Termenul marketing este de origine anglo-saxonă (market = piaţă), iar primele teorii şi practici s-au dezvoltat în Statele Unite ale Americii.

Marketing:

„/…/ totalitatea mijloacelor de care dispun intreprinderile pentru a-si crea, conserva si dezvolta pietele sau clientela.“ Sheila Weber(1), 1999)
„/…/ proces de management responsabil cu identificarea, anticiparea si satisfacerea cerintelor consumatorilor“ (Sica Stanciu (2), 1999, p. 14)
„/…/ un ansamblu de activitati de intreprindere, un efort unificat pentru gasirea, crearea, stimularea si satisfacerea nevoilor clientilor…“ T. Levitt (3), 1960, p. 26)

Definit ca o „nouă ştiinţă a vânzării„ sau ca „ştiinţa şi arta de a convinge clienţii să cumpere“, conceptul de marketing a cunoscut o evoluţie rapidă în paralel cu schimbările economico-sociale. În lucrările de specialitate sunt prezentate numeroase opinii, cele mai multe abordând în mod unilateral marketingul, fie doar ca activitate economică, fie ca proces economic, social, comercial, de corelare a cererii cu oferta, fie ca o filozofie sau ca o funcţie managerială a organizaţiei moderne.

1. WEBER, Sheila. Marketing research [online]. /sheila & dis. strath.ac.uk./ nov. 1998/.

2. STANCIU, Sica. Bazele generale ale marketingului. Bucuresti: Editura Universitatii din Bucuresti, 1999, p. 9-16, 64-67.

3. LEVITT, Theodore. Marketing myopia. In: Harvard Business Review, 1960, p. 24-27.

Aparut mai întâi în domeniul bunurilor de consum, în condiţiile unor activităţi profitabile, conceptul a suportat numeroase schimbări, adaptări şi nici în prezent nu este interpretat fără echivoc. Este, de pildă, controversată problema dacă prin instrumente sau procese de marketing se pot trezi dorinţe neconştientizate. Deocamdată persistă accepţiunea conform căreia, cu ajutorul acestor instrumente, nu se ating obiective contrare intereselor consumatorilor. Argumentele se inspiră, de mai bine de 40 de ani, din două articole fundamentale: „The marketing revolution“ de R.I. Keith (1) şi „Marketing myopia“ a lui T. Levitt (2).

Plecând de la domeniul bunurilor de consum, ideile marketingului s-au transferat şi asupra serviciilor şi organizaţiilor non-profit (sectorul terţiar). In 1969, Philip Kotler propune extinderea la serviciile nelucrative (Strategic marketing for non-profit organisation) . Aplicat la activităţile non-profit şi caracterizat prin eterogenitate, intangibilitate, inseparabilitate de prestator, complexitate şi diversitate se conturează aşa-zis-ul marketing social sau societal cu accent asupra identificării nevoilor utilizatorilor şi calitate.

Specific marketingului non-profit este ca el se adresează celor două categorii de persoane: beneficiarilor (clienţilor organizaţiei) şi finanţatorilor, vizând deci identificarea şi evaluarea nevoilor consumatorilor, stabilirea celor mai adecvate servicii pentru ei, cât şi identificarea potenţialilor finanţatori şi donatori.

Exista un consens al specialiştilor în legătură cu faptul că ştiinţa marketingului aparţine sistemului disciplinelor economice dar şi referitor la pătrunderea sa dincolo de frontiera activităţii economice propriu-zise unde el are o dublă finalitate - economică şi socială - accentul căzând, în funcţie de obiectivele urmărite, pe latura socială a strategiei.

Extensia marketingului nu se explică numai prin eforturile promotorilor. Succesul vine şi din adecvarea lui la transformările globale, social-culturale-ideologice. Odată cu acumularea experienţelor s-a impus un proces de clarificări terminologice şi de diferenţiere a unor domenii din ce în ce mai specializate: financiar, industrial, comercial, turistic, educational, cultural, politic etc. Organizatii non-economice (municipalitati, universitati, administraţii, muzee, teatre şi, desigur, biblioteci) îşi evaluează şi organizează activitatile specifice in raport cu satisfactia serviciilor prestate. Este limpede ca întreprinderile culturale sau informaţionale trebuie să-şi definească o strategie autonomă şi că abordarea marketingului ca instrument de analiză, decizie şi actiune le poate ajuta, dacă termenii lui sunt bine adaptaţi.

1. KEITH, Robert. Marketing revolution. In: Journal of marketing, 1960, 23, nr. 1, p. 35-38.

2. LEVITT, Theodore. Marketing myopia. In: Harvard Business Review, 1960, p. 24-27.

1. Investigarea pieţei informaţionale, a procesului de lectură realizat prin intermediul bibliotecii.
2. Dimensionarea serviciilor de bibliotecă în consens cu nevoile, preferinţele, gusturile, dorinţele, aşteptările publicului cititor, dar şi cu dezideratele politicii culturale.
3. Adaptarea continuă a politicilor de marketing cu cerinţele mediului socio-cultural.
4. Promovarea unui management performant al resurselor umane şi materiale, care să stimuleze efectele sinergice ale valorilor şi serviciilor bibliotecare.

Cea mai recentă categorie de întreprinzători care şi-a manifestat interesul pentru marketing este cea a liber-profesioniştilor (avocaţi, contabili, medici, arhitecţi) care au început să-şi promoveze serviciile şi să practice o politică de preţ agresivă. De aici au fost atrase în acest joc şi organizaţiile non-profit. Si organizaţiile non-economice (universităţi, administraţii, muzee, teatre, biblioteci) care îşi evaluează activitatea în măsura în care reuşesc să producă satisfacţie prin prestare de servicii. Marketingul devine astfel o componentă vitalã a strategiilor multor organizaţii non-profit.

Acest interes este justificat de :

• consumatori din ce în ce mai sofisticaţi, cu gusturi tot mai diverse;
• concurenţa din ce în ce mai durã;
• separarea producţiei de consum;
• organizaţii din ce în ce mai complexe;
• schimbări rapide ale mediului.

Marketingul serviciilor culturale

integrarea_logoului_culturii_informatiei.pdf

Obiectivul acestui manual este de a ghida folosirea logo-ului în fazele de marketing și de creare de brand a oricărui program de CI (Cultura informației). Tinta marketingului sunt bibliotecarii, instructorii și orice persoană implicată în activități conexe. Planurile de marketing sunt țintite de regulă spre audiențe externe, dar implică și o audiență internă: angajații, prietenii și voluntarii, ei fiind un element critic în obținerea succesului oricărui efort comunicațional; sporește importanța menținerii personalului informat și implicat în fiecare pas. Urmându-se un proces normal de marketing și formare de brand, precum cel inclus în acest manual, poate ajuta echipa de lucru să integreze folosirea logo-ului în propriile programe. Cititorii sunt încurajați să selecteze și să adopte recomandările manualului care se vor potrivi cel mai bine pentru bibliotecile și instituțiile lor.

În secțiunea 6 se găsește o listă cu o selecție de branduri accesibile gratuit și resurse de marketing care se pot dovedi utile în implementarea programelor de cultura informației.

Mixul de marketing

Opţiunea strategică de marketing, concretizată în decizia echipei manageriale exprim㠓 a face ceea ce trebuie” dar pentru a face cel mai bine ceea ce trebuie este nevoie şi de implementarea acesteia, adică de “a face cum trebuie”, pentru a îndeplini obiectivele propuse.

Implementarea strategiei de marketing este un proces dificil, ce se realizează printr-un complex de acţiuni practice, ce reflectă viziunea organizaţiei cu privire la modalităţile concrete de atingere a obiectivelor stabilite, concentrată în noţiunea de mix de marketing.

Cercetarea de marketing

Cercetarea de marketing

Instrumente şi tehnici de marketing în practica bibliotecilor. Proiecte, strategii şi experienţe

„Marketing şi publicitate în bibliotecă”, Prof. Marcel Ciorcan

Marketingul în bibliotecă Enache, Ionel. Marketingul în bibliotecă.

Bucureşti : Editura Universităţii din Bucureşti, 2003. Text în limba română Disponibil în Internet: http://ebooks.unibuc.ro/filologie/enache-market/index.htm (Citat la: 02.04.2010)

Manual de marketing http://www.slideshare.net/bibliotecibihorene/integrarea-logoului-culturii-informaiei