Acest articol nu este complet. — Anca Rapeanu 2010/04/02 16:02

LEGE Nr. 334 din 31 mai 2002 * Republicata Legea bibliotecilor

ART. 28

Bibliotecile judetene au urmatoarele atributii principale: a) colectioneaza toate categoriile de documente necesare organizarii activitatii de informare, documentare si de lectura la nivelul comunitatii judetene si organizeaza Depozitul legal local de documente, potrivit legii;

b) coordoneaza activitatea bibliotecilor publice de pe raza judetului în care îsi desfasoara activitatea, prin actiuni specifice de îndrumare si de evaluare, prin proiecte, programe si activitati culturale, precum si actiuni de îndrumare profesionala; asigura aplicarea unitara a normelor biblioteconomice si a legislatiei în domeniu si coordonarea aplicarii strategiilor si programelor de automatizare a activitatilor si serviciilor acestor biblioteci;

c) elaboreaza si editeaza bibliografia locala curenta, materiale de îndrumare metodologica si alte publicatii, alcatuiesc baze de date si organizeaza centre de informare comunitara, coopereaza cu autoritatile administratiei publice locale, cu institutiile responsabile, potrivit legii, si cu organismele neguvernamentale în realizarea obiectivelor educatiei permanente;

d) elaboreaza norme privitoare la functionarea bibliotecilor publice din orasele si municipiile din judetul respectiv, precum si pentru organizarea de filiale specializate pentru copii, tineri si adulti, cu respectarea normelor emise de Biblioteca Nationala a României.

Din experienta si practica dumneavoastra , care ar fi rolul pe care judeteana trebuie sa-l joace in judet in relatie cu bibliotecile publice. Cum abordaţi dumneavoastra problemele bibliotecilor publice in judetul propriu. Aveti un birou specializat? Cum este organizat? Care sunt punctele slabe si punctele forte ale acestui serviciu?

R: Consider ca fiecare manager de biblioteca judeteana a cuprins in proiectul de management, un plan de actiune si sprijin pentru reteaua de biblioteci publice din judetul respectiv, ca implicarea tine de modul in care fiecare intelege sa intervina si doreste sa o faca. Dupa instalarea in functia de manager (in urma cu sase ani) am dorit, in primul rand, sa cunosc situatia reala a fiecarei biblioteci publice(orasenesti sau comunale); sa inteleg modul de abordare a autoritatilor locale pentru a convinge de necesitatea investirii in aceste institutii. La BJ - Salaj aveam atunci un metodist, cam el cunostea situatia. Am considerat ca nu este destul, de aceea am format „ echipa“. Bibliotecarii din judet stiu acum, pentru fiecare problema in parte, cui trebuie sa se adreseze de la biblioteca judeteana. Fiecare birou, sectie, serviciu de la noi raspunde solicitarilor din judet chiar si Legatoria de carte efectueaza servicii pentru bibliotecile noastre, facturand catre primarii, cand este cazul, materialele).

Care este din punctul dumneavoastra de vedere importanta vizitelor pe teren. Cum organizati aceasta activitate?

R: Este foarte important sa ne intalnim cu bibliotecarii, atat la ei acasa , cat si in alte biblioteci(pe zone), sau la bib. jud. Noi organizam totul in functie de problemele care sunt sau apar. Unele vizite sunt programate de la inceputul fiecarui an: de 4 ori/an ne intalnim toti la biblioteca judeteana; avem programate intalniri profesionale/centre metodice(8 in Salaj)- in fiecare an programam ca biblioteca-gazda alta locatie, astfel incat fiecare bibliotecar sa fie implicat in organizare, fiecare autoritate locala sa participe la intalnirile noastre, sa inteleaga rolul bibliotecii si al bibliotecarului in comunitate s.a. Am reusit astfel sa schimbam imaginea institutiei, sa schimbam sedii , sa stabilim o legatura permanenta cu autoritatile si colegii bibliotecari. Noi suntem ca o familie, acolo intervenim si ajutam unde este mai mare nevoie, dar pastram legatura cu toti. Organizam atatea vizite cat e nevoie!!! Sunt biblioteci unde ajungem, poate, de 10 ori, altele o singura data!

Cine face aceste vizite? Care sunt obiectivele pe care le urmariti in cadrul unei vizite de teren?

R: Merg in teren cei care reusesc sa rezolve problema care a fost anuntata: manager, informatician, sef serviciu, bibliotecari de la serv. bibliografic, metodist ( in formare) s.a. Ar fi multe de spus, dar ma rezum, ca de obicei, la esenta: urmarim toate aspectele care tin de activitatea de biblioteca si dezvoltarea profesionala a personalului bibliotecar: sedii, comunicare cu autoritatile, activitati culturale , dezvoltare profesionala s.a.

Daca nu ar exista limitari impuse de buget cum ar trebui organizat la modul ideal un astfel de serviciu metodologic ? Care ar fi cea mai eficienta abordare?

R: Nu e vorba, dupa parerea si experienta mea, numai de „limitari bugetare“, e mai degraba vorba de dorinta de implicare in viata culturala a judetului. Abordarea „ cea mai eficienta“ este aceea care da rezultate, iar aici situatiile sunt diferite, precum diferiti suntem toti!

Care e rolul bibliotecarului metodist in biblioteca dumneavoastra si cum vedeti colaborarea profesionala cu el la modul cel mai eficient? Ce calitati profesionale si personale si ce pregatire ati urmarit atunci cand a trebuit sa faceti alegerea pentru ocuparea postului?

R: Consider ca este foarte greu sa „ocupi un post“ de metodist! Acest post nu l-as scoate niciodata la concurs, pentru ca e nevoie de multa experienta in biblioteca; alegerea metodistului se face dupa cunoasterea profunda atat din punct de vedere profesional, cat si uman a celui/celei care ar urma sa coordoneze activitatea bibliotecilor din retea: am incercat mai multe variante, inca experimentam, dar, dupa cum am amintit mai inainte, la noi nu doar metodistul „are in grija“ bibliotecile si bibliotecarii din judet. Sunt ai nostri si fiecare specialist de la judeteana raspunde si solicitarilor din teren.

Cum abordati problema pregatirii profesionale locale? Cum organizati intalnirile profesionale pentru bibliotecarii din bibliotecile mici? Cum alegeti temele de discutie, cum decurge practic o astfel de intalnire, cine e moderator? Organizati intalniri profesioanle doar petru bibliotecarii din judet sau aveti intalniri profesionale si pentru bibliotecarii din judeteana? Cum sunt organizate acestea , cine sustine comunicari,care sunt amanuntele logistice care trebuie parcurse?

R: Si pentru unii si pentru ceilalti, dar, mai invitam si bibliotecarii din bibliotecile scolare de multe ori, avem parteneriate incheiate cu toti si ne ajuta in activitatile desfasurate in institutiile de invatamant sau in alte diverse activitati. Despre tematici si logistica ar fi prea multe de spus…nu este ceva rigid, scopul intalnirilor este acela de a antrena, a socializa, astfel incat diverse sunt tematicile, vorbitorii, materialele s.a. Sunt lucruri care tin de capacitatea de comunicare, de modul de intelegere a problemelor, de daruire. Nu toate pot fi spuse sau scrise, sau, mai exact, nu in acest mod. Programam intalniri profesionale pe grupe de interes; cunoscand foarte bine bibliotecarii, avem evidenta „nevoii“ lor de informare si incercam sa ii tinem aproape de tot ce este nou si util in profesia noastra.

CONCLUZIA: cu totii invatam, incepand de la manager!!! Comunicarea cu autoritatile judetene si locale se dezvolta prin increderea pe care reusim noi sa le-o transmitem, prin realizari si rezultate, nu prin vorbe frumoase! Legea Bibliotecilor cuprinde doar esenta rolului pe care trebuie sa-l aiba o biblioteca judeteana in raport cu bibliotecile din judet. Depinde de fiecare manager cum organizeaza, cum implica personalul, cum comunica si ce rezultate asteapta! Importante intotdeauna sunt rezultatele, metodele le alege fiecare. De aceea sunt foarte utile si intalnirile nationale pentru a invata din experiente, dar, foarte importante raman: comuncarea in biblioteca judeteana, dezvoltarea profesionala permanenta , implicarea judetenei in toate activitatile bibliotecilor publice din judet!!!

TEMATICA DE ÎNDRUMARE ȘI EVALUARE A ACTIVITĂŢII ÎN BIBLIOTECILE ORĂŞENEŞTI ŞI COMUNALE

I. Completarea colecţiilor - * Colecţii existente la data controlului

• -Achiziţii în anul curent; provenienţă: buget local, donaţii, sponsorizare, transfer, Rezerva Naţională de carte etc.
• -Analiza tematică a achiziţiilor pe anul precedent şi anul în curs; se cercetează modul în care completarea corespunde nevoilor de lectură şi informare ale şcolarilor şi ale altor categorii socioprofesionale; se propun studii privind componenţa colecţiilor de documente
• -Analiza planului de achiziţii pe anul în curs şi pe anii următori; se stabilesc procentaje pe grupe tematice, nivele de completare etc., după programa analitică a obiectelor de învăţământ, preferinţele cititorilor, lipsurile existente ş.a.m.d.
• -Situaţia abonamentelor la publicaţiile periodice, nr. de abonamente, aprecierea acestora; posibilităţi de abonare prin Consiliul local, donaţii.
• -Stabilirea, cu acordul primarului etc. posibilitatea de a apela la Rezerva Naţională de Publicații Bucureşti, schimbul interbibliotecar etc.

II. Evidenţa publicaţiilor

• -Analiza actelor de primire, existenţa dosarului facturi, specificaţii, alte documente, înscrisuri pe specificaţii, viza primăriei dacă există.
• -Ştampilarea publicaţiilor.
• -Dacă este întocmit RMF, analiza evidenţei în toate părţile (I şi II, III). Dacă este corectă repartizarea stocurilor după conţinut.
• -Corectitudinea înregistrării. Se confruntă cu specificaţiile şi cu registrul inventar.
• -Corectitudinea înregistrărilor în registrul inventar.
• -Se analizează stocurile din ultimii doi ani în registrul inventar; se verifică înregistrarea periodicelor
• -Asigurarea stocurilor primite, confirmarea stocurilor.
• -Confruntarea datelor statistice transmise Bibliotecii Judeţene cu actele existente în bibliotecă (RMF, RI)
• -Se verifică integritatea documentelor de evidenţă (RMF şi RI să fie şnuruite, parafate, numerotate, legate etc).
• -Verificarea colecţiilor după Legea bibliotecilor. Se poate face cu biblioteca deschisă – cu decizia primăriei, după diferite metode (fişă control, confruntare cu inventarul etc.)

III.Organizarea colecţiilor şi a cataloagelor - * Studiul clasificării documentelor, stabilirea cotei. Verificarea fişelor de catalog întocmite şi a fişei cărţii. Analiza modului în care se stabileşte cota de raft.

• -Aspecte ale prelucrării cărţii. Analiza clasificărilor.
• -Se urmăreşte corectitudinea organizării cataloagelor alfabetic şi sistematic, existenţa mobilierului necesar, a fişelor de catalog, a divizionarelor şi a fişelor cărţii.
• -Se verifică corectitudinea clasificării unor cazuri deosebite (monografii literare, enciclopedii, lucrări de istorie, geografie, lucrări de referinţă)
• -Se analizează schema de aşezare la raft, după modificările din clasificarea zecimală.
• -Se urmăreşte existenţa indicatoarelor de raft, de domeniu şi de subdomeniu, modul în care bibliotecarul îndrumă la raft utilizatorii. Se fac exerciţii practice de clasificare şi aranjare a cărţilot la raft.
• -Se verifică existenţa în sistemul accesului liber la raft a unor materiale vizuale, de îndrumare a lecturii: tablouri, portrete, panouri cu serviciile bibliotecii, program de funcţionare, liste cu publicaţii care se adresează unor categorii distincte de utilizatori etc., evidenţierea anumitor categorii de publicaţii (cartea nouă, cartea pentru profesori, cărţi pentru elevii care se pregătesc pentru olimpiade etc.)

IV.Relaţii cu publicul

• -Se va analiza înscrierilor utilizatorilor. Registrul de înscriere. Ritmicitatea înscrierilor. Se compară cu situaţia anului precedent, prin tabele lunare. Dacă este posibil, se studiază permanentizarea lecturii. -Se va analiza componenţa utilizatorilor – după caietul de evidenţă. Se solicită o situaţie detaliată a analizei demografice a localităţii. Situaţia elevilor – pe clase. Analiza înscrierii utilizatorilor din celelalte sate ale comunei. Posibilitatea înfiinţării unui punct (sau puncte) de împrumut.
• -Analizele statistice vor urmări: - - îndrumarea lecturii - cunoaşterea intereselor de lectură -ritmicitatea împrumuturilor -frecvenţa zilnică şi permanenţa lecturii

-Se vor analiza principalii indici de activitate: indice de înzestrare, de atragere la lectură, de lectură, de circulaţie -Se va face analiza împrumuturilor nerestituite de utilizatori, pe ani şi pe luni. -În limita timpului disponibil, se verifică lista cu cărţile împrumutate şi nerestituite. Se solicită şi o listă cu circulaţia cărţilor noi. -Se stabileşte cu bibliotecarul realizarea unui fişier pe categorii socioprofesionale. -Se analizează realizarea manifestărilor de stimulare şi atragere la lectură (premierea utilizatorilor care au avut o activitate foarte bună în anul trecut, organizarea “Zilelor deschise ale bibliotecii”, vizualizarea rezultatelor deosebite de lectură, organizarea unor mese rotunde sau colocvii cu intelectualii comunei pe teme ca: “Biblioteca comunală în etapa de tranziţie”, “Şcoala şi biblioteca – azi” etc). -Se verifică modul de realizare a ghidurilor, pliantelor şi fluturaşilor publicitari etc

V. Activitatea bibliografică -Se verifică existenţa listelor de cărţi şi a bibliografiilor pentru referate şi modul de organizare a bibliografiilor - * Se verifică existenţa şi actualizarea fişierelor de noutăţi

• -Se analizează modul în care este folosită biblioteca de către profesorii încadraţi în activitatea de pregătire profesională (grade didactice, definitivat etc.)
• -Se verifică listele de lecturi pe clase; se analizează eficienţa
• -Se analizează modul de organizare a bibliografiei locale (fişiere sau liste deschise – cu articole referitoare la localitate; monografia bibliografică şi schiţa monografică a comunei).
• -Se urmăreşte publicitatea serviciilor bibliografice şi a împrumutul interbibliotecar.

VI. Informatizarea bibliotecii - * Se alcătuieşte de comun acord cu primarul, contabilul etc, un grafic de dotare a bibliotecii cu mobilier și tehnică de calcul, imprimantă, soft, conexiune internet.

• -Se verifică numărul de documente introduse pe calculator; comentarii
• -Se verifică gradul de cunoaştere a softului de bibliotecă; se actualizează cunoştinţele bibliotecarului în domeniu

VI. Activităţi culturale

• -Se analizează activităţile culturale organizate în acest an (număr, tematică, participare).
• -Se analizează implicarea bibliotecii în viaţa localităţii, parteneriatele cu şcoala, căminul cultural biserică etc, participarea la unele evenimente deosebite din viaţa localităţii (deschiderea anului şcolar, sesiuni ale consiliului local, întîlniri ale fiilor satului etc.)
• -Se verifică (schiţează) planul orientativ de manifestări culturale: expoziţii, prezentări bibliografice, zile deschise ale bibliotecii, şezători literare, dramatizări, audieri de basme. Unde sunt posibilităţi – cicluri de manifestări în colaborare cu şcoala.

VII. Probleme administrative - * Problema localului şi a pregătirii acestuia pentru perioada de iarnă.

• -Starea mobilierului, număr de rafturi.
• -Igienizarea localului şi a fondului de carte.
• -Recondiţionarea fondului de carte. Organizarea unui cerc al “micilor legători de carte”
• -Existenţa tipizatelor, a ştampilei, a materialelor pentru legătorie
• -Organizarea arhivei bibliotecii.
• -Planul de cheltuieli al bibliotecii – posibilităţi de sponsorizare, achiziţii din fonduri extrabugetare.
• -Verificarea periodică gestionară.

VIII. Pregătire profesională

• -Se verifică în ce măsură se studiază materialele metodice – caietul cu conspecte
• -Se analizează gradul de cunoaştere al clasificării zecimale, al legilor referitoare la gestionarea publicaţiilor, la împrumutul documentelor etc., precum şi nivelul general de informare al bibliotecarului
• -Se recomandă ultimele articole din revista „Biblioteca”, „Breviarul metodic”, noile apariţii biblioteconomice
• NOTĂ : Activitatea de control şi îndrumare poate surprinde şi alte aspecte. Bibliotecarul va semna un material de sinteză care va conţine termene, subiecte de lucrări, teme de efectuat pentru o perioadă stabilită etc.

Metodist coordonator, Mihail GRINEA