory ; DVD – Digital Versatil Disc)
	- consultarea prin intermediul aparaturii
	( e - book – fişierele de date, software)
	- folosite simultan de mai mulţi utilizatori

	- transfer instantaneu de informaţii oriunde în lume
	- format de citire diversificat ( calculator, dischetă, CD)
	- legătură între documente ( text, imagine, muzică)
	- presupune – informatizarea bibliotecilor
	- acces la telecomunicaţii
	- noi instrumente de informare (calculator )

	documente multimedia
	- documente sonore – informaţii audio (discuri, benzi magnetice, casete audio )              - documente vizuale – informaţii vizuale (diapozitive, microfişe, microfilme)
	- documente audiovizuale (filme video, TV)
            COLECŢIE 
	- obiecte de acelaşi fel, aceeaşi categorie
	  adunate, dispuse sistematic
	  cu valoare artistică, ştiinţifică,  documentară etc.
	                              
	                                    DEX / 1975 p. 171
COLECŢII DE BIBLIOTECĂ 
	Întregul patrimoniu de documente
	- totalitatea documentelor purtătoare de informaţii
	- organizate după anumite criterii
	- constituite în fonduri distincte
	- constituite în timp după anumite criterii de
	                                                        - conţinut
	                                                        - destinaţie
	                                                        - limbă
	                                                        - mod de organizare
	                                                      - tip de document etc.
     Colecţie SPECIALĂ 
	colecţie distinctă ( carte veche, documente cu autograf,  publicatii seriale, hărţi  etc.)
	- cu un anumit subiect
	- o anumită categorie de documente
Colecţii SPECIFICE de     bibliotecă
	- manuscrise, incunabule
	- tipărituri ( cărţi, seriale, documente non carte)
	- multimedia ( discuri, casete, microfilme, microfişe etc.)
	- documente multiplicate ( dactilografiate, litografii, fotocopii)
	- purtători de informaţii pentru nevăzători
	- programe pentru calculator
Colecţii NESPECIFICE de bibliotecă 
	- numismatică
	- medalii, decoraţii
	- filatelie
	- artă plastică
	- alte ( fotografii etc.)
===== STRUCTURA COLECŢIILOR DE BIBLIOTECĂ =====
 
	COLECŢII DE BAZĂ 
	1 – 2 ex. din tot ce se achiziţionează
			a) colecţii speciale
	                 - patrimoniu naţional - cultural           (carte rară, manuscrise..)
	                 - hărţi
	                - standarde, brevete
	              b) colecţia de seriale
	              c) colecţii de referinţă ( dicţionare, enciclopedii, bibliografii) 

	 COLECŢII UZUALE
	( majoritatea documentelor)
	           
	               a) documente ce se împrumută
	            
	               b) bunuri culturale comune
         DEZVOLTAREA COLECŢIILOR
	Procurarea documentelor prin
	     - diferite mijloace ( cumpărare, donaţii,   transfer, schimb intern şi internaţional)
	     - selecţie riguroasă ( profilul bibliotecii, utilizatori, buget)
         DEZVOLTAREA COLECŢIILOR
	    
	Curentă



	                            Retrospectivă 

	“ În cărţile pe care le alege cineva, le păstrează cu îngrijire, le lasă după sine   ca o moştenire scumpă – se vede icoana sufletului său “
	                                                                                                 Nicolae Iorga
	“A citi înseamnă a alege şi a alege înseamnă a tria”
	                                                                     G.    Duhamel

	Gestionarea, dezvoltarea şi reînnoirea unei colecţii formează esenţa chiar a meseriei de bibliotecar”
	                            Bernard Calenge


	 Ordinul 1015 / 1994 al Ministerului Culturii – Norme metodologice privind completarea colecţiilor de bibliotecă – art. 5 indici de dotare / cap de locuitor
	 Legea bibliotecilor nr. 334 –- 1,5 – 2,5 documente / locuitor - 0,3 euro / locuitor / creştere anuală de minimum 50 de documente specifice la 1000 de locuitori / să asigure cel puţin un document specific pe cap de locuitor ( cap.III, art.40, pct.13 )  
	 25 – 30 % / din achizitia de documente – documente electronice audiovizuale
UNESCO

	ANUL INTERNAŢIONAL AL CĂRŢII, 1972
	Art. 1  „ Fiecare are dreptul la lectură”
	Art. 2 „ Cărţile sunt indispensabile educaţiei „
	Art. 7 „ Depozitare ale cunoştinţelor artistice, ştiinţifice, centre de răspândire a informaţiilor, bibliotecile sunt resurse naţionale”
CONSILUIL EUROPEI
	Consiliul pentru cooperare culturală.
	Reuniunea nr. 19, Strasbourg, 12 –14 oct. 1999
	Legislaţie şi strategie în domeniul bibliotecilor din Europa.
	Recomandări. Proiect de hotărâri
	În : Biblioteca Bucureştilor, an IV, nr.1, pag. 18-20
	- acces egal la informaţii – mediu democratic sanatos
	- acces liber la informaţii – exprimarea libera a ideilor
	- serviciile bibliotecilor – fără discriminări de rasă, naţionalitate,
	                                       religie, vârstă, orientări politice, handicap.
	- asigură acces la resurse valoroase, de calitate

OBIECTIVE principale 
	ale dezvoltării colecţiilor de bibliotecă
	constituirea colecţiilor
	completarea colecţiilor – curentă
	                                     -  retrospectivă
	reînnoirea colecţiilor			
CONSIDERENTE

	bugetul şi resursele disponibile
	specificul bibliotecii / unităţii documentare
	mărimea  bibliotecii
	tipul bibliotecii

	utilizatorii ( nivel de pregătire intelectuală, vârstă, interes de documentare etc.)
	- potenţiali ( întreaga comunitate)
	- reali
	- ţintă
	- tipuri de lectori  ( activi – utilizatori ai textului cu    scopuri practice
	-                            pasivi – lectori pur şi simplu
	-                            generici – de viitor, public    ţintă)
        Pentru documente multimedia

	domenii de interes ale informaţiei pe acest tip de suport
	evoluţia în timp a suportului
	relaţia utilizator – suport al informaţiei
	posibilităţi de prelucrare şi organizare a informaţiilor
	posibilităţi de exploatare a informaţiilor
	modalităţi de achiziţionare ( acces on - line la baze de date)
	corelarea preţului cu service-ul
SURSE DE INFORMARE 
	             tradiţionale, informatizate              
	 A – surse “la prima mână”
	persoane fizice ( utilizatorii bibliotecii, anticari, bibliofili, autori)
	instituţii ( producători de informaţii, edituri)
	agenţi comerciali ( distribuitori)
	asociaţii profesionale
	reuniuni interne şi internaţionale 

	B – documente secundare şi terţiare
	rezumate
	indexuri
	bibliografii din documente primare (Bibliografia Naţională Curentă)
	cataloage de editură
	prospecte promoţionale
	cataloage de bibliotecă
	repertorii de periodice
	publicaţii oficiale
	alte surse ( saloane, târguri, lansări de carte, emisiuni radio, TV)

	C – documente necomercializate      (literatura gri)
	teze
	rapoarte
	note
	interviuri la congrese, conferinţe, simpozioane

	D – surse electronice
	Internet
	 SOFTLINK România – INFO PRINT
	 catalog al pieţei de carte, bază de date pe CD-ROM, peste 10000 titluri, actualizat trimestrial
	Mesagerie electronică
PRINCIPII CE VIZEAZĂ INFORMAŢIA
	universalitatea informaţională
	diversitatea informaţională
	actualitatea informaţională
	specializarea informaţională
	integrarea informaţională
	modernizarea informaţională

====== PRINCIPII (CRITERII) DE SELECŢIE A DOCUMENTELOR pentru completarea colec ======
tiilor

	CARTE
	autorităţii – cine este – autorul - creatorul
	                                                   - editorul
	Necesităţii  ( tipul de bibliotecă)
	Adresabilităţii  ( categorii de utilizatori ; organizarea fondurilor)
	Exhaustivităţii  ( o temă la diverse niveluri)
	Selectivităţii  (informare rapidă de ex. dicţionare, enciclopedii, tratate)
	Enciclopedismului  (diversitate)
	Universalităţii

	Regionalismului  ( aria culturală şi editorială )
	Exactităţii
	Imparţialităţii
	Noutăţii
	Gradului de aprofundare
	Accesibilităţii ( nivelul cultural, educaţional, vârstă utilizator)
	Lungimii textelor
	Flexibilităţii, adaptabilităţii (suportul informaţional)

	Interesului
	Organizării informaţiei ( prezentare logică)
	Stilului
	Calităţii estetice – calitatea şi claritatea ilustraţiilor
	Caracteristicilor fizice – tipăritură, hârtie, legătură
	Aspecte complementare – bibliografii, note, indexuri
	Continuităţii (raportul cu restul colecţiei )
	Preţ – document, echipament pentru studiere, prelucrare, stocare

	SERIALE 

	noutatea informaţiei
	calitatea informaţiei
	exactitatea informaţiei
	nevoia de informaţii complementare


     CĂI / MODALTĂŢI DE ACHIZIŢIE   
	Pe baze comerciale (cu plată)
	      - direct    - de la producător ( contracte comerciale)
	      - indirect  - prin intermediari
	Pe baze necomerciale (gratuit)
	      - schimb   - intern ( reciprocitate, listă de dublete)
	                        -internaţional ( acord mutual, advalorem, pervalori, neechitabil)

	-  donaţie    - persoane fizice, persoane juridice ( edituri )
	  - depozit legal
	  - transfer
	  - descărcare de pe Internet
	                   ( www . biblioteca . euroweb . ro)
	  - sponsorizarea – act juridic intre 2 părţi cu privire la transferul de proprietate reciproc
	 avantajos

	-  legea nr. 32 / 1994 modificată de legea 204/2001
	achiziţie partajată –( SUA 1942)
	                 - partajare curentă ( semnalarea documentului)
	-   	   	    -partajare sistematică ( un singur tip de   document, xerocopiat sau transmis electronic la cerere)
	- acces la resurse electronice(consortii,  contracte de licenţă)
            DIFICULTĂŢI ÎN ACTIVITATEA DE  ACHIZIŢIE
	financiare ( statutul bibliotecii în cadrul reţelei documentare)
	materiale ( capacitate şi condiţii de depozitare, echipamente pentru organizarea şi consultarea informaţiilor etc.)
	limba documentului
         ===== METODOLOGIA DEZVOLTĂRII COLECŢIILOR =====

	Instrumente de lucru

	 fişier de furnizori
	 fişier de bugete ( toate sursele financiare  sume, provenienţă)
	 fişier de destinaţii ( denumirile şi codurile bibliotecii subordonate, persoane de contact)

	- fişier de donatori ( particulari, instituţii)
	- fişier de codurilor de ţări
	- fişier de cursuri valutare
	- catalog de deziderate
	- catalog de goluri
	- catalog de precomenzi
SELECŢIA documentelor
	Etapele selecţiei

	analiza producţiei editoriale – cataloage editoriale, alte surse - cerinţe       - analiza publicului ( utilizatori reali,  potenţiali, ţinta)
	analiza colecţiilor bibliotecii
	identificarea documentului
	controlul bibliografic ( autor, informaţii la titlu, ediţie, an, aparat critic …) 
          ABILITĂŢI ale bibliotecarului 
	catalogul de deziderate
	resurse materiale
	catalogul de goluri
	fişier de precomenzi
	comanda fermă ( titluri, nr. de ex.)
	denumirea editurii ( adresă, nr. telefon, persoană de contact)
	verificarea intrărilor ( parţial, total)
          ABILITĂŢI ale bibliotecarului
	cultură generală, pregătire intelectuală, personalitate
	cunoaşterea modului de operare în comerţul cu cartea
	disocierea valorii de nonvaloare, a perenităţii de efemer
	cunoaşterea fondurilor şi utilizatorilor bibliotecii

	cunoaşterea colecţiilor bibliotecii constituite în timp
	cunoaşterea ofertelor comerciale şi modificărilor acestora
	cunoaşterea legislaţiei ( drept de autor, ISBN, ISSN)
	cunoştinţe de istoria cărţii
	cunoaşterea tipului de documente

    Surse pentru achiziţie
	difuzori specializaţi
	edituri
	autori
	librării
	anticariate
	alte instituţii editoare
	Rezerva Naţională de Publicatii
	târguri de carte
	lansări de carte
===== EVIDENŢA COLECŢIILOR =====

	Acte  
	Obligatorii, unitare, de intrare în fonduri
	                               de ieşire din fonduri
	- facturi cu specificaţii
	- procese verbale, borderouri ( donaţie, schimb, casare)
	- ordin de transfer
	- chitanţe
    Unitatea de evidenţă
	volumul de bibliotecă
	              cărţi – fiecare exemplar				 seriale – ziare  - anual
	              reviste - bianual, trimestrial, semestrial,   anual
        DOCUMENTE DE EVIDENŢĂ 
	Registrul de mişcare a fondurilor – RMF       ( cod 19-1-1)
	      ( evidenţa centralizată a patrimoniului bibliotecii )
	- evidenţă globală ( toate documentele de pe un actul însoţitor)
	- 3 părţi – intrare
	             -  ieşire
	              - recapitulare

	Fişele de evidenţă preliminară a serialelor ( ziare şi reviste   )
	           
	- evidenţa individuală a serialului până la constituirea volumului  de bibliotecă

	Registrul inventar - R I (cod 19-1-2)
	- evidenţă individuală ( înregistrarea fiecărui volum de bibliotecă)
	     - inventariere – conservarea descriptivă a documentelor unei colecţii, în general, în ordinea cronologică a achiziţiei
	- registre separate pe tipuri de documente ( cărţi, seriale etc.)
REGULI DE COMPLETARE a documentelor de evidenţă
	RMF şi RI sunt documente unice pe bibliotecă
	Paginile RI se numerotează, pe ultima pagină se menţionează numărul acestora  şi se pune sigiliul bibliotecii
	În RI numerele de inventar se dau de la 1 la infinit
	Numărul de inventar al documentelor scoase din evidenţe nu se atribuie altor documente
	În RMF numerele curente se atribuie de la nr. 1 în fiecare an

	În 3 zile de la recepţia documentelor
	Fiecare element bibliografic în rubrica destinată ( autor, titlu, an …)
	Citeţ, fără ştersături, cu cerneală albastră
	Modificările cu culoare roşie
	Prescurtările conform standardelor
	RI nu se recopiază, se păstrează în arhivă în starea în care se găsesc
Traseu: • Evidenţa şi organizarea colecţiilor • Administrare şi management de biblioteci • Planificarea activităţilor în bibliotecile publice • servicii-pentru-categorii-defavorizate • Administrare şi management de biblioteci publice • Dezvoltarea colecţiilor în bibliotecile publice • Împrumutul interbibliotecar în bibliotecile publice (ILL) • Evaluarea nevoilor comunităţii. Tehnici şi metode • Marketing pentru biblioteci publice • Rolul bibliotecii judeţene