Regulamente metodologii și standarde în biblioteci publice

[ Please fill or disable this placeholder (:wiki:site_notice) ]
Această pagină poate fi doar citită. Poți vedea sursa, dar nu poți modifica pagina. Consultă administratorul dacă ești de părere că ceva este în neregulă.
====== Regulamente   metodologii și standarde în biblioteci publice ======
//Acest articol esgte in lucru.//  --- //[[arapeanu@irex.ro|Anca Rapeanu]] 2010/04/02 16:03//

Date: 2001-11-22

===== ISO/FDIS 2789:2001(E) =====

Information and documentation — International library statistics
Information et documentation — Statistiques internationales de bibliothèques
Informare și documentare- Statistică internațională de bibliotecă


ISO (Organizaţia Internaţională pentru Standardizare) este o federaţie globală a organizaţiilor pentru standarde (organizaţiile membre ISO). Munca de alcătuire a standardelor internaţionale este efectuată de regulă prin comitetele tehnice ISO. Fiecare organizaţie membră interesată de un subiect pentru care a fost alcătuit un comitet tehnic are dreptul să fie reprezentată în acel comitet. Organizaţiile internaţionale, guvernamentale sau nonguvernamentale, care au legături cu ISO, iau de asemenea parte la elaborarea standardului. ISO colaborează strâns cu Comisia Electrotehnică Internaţională (IEC) în legătură cu tot ce are de a face cu standardizarea electrotehnică.

	
Standardele Internaţionale sunt proiectate în concordanţă cu regulile date de directivele ISO/IEC Partea a III – a.
Sarcina principală a comitetelor tehnice este să elaboreze Standardele Internaţionale. Proiectele Standardelor Internaţionale adoptate de comitetele tehnice sunt supuse organizaţiilor membre pentru aprobare. Publicarea ca Standard Internaţional necesită aprobarea a cel puţin 75 % dintre organizaţiile membre cu drept de vot. 

Este necesar să se acorde atenţie posibilităţii ca unele elemente ale Standardului Internaţional adoptate de comitetul tehnic să fie supuse legilor drepturilor de autor. ISO nu este responsabilă pentru identificarea unor asemenea situaţii.
ISO 2789 a fost elaborat de Comitetul tehnic ISO/TC 46, „Informare şi documentare”, subcomitetul SC8, „Statistica şi evaluarea performanţelor”.


Ediţia a III-a aboleşte şi înlocuieşte ediţia a II-a (ISO 2789: 1991), care a fost revizuită tehnic.

Introducere 

Acest Standard Internaţional este un ghid pentru comunitatea bibliotecarilor şi a personalului din serviciile de furnizare de informaţii în ceea ce priveşte colectarea şi raportarea statisticilor.
Capitolele 3 şi 6 formează baza acestui standard. Capitolul 3 conţine definiţii pentru majoritatea elementelor care constituie un serviciu de bibliotecă; acestea sunt doar pentru scopuri statistice. Capitolul 6 recomandă cum să fie calculate fiecare dintre aceste elemente. Cei care folosesc acest standard vor trebui să consulte ambele capitole pentru a avea un tablou complet.
Revizuirea acestui standard s-a făcut pentru a identifica şi rezolva problemele care apar în aplicarea practică a standardului ISO 2789:1991 şi pentru a lua în considerare evoluţiile din practica de bibliotecă (în special cele referitoare la resursele electronice şi automatizare) petrecute în perioada care a trecut de la data apariţiei.


Suplimentar scopurilor originale, de a furniza îndrumări generale pentru ţinerea statisticilor de bibliotecă pentru compilarea statisticilor naţionale utilizate pentru raportarea internaţională, există şi cerinţa părţiculară de a specifica clauza datelor solicitate de standardul ISO 11620:1998, Informare şi documentare – Indicatori de performanţă ai bibliotecii.
În ceea ce priveşte resursele şi serviciile electronic, unele măsurători sunt descrise în acest standard ca ţeluri spre care să se tindă deoarece compilarea lor în stadiul actual nu este în general la îndemână. Privitor la acele capitole ale standardului principal care se referă la asemenea resurse şi servici electronice cititorii trebuie să ia în considerare îndrumările şi explicaţiile importante din Anexa A.


Este un fapt recunoscut că nu toate măsurătorile specificate în acest standard pot fi colectate de biblioteci de diferite tipuri şi mărimi. Pentru a obţine date cât mai complete, mai multe măsurători adiţionale – importante doar pentru anumite sectoare – sunt descrise în Anexa B. Scopul specificării este de a asigura folosirea aceloraşi definiţii şi metode la colectarea statisticilor particulare.


Toate anexele sunt normative. Anexa C este o inovaţie – importantă pentru compilarea şi publicarea statisticilor naţionale în aşa fel încât să poată fi comparate între ţări şi în timp.

Cerinţa expresă de a descrie şi a populariza activităţile de bibliotecă poate fi satisfăcută doar în condiţiile în care colectarea datelor în biblioteci se face conform acestui standard. În măsura posibilului, bibliotecile trebuie să colecteze toate datele trecute în acest standard care au legătură cu activitatea lor. 


Prezentarea şi publicarea statisticilor necesită întotdeauna atenţie, dar sunt considerate a fi dincolo de scopul acestui standard.
Acest standard va fi întreţinut de un grup de lucru care va monitoriza evoluţiile şi va încorpora măsurători statistice adiţionale în funcţie de necesităţi.


===== Informare şi documentare – statistica internaţională de bibliotecă =====


==== 1. Domeniu ====
 

Acest standard este un ghid pentru comunitatea bibliotecarilor şi a furnizorilor de informaţii în ceea ce priveşte colectarea şi raportarea statisticilor:
  - 1pentru raportarea internaţională;
  - 2pentru a asigura uniformitatea între ţări a acelor măsuratori statistice care sunt utilizate frecvent de administratorii bibliotecilor, dar nu sunt raportate internaţional;
  - 3.pentru a încuraja o practică eficienta în utilizarea statisticilor la administrarea 
  - bibliotecilor şi furnizarea de informaţii,
  - 4.pentru a specifica furnizarea de date conform standardului ISO 11620


==== 2. Referinţele normative ====

	
Următoarele documente normative conţin dispoziţii, care prin referinţe în acest text, constituie dispozitii în acest standard internaţional. Pentru referinţele datate, amendamentele ulterioare sau revizuirile oricarei dintre aceste publicatii nu se aplică. Totuşi, părţile semnatare ale unor acorduri bazate pe acest strandard sunt încurajate să studieze posibilitatea aplicării celor mai recente ediţii ale documentelor normative indicate mai jos. Pentru referinţele nedatate se aplică ultima ediţie a documentului normativ în cauză. Membrii ISO şi IEC ţin registre a standardelor internaţionale în vigoare.


  * ISO/FDIS 5127: Informare şi documentare – Vocabular (va fi publicat)
  * ISO 5127-1:1983, Documentare şi informare – Vocabular – Partea 1: Noţiuni de bază.
  * ISO 5127-2:1983, Documentare şi informare – Vocabular – Partea 2: Documente tradiţionale.
  * ISO 5127-3A:1981, Documentare şi informare – Vocabular – Partea 3a): Achiziţia, identificarea şi analiza documetelor şi datelor.
  * ISO 5127-11:1987, Documentare şi informare – Vocabular – Partea 11: Documente audio-vizuale.
  * ISO 9707:1991, Informare şi documentare – Statistici privind editarea şi distribuţia de cărţi, ziare, periodice şi publicaţii electronice.
  * ISO 11620:1998, Informare şi documentare – Indicatori de performanţă ai bibliotecilor.

==== 3. Termeni şi definiţii ====


Pentru scopurile acestui standard se vor utiliza următorii termeni şi definiţii.

3.1 **Biblioteci**

3.1.1 
**unitate administrativă** - orice bibliotecă sau grup independent de biblioteci care se află în subordinea unui director sau a unei administraţii.
NOTA 1 Termenul „independent” nu implică independenţă juridică sau financiară ci doar faptul că biblioteca este o entitate separată recunoscută, de obicei, în cadrul unei organizaţii mai mari.
NOTA 2 Organizarea tip a unei unităţi administrative conţine o bibliotecă centrală/principală, filiale şi un sector administrativ – vezi exemplul de la 6.1.1


3.1.2 
**filială** - parte a unei unităţi administrative mai mari care furnizează într-o locaţie separată servicii grupurilor de utilizatori (ex: copii, facultăţi) sau unei clientele definită local.
NOTĂ: Sunt incluse aici bibliotecile institutelor, ale departamentelor sau alte biblioteci filiale. Bibliotecile mobile sunt excluse.


3.1.3 
**bibliotecă centrală/principală****Text Îngroşat** - de obicei acea parte sau acele părţi ale unei unităţi administrative unde sunt localizate funcţiile administrative principale şi componentele importante ale colecţiilor şi serviciilor de bibliotecă.
NOTĂ: O unitate administrativă având mai multe filiale nu include în mod necesar o bibliotecă centrală.


3.1.4 
**punct extern de servicii** - punct situat în afara sediului bibliotecii unde un anume tip de serviciu este oferit utilizatorilor în mod regulat.
  * NOTA 1: PEdS include locaţiile, dintr-o localitate, unde materialul de bibliotecă este depozitat pentru a circula neoficial în cadrul unui grup restrâns de utilizatori, dar fără a oferi alte servicii de bibliotecă – de ex.: aziluri de bătrâni, centre comunitare, colecţii pentru pacienţii spitalelor, etc. Bibliotecile mobile sunt excluse.
  * NOTA 2: Punctele unde se opresc bibliotecile mobile nu sunt considerate puncte externe de servicii.
  * NOTA 3: O legatură PC simplă către un punct din afara bibliotecii (ex.: casa unui student) nu este considerată punct extern de servicii. 


3.1.5 
**bibliotecă** - organizaţie sau parte a unei organizaţii, ale cărei scopuri principale sunt alcătuirea şi păstrarea unei colecţii şi facilitarea utilizării resurselor şi a mijloacelor de informare, în aşa fel încât să fie satisfăcute necesităţile informaţionale, de cercetare, educaţionale, culturale sau recreaţionale ale utilizatorilor.
  * NOTA 1: Acestea sunt cerinţe fundamentale pentru o bibliotecă şi nu exclud orice alte servicii sau resurse adiţionale, secundare scopului principal.
  * NOTA 2: Acolo unde are mai mult de o funcţie (de ex: şcolară şi publică), biblioteca va trebui să decidă care este funcţia principală sau, în cazuri extreme, va trebui să îşi împartă corespunzător funcţionalitatea şi raportarea datelor.


3.1.6 
**biblioteca universitară** - bibliotecă a cărui scop principal este deservirea studenţilor şi a personalului academic şi de cercetare din universităţi şi din alte instituţii de învăţământ de nivelul trei sau mai mare; poate să deservească şi publicul general.


3.1.7 
**biblioteca mobilă** – bibliotecă, sau uneori diviziune a unei biblioteci publice, care utilizează vehicule special echipate şi mobilate pentru a furniza documente şi servicii direct utilizatorilor ca o alternativă a accesului liber la raft. (adaptat după ISO 5127-1).


3.1.8.
**bibliotecă naţională** - bibliotecă responsabilă pentru achiziţionarea şi comercializarea copiilor tuturor documentelor relevante din ţară unde este localizată; BN poate să funcţioneze ca depozit legal (adaptat după ISO 51276-1).

  * Nota 1: BN mai are în mod normal şi următoarele sarcini: alcătuieşte bibliografia naţională; deţine şi completează o colecţie reprezentativă şi semnificativă de literatură străină ce include documente despre ţară; acţionează ca un centru de informare bibliografică naţională; compilează cataloage ale uniunii; supervizează administrarea altor biblioteci şi / sau promovează colaborarea cu ele; coordonează un serviciu de dezvoltare şi cercetare, etc.
  * 
  * Nota 2: Definiţia dată “bibliotecii naţionale” permite existenţa mai multor astfel de instituţii într-o ţară.


3.1.9. 
**biblioteca publică** - bibliotecă generală care deserveşte întreaga populaţie a unei comunităţii locale sau regionale şi este de obicei finanţată integral sau parţial din fonduri publice (adaptat după ISO 5127-1).

Notă: poate fi destinată publicului general sau unor grupuri speciale de utilizatori cum ar fi copiii, persoanele cu dificultăţi de vedere, pacienţii de spital sau deţinuţii. Serviciile de bază sunt gratuite sau oferite contra cost (subvenţionat). Această definiţie include serviciile furnizate şcolilor de o bibliotecă publică.


3.1.10
**biblioteca şcolară** - bibliotecă ataşată tuturor tipurilor de şcoli de un nivel inferior nivelului trei de învăţământ a cărei funcţiune de bază este deservirea elevilor şi profesorilor din şcoala respectivă.

Nota 1: Poate deservi, de asemenea, şi publicul larg .

Nota 2: Definiţia include biblioteci şi colecţii din toate instituţiile de învăţământ cu un nivel inferior nivelului trei şi care pot fi descrise ca şi „Colegii”, „Colegii de învăţământ suplimentar”, „Institute vocaţionale”, etc.


3.1.11
**bibliotecă specială** - bibliotecă independentă care acoperă o disciplină, un câmp particular de cunoaştere sau un interes regional. Sunt incluse aici bibliotecile care deservesc în principal o categorie specială de utilizatori, cele destinate unei forme specifice de documente, sau bibliotecile sponsorizate de o organizaţie pentru a-i deservi obiectivele specifice.

Notă : Statisticile bibliotecilor speciale vor fi colectate şi prezentate separat pentru cei din domeniul respectiv (diferenţiat pe instituţii sponsorizatoare).


3.1.11.1
**biblioteca guvernamentală** - biblioteca creată pentru a deservi servicii, departamente, agenţii guvernamentale sau parlamentul, incluzând organizaţiile guvernamentale internaţionale, naţionale şi locale (regionale).


3.1.11.2	
**serviciu medical / bibliotecă medicală** – biblioteca care deserveşte personalul medical în spitale sau în altă parte, în sectorul public sau privat.

Notă: bibliotecile companiilor farmaceutice vor fi incluse la 3.1.11.4


3.1.11.3	
**bibliotecă pentru instituţii sau asociaţii profesionale sau de breaslă** - bibliotecă menţinută de asociaţii profesionale sau comerciale, societăţi de breaslă, sindicate şi alte organizaţii similare şi al cărei obiectiv principal este furnizarea de servicii membrilor şi practicanţilor unei anumite profesii sau meserii.


3.1.11.4 
**biblioteca industrială şi comercială** - bibliotecă din orice întreprindere industrială sau firmă de afaceri înfiinţată de organizaţia tutelară pentru a deservi nevoile de informare ale personalului.

Notă : Sunt incluse aici bibliotecile de pe lângă serviciile de consultanţă şi de informaţii, industriile producătoare de bunuri şi prestatoare de servicii ca şi bibliotecile de practici judiciare comerciale.


3.1.11.5
**biblioteca media** - biblioteca ce deserveşte firmele şi organizaţiile media şi editurile, incluzând ziarele, editorii, distribuitorii, reţelele de film şi televiziune.


3.1.11.6
**biblioteca regională** - bibliotecă importantă deoarece deserveşte o anume regiune, şi a cărei funcţiune principală nu poate fi descrisă ca fiind cea a unei biblioteci publice, şcolare sau universitare şi nici nu este componentă a unei reţele naţionale de biblioteci.


3.1.11.7
**alte bibliotec**i - orice bibliotecă neinclusă în altă parte (ex: bibliotecile organizaţiilor voluntare, muzeelor, etc.)

**3.2** Colecţia****
3.2.1 
**cataloage şi indexuri** - colecţia de referinţe bibliografice care analizează şi prezintă continuu periodice şi/sau alte titluri care de obicei au legatură cu o materie comună sau o zona geografică.
Notă: Sunt incluse aici referinţele electronice şi instrumentele de indexare care în forma tiparită ar fi considerate periodice. Bazele de date cu texte integrale sunt excluse.


3.2.2
**drepturi de acces** - dreptul de a folosi sau consulta colecţiile unei biblioteci.
Notă: Pentru colecţiile electronice acest lucru implica faptul că biblioteca asigură utilizatorilor săi acces permanent sau temporar prin lege, licenţe sau alte acorduri de cooperare şi/sau contractuale.


3.2.3 
**completare (achiziţie)** - document sau articol adăugat unei colecţii în timpul perioadei de raportare
Notă: completările pot fi obţinute, de exemplu, prin cumpărare, licenţă, depozit legal, donaţie sau schimb.

3.2.4
**document audio-vizual** - document în care sunetul şi/sau imaginile predomină şi care necesită utilizarea de echipament special pentru a fi văzut şi/sau auzit (ISO 5127-11)
Nota 1: D A-V include documente audio: înregistrări, benzi magnetice, casete, CD-uri audio, fişiere de înregistrari audio digitale; documente vizuale (fotografii sau diapozitive) şi documente audio-vizuale: filme, înregistrari video, etc. Microfişele sunt excluse.
Nota 2: utilizarea documentelor audio-vizuale în reţea este luată în considerare în conformitate cu Anexa A.


3.2.5
**carte** - document tipărit non-periodic în forma codex


3.2.6
**document cartografic** - reprezentare convenţională, la scară redusă, a fenomenelor concrete sau abstracte care pot fi localizate în spaţiu şi timp (ISO 5127-2)
Notă: DC include documente cum ar fi hărţi bi şi tridimensionale, globuri, planuri, modele topografice, hărţi tactile şi reprezentari aeriene, dar exclude atlasele şi orice alt document cartografic în forma audio-vizuală, electronică, de codex şi de microfişe.


3.2.7 
**Compact Disc Read Only Memory** 	
CD- ROM - mediu de depozitare şi recuperare a informaţiei bazat pe tehnica de calcul care foloseşte tehnologie laser şi conţine date în format de text şi/sau multimedia.
Notă: CD-ROM-urile sunt clasificate în funcţie de conţinut ca baze de date, documente digitale şi periodice electronice.


3.2.8 
**baza de date** - colecţie de date sau înregistrări (situaţii concrete de date bibliografice şi texte) înmagazinate electronic, cu o interfaţă şi limbaj de utilizare comune pentru recuperarea şi manevrarea datelor.
Nota 1: datele şi înregistrările sunt colectate de regulă cu o anume intenţie şi se referă la un subiect definit. O bază de date poate fi consultată pe CD-ROM-uri, dischete sau printr-o altă metodă de acces direct cum ar fi un fişier de computer accesat prin metode dial-up (formează un număr) sau prin Internet.
Nota 2: Bazele de date cu licenţă se iau în considerare separat, chiar dacă accesul la mai multe produse ale unei baze de date sub licenţă este efectuat prin aceeaşi interfaţă.
Nota 3: Pentru lămuriri suplimentare asupra bazelor de date vezi anexa B. 2.1.6


3.2.9 
**document digital** - unitate de informaţie cu un conţinut definit, digitizată de bibliotecă sau achiziţionată în formă digitală, ca parte a colecţiei bibliotecii.
  * Nota 1: În această categorie sunt incluse cărţile electronice, patentele electronice, documentele audio-vizuale în reţea şi alte documente digitale cum ar fi rapoartele, documentele cartografice şi muzicale, documentele neimprimate încă, etc. Bazele de date şi periodicele electronice sunt excluse.
  * Nota 2: Articolele încorporate în bazele de date sunt prezentate la 3.2.8.
  * Nota 3: Un document digital poate fi structurat în unul sau mai multe fişiere.


3.2.10 
**document - informaţie** înregistrată sau obiect material care poate fi tratată ca o unitate într-un proces de documentare/ISO/FDIS 5127
Notă: Documentele pot diferi în forma lor fizică şi în caracteristici.


3.2.11
**carte electronică (e-book)** - document digital, sub licenţă sau nu, unde textul este dominant şi care poate fi văzut în analogie cu o carte tiparită (monografie). Utilizarea cărţilor-e este în multe cazuri dependentă de un dispozitiv anume şi/sau un limbaj special de citire sau vizionare.
Nota 1: Cărţile pot fi împrumutate utilizatorilor fie pe dispozitive portabile fie prin transmiterea conţinutului către computerul utilizatorului pentru o perioadă limitată de timp.
Nota 2: Tezele de doctorat în format electronic sunt incluse.


3.2.12 
**colecţii electronice** - toate resursele în forma electronică din colecţia bibliotecii
Notă: CE includ bazele de date, periodice electronice, documentele digitale. Resursele gratuite de pe Internet, catalogate de bibliotecă într-o baza de date sau în OPAC-ul propriu, trebuie socotite separat.


3.2.13
**periodic electronic -** periodic publicat doar în formă electronică sau în formă electronică şi în alt format.
Notă: PE conţine periodicele proprii şi resursele externe pentru care drepturile de acces au fost achiziţionate, cel putin pentru o anume perioadă de timp.


3.2.14
**baze de date cu texte integrale** - colecţie de texte originale (monografii, rapoarte, articole de ziar, etc.), muzică, note muzicale, documente cartografice sau grafice.
  * Nota 1: Patentele şi periodicele electronice sunt excluse
  * Nota 2: O bază de date care conţine un amestec de texte, imagini în mişcare, sunete şi altele va fi considerată ca o baza de date cu texte integrale.


3.2.15
**document guvernamental** - document publicat pe cheltuiala guvernului sau după cerinţele legii sau ale unei agenţii internaţionale, de exemplu ONU, UE, UNESCO.
Notă: Pentru patente vezi 3.2.26. Alte documente guvernamentale sunt clasificate conform formatului lor (vezi B.3.2)


3.2.16
**document grafic** - document tipărit în care reprezentările ilustrate sunt predominante.
Notă: DG se prezintă mai degrabă în formă ilustrată decât lingvistică, muzicală sau cartografică. Include tipărituri de artă, lucrări de artă originale, reproduceri de artă, fotografii, postere, studii, desene tehnice, etc. Exclude articolele grafice în format audio-vizual şi electronic, de codex sau de microfişe.


3.2.17 
**colecţie de bibliotecă** - toate documentele furnizate utilizatorilor de către bibliotecă
  * Nota 1: conţine documentele proprii şi resursele externe pentru care drepturile de acces temporar sau permanent au fost cumpărate.
  * Nota 2: Drepturile de acces pot fi cumpărate de bibliotecă, de un consorţiu şi/sau prin finanţare externă.
  * Nota 3: Achiziţia trebuie înţeleasă ca selectarea deliberată a unui document, asigurarea drepturilor de acces şi includerea documentului în OPAC sau în alte baze de date ale bibliotecii. Împrumutul interbibliotecar şi livrarea de documente sunt excluse.
  * Nota 4: Drepturile de acces nu includ legatura la resursele de pe Internet pentru care biblioteca nu a asigurat drepturile de acces prin acorduri juridice (ex: dreptul de depozit legal), licenţă sau prin alte acorduri de cooperare şi/sau contractuale. Resursele gratuite de pe Internet care au fost catalogate de bibliotecă în OPAC sau în bazele de date vor fi luate în considerare separat (vezi 6.2.14)


3.2.18 
**manuscris** - document original care este scris de mână sau bătut la maşină 
Notă: Volumele legate şi alte documente (fragmente, suluri, autografe, etc.) vor fi luate în considerare separat


3.2.19
**microformat** - document fotografic care necesită mărire pentru a fi utilizat (ISO/FDIS 5127)
Nota 1: Microfişele şi microfilmele sunt incluse.
Nota 2: Diapozitivele şi documentele similare sunt considerate documente audio-vizuale.


3.2.20
**monografie** - publicaţie în formă tiparită sau nu, care e completă într-un volum sau completă (ori cu intenţia de a fi completă) într-un număr finit de volume (ISO/FDIS 5127)


3.2.21
**serie monografică** -un număr de monografii în legatură cu alte monografii prin adăugarea unui titlu colectiv (ISO 9707)


3.2.22
**document multimedia** - document care combină diferite moduri de prezentare a informaţiei: text, grafice, fotografii, video, audio - în format digital.
Notă: Documentele multimedia sunt clasificate în conformitate cu principala lor caracteristică sau scop (ex: baze de date, periodice electronice, documente digitale).


3.2.23 
**ziar** - periodic care conţine ştiri despre evenimentele curente de interes special sau general şi ale cărui părţi individuale sunt dispuse cronologic sau numeric şi care de obicei apare cel puţin odată pe săptămână.
Notă: Ziarele electronice sunt incluse


3.2.24 
**alte baze de date** - baze de date conţinând informaţie descriptivă sau date numerice consultate nu în întregime ci, de regulă, pentru informaţii specifice: ghiduri, enciclopedii, dicţionare, tabele şi cifre statistice şi/sau colecţii de formule ştiinţifice.


3.2.25
**alte documente digitale** - documente digitale altele decât cărţile-e, documentele audio-vizuale în reţea şi patentele electronice. Exemple de ADD: rapoarte, pre-imprimate, documente cartografice sau muzicale, în format electronic.


3.2.26
**alte documente de bibliotecă** - documente sau articole non-electronice altele decât cărţile, periodicele, manuscrisele, notele muzicale, microformatele, documentele cartografice, audio-vizuale sau grafice şi patentele specificate separat în acest standard.
Notă: Sunt incluse aici articole precum diagramele şi alte documente tridimensionale, jocuri, jucării, etc. Documentele în Braille sunt considerate documente imprimate.

3.2.27
**patent** - document guvernamental care asigură unui inventator dreptul unic să folosească o invenţie proprie sau să acorde licenţă împreună cu documentaţia aferentă.

3.2.28
**periodic** - document serial sub acelaşi titlu publicat la intervale regulate sau nu şi pe o perioadă nedefinită- ediţiile individuale din serie fiind numerotate consecutiv sau datate în parte (adaptat după ISO 9707).
Nota 1: Seriile de rapoarte şi de dezbateri ale conferinţelor, tranzacţiile instituţiilor sau anuarele sunt incluse, în timp ce ziarele şi seriile monografice sunt excluse.
Nota 2: Periodicele electronice sunt excluse.

3.2.29 **unitate fizică** - unitate documentară consistentă fizic, inclusiv dispozitivele protectoare, care poate fi mişcata liber în raport cu alte unităţi documentare
  * Nota 1: Consistenţa poate fi obţinută prin legare, punere în cutii etc.
  * Nota 2: In cazul documentelor tipărite, pentru unitatea fizica se foloseste termenul „volum” (vezi şi volum)

3.2.30** document cu muzica tipărită** - document a cărui conţinut esenţial este reprezentarea muzicii, în general prin note.
Nota: Un DcMT poate fi în foi sau în format codex.

3.2.31 **serial** -	document în forma tipărită sau nu, publicat în părţi succesive, având de regulă o clasificare numerică sau cronologică şi pentru care exista intenţia de a fi continuat la nesfârşit, indiferent de periodicitate (ISO/FDIS 5127)
  * Nota 1: Seriile monografice sunt excluse şi vor fi considerate cărţi
  * Nota 2: Pentru scopurile acestui Standard serialele sunt subdivizate în ziare şi periodice, ambele divizate la rândul lor după format în seriale electronice şi non-electronice.

3.2.32 **stoc** - număr de documente de un anume tip (ex: cărţi şi seriale, microformate şi seriale electronice), deţinute sau din resurse externe, pentru care drepturile de acces au fost achiziţionate cel puţin pentru o anume perioadă de timp
Nota: Va fi inventariat la sfârşitul perioadei de raportare.

3.2.33 **titlu** - cuvintele de la începutul unui document care-l identifică şi îl disting în mod normal de un alt document (ISO/FDSI 5127)
Nota: Din raţiuni practice de măsurare „titlul” descrie un document ce constituie un articol separat, cu titlu distinct, indiferent dacă este editat într-una sau mai multe unităţi fizice şi indiferent de numărul de copii deţinute de bibliotecă (ISO 11620).
3.2.34 volum - unitate fizică pentru un document tipărit care asamblează mai multe foi de hârtie sub o copertă pentru a forma un tot întreg sau o parte a acestui tot. (ISO 5127-3A)

3.2.35 **scoatere** - document sau articol scos dintr-o colecţie în timpul perioadei de raportare.
Nota: Scoaterile se pot efectua, de exemplu, prin casare, transferare sau, în cazul resurselor, electronice prin ştergerea fişierelor sau anularea licenţelor.

3.3 **Utilizatori şi utilizarea bibliotecii**

3.3.1 **împrumutator activ** - utilizator înregistrat care a împrumutat cel putin un articol în timpul perioadei de raportare

3.3.2 **utilizator activ** - utilizator înregistrat care a vizitat ori utilizat facilităţile sau serviciile bibliotecii în timpul perioadei de raportare
Nota: Se poate include aici şi utilizarea servicilor electronice de bibliotecă 

3.3.3 **document descărcat** - textul integral al unui document sau părţi de document din colecţia electronică livrat unui utilizator.

3.3.4 **livrare de documente electronice (intermediere)** - transmiterea electronică către utilizator a unui document sau a unei părţi de document din colecţia unei biblioteci, intermediată de personalul bibliotecii, nu neaparat prin intermediul unei alte biblioteci.
  * Nota 1: Transmiterea electronică de documente către membrii populaţiei deservite este inclusă. Transmiterea prin fax este exclusă.
  * Nota 2: Poate fi împărţită în transmitere cu sau fără taxă 
  * Nota 3: Descarcarea directă efectuată de utilizatori din colecţia electronică a bibliotecii este descrisă în anexa A
  * Nota 4: Formele de împrumut şi livrare definite în acest standard sunt prezentate în tabelul 1
  * 
Tabelul 1: Formele serviciilor de împrumut şi livrare 


Furnizor	Biblioteca	 Furnizor document
Primitor	Utilizator	Alta bibliotecă	 Utilizator (via biblioteca)


	original
	împrumut	 ILL	 EDS
	copie imprimată	împrumut	 ILL	 EDS
	electronic	 EDD	 EDD	 EDS

	ILL: împrumut interbibliotecar
	EDD: livrare electronică de documente (intermediere)
	EDS: furnizare externă de documente

3.3.5 **serviciu electronic** - serviciu electronic de bibliotecă care este furnizat fie prin serverele locale, fie prin reţea
Nota: Serviciile electronice de bibliotecă includ OPAC, adresa de Internet a bibliotecii, colecţia electronică, livrarea de documente electronice (intermediere), serviciile electronice şi accesul la Internet prin intermediul bibliotecii.

3.3.6 **furnizarea externă de documente** – un document sau o parte a lui, imprimat sau în formă electronică, livrat din afara colecţiei de bibliotecă de furnizori non-bibliotecari (nu prin împrumutul interbibliotecar), biblioteca fiind implicată în tranzacţie şi/sau plată.
Nota 1: este irelevant dacă un număr de tranzacţii individuale este plătit la livrare sau în avans.
Nota 2: Formele de împrumut şi livrare aşa cum sunt definite în acest standard sunt prezentate în tabelul 1.

3.3.7 **cerere de informaţi**i - contact de informare care implică utilizarea sau cunoaşterea uneia sau mai multor surse de informare (materiale tipărite sau netipărite, baze de date care se pot citi prin intermediul unor dispozitive speciale, cataloage de bibliotecă sau ale altor instituţii) de către personalul bibliotecii (adaptat dupa ANSI/NISO Z39.7)
  * Nota 1:CdI poate implica recomandări, interpretări sau instrucţiuni în privinţa utilizării unor asemenea surse.
  * Nota 2: Cererea poate fi făcută personal sau prin telefon, poşta, fax sau mijloace electronice (e-mail, adresa de Internet a bibliotecii sau alte mecanisme de comunicare în reţea)
  * Nota 3: Este esenţial ca biblioteca să nu includă aici întrebări cu caracter administrativ sau de orientare în sediu (de exemplu, localizarea personalului şi a facilităţilor), referitoare la orar sau la manipularea unor echipamente de genul terminalelor de computer sau imprimantelor.
  * Nota 4: Sunt excluse întrebările referitoare la localizarea unor articole din depozit care au fost identificate bibliografic.

3.3.8 **utilizare internă** - documente luate de un utilizator de pe raftul liber pentru consultare în incintă 
Nota: Utilizarea internă include şi consultarea la raft, pentru edificări asupra conţinutului, dar exclude citirea titlurilor pentru selectarea materialului.

3.3.9** sesiune Internet** - accesul la Internet al unui utilizator de la o staţie de lucru din incinta bibliotecii
Nota: Sesiunea Internet poate fi luată în considerare doar când utilizatorul s-a înregistrat sau auto-identificat în momentul accesării. 

3.3.10** împrumutul interbibliotecar** - împrumutul unui document în formă fizică sau livrarea unui document (sau a unor părţi din el), în forma de copie, de la o bibliotecă la alta, aflate sub o administraţie diferită.
Nota 1: Transmiterea intermediată de documente în formă electronică este considerată livrare de documente electronice.
Nota 2: Formele de împrumut şi livrare aşa cum sunt definite în acest Standard sunt prezentate în tabelul 1

3.3.11** împrumutul** -	tranzacţie directă de împrumut sau livrare a unui articol în formă non-electronică (ex: carte), a unui document electronic printr-un purtător fizic (ex: CD-ROM) ori prin alt dispozitiv (ex: cititor de carte-e), sau transmiterea unui document electronic către un utilizator pentru o perioada limitată de timp (ex: carte-e).
  * Nota 1: Împrumuturile includ prelungirile solicitate de utilizator ca şi împrumuturile pentru sala de lectură. Prelungirile trebuie luate în considerare separat.
  * Nota 2: Împrumuturile includ documentele copiate, furnizate în locul documentelor originale (inclusiv fax-urile) ca şi imprimatele documentelor electronice scoase de personalul bibliotecii pentru utilizator.
  * Nota 3: Împrumuturile documentelor în forma fizică către utilizatori externi sunt incluse aici.
  * Nota 4: Transmiterea de documente intermediată electronic este considerată livrare de documente electronice dacă utilizarea lor este permisă un timp nelimitat. Ea include transmiterea către membrii populaţiei deservite.
  * Nota 5: Formele de împrumut şi livrare aşa cum sunt definite în acest standard sunt prezentate în tabelul 1

3.3.12 **catalogul public online OPAC** - baza de date de înregistrari bibliografice care descrie de obicei colecţia unei biblioteci anume sau a unui sistem de biblioteci.
Nota: OPAC permite căutarea după nume, titlu, subiect şi oferă acces on-line prin terminalele publice.

3.3.13 **împrumut pentru conusultare pe loc** - document livrat, în cele mai multe cazuri din depozite închise, pentru a fi consultat în sala de lectură.

3.3.14 **populaţia deservită** - număr de persoane pentru care biblioteca a fost înfiinţată cu scopul de a furniza servicii şi materiale (adaptat dupa ISO11620)
Nota: Pentru bibliotecile publice populaţia deservită reprezintă în mod normal populaţia din zona legală de servicii; pentru bibliotecile universitare ea consta din personalul academic, cercetători şi studenţi.

3.3.15 **înregistrare descărcată** - înregistrare de catalog sau componentă a unei baze de date afişată complet în timpul unei sesiuni pe o baza de date sau pe OPAC

3.3.16 **utilizator înregistrat** - persoană sau organizaţie înregistrată la bibliotecă pentru a-i utiliza colecţiile şi/sau serviciile la sediu sau în afara bibliotecii
Nota: Utilizatorii pot fi înregistraţi la cererea lor sau automat, din momentul angajarii lor intr-o instituţie.

3.3.17 **sesiune respinsă (întoarceri)** -	solicitare nereuşită a unei baze de date sau pe OPAC din cauza numărului solicitarilor simultane, care depăşeşte limita maximă permisă
Nota: Respingerea datorată parolei greşite este exclusă

3.3.18** prelungire** - extinderea activă a perioadei de împrumut iniţiată de către utilizator.
Nota Prelungirile automate generate de sistemul de bibliotecă fără interacţiunea utilizatorului sunt excluse.

3.3.19 **rezervare** - acţiune efectuată atunci când un utilizator solicită furnizarea unui document aflat în colecţia bibliotecii sau în curs de achiziţie, dar nu este disponibil în acel moment.

3.3.20 **cercetare (chestionare)** - întrebare intelectuală unică spre o bază de date sau OPAC
Nota: In mod tipic o cercetare (chestionare) este înregistrată de fiecare dată cand o cerere in acest sens este adresata serverului.

3.3.21 **sesiune** - solicitare reuşită către o bază de date sau OPAC
  * Nota 1: O sesiune este un ciclu de activităţi ale utilizatorului care incepe in momentul conectarii la o bază de date sau OPAC şi se termina fie explicit (părăsirea bazei de date prin deconectare sau ieşire) fie implicit (timp expirat datorită inactivităţii utilizatorului). Durata medie de time-out este de obicei de 30 minute. Dacă se foloseşte o durata diferita, aceasta trebuie raportată.
  * Nota 2: Sesiunile pe adresa de Internet a bibliotecii sunt considerate vizite virtuale.
  * Nota 3: Cererile de intrare generală sau pagina portal trebuie excluse.
  * Nota 4: Daca este posibil, solicitarile prin motoare de căutare trebuie excluse

3.3.22 **timpul sesiunii** - durata unei sesiuni
Nota: TS reprezinta de regulă timpul dintre conectarea şi deconectarea implicită sau explicită la o baza de date sau OPAC

3.3.23 **utilizator** - primitorul serviciilor de bibliotecă (ISO 11620)
Nota: Beneficiarul poate fi o persoană sau o instituţie.

3.3.24 **instruirea utilizatorului** - program de instruire stabilit pe baza unui plan specific, avand scopul de a atinge anumite obiective de familiarizare cu utilizarea serviciilor de bibliotecă
Nota 1: Instruirea utilizatorului se poate prezenta sub forma unui tur al bibliotecii, de informaţii despre funcţionarea bibliotecii sau ca serviciu de Internet oferit utilizatorilor.
Nota 2: Durata instruirii este irelevantă.

3.3.25 **vizită virtuală** - solicitarea unui utilizator de accesare a adresei de Internet a bibliotecii făcută din afara sediului, indiferent de numărul de pagini sau elemente vizionate

3.3.26 **vizită** -	un utilizator care intra în incinta bibliotecii

3.3.27 **adresă de Internet** - serviciu electronic care are un domeniu unic pe Internet şi constă dintr-o colecţie de documente digitale.
  * Nota 1 Paginile adresei de Internet sunt de obicei interconectate prin utilizarea legaturilor hipertext.
  * Nota 2: AdI exclude documentele care corespund definiţiilor de colecţie electronică şi resursele externe ale Internetului care pot fi accesate de pe adresa bibliotecii.

3.4 **Acces şi facilităţi**

3.4.1 **acces** - posibilitatea de a consulta şi utiliza un serviciu sau o facilitate (adaptat dupa ISO 11620)

3.4.2 **reţea** - mai multe staţii de lucru conectate între ele, de obicei prin intermediul unui server, capabile de a împărţi între ele servicii şi resurse de informaţii

3.4.3 **orar de functionare** - orele dintr-o săptămână obişnuită intre care serviciile principale ale bibliotecii (ex: serviciile de referinte, de împrumut, sălile de lectură) sunt la dispoziţia utilizatorilor

3.4.4 **locuri** -	locurile furnizate utilizatorilor pentru lectură sau studiu dotate sau nu cu echipament Nota: Sunt incluse aici locurile din sălile de studiu şi de seminar ca şi din secţia pentru copii şi mediateca. Sunt excluse locurile din holuri şi am**cheltuieli operaţionale (ordinare)**fiteatre, destinate participarii publicului la evenimente speciale. Este de asemenea exclus spaţiul care permite statul pe jos al utilizatorilor şi alte asemenea locuri de sedere lipsite de formalism.

3.4.5 **spaţiu -**	zona alocată funcţiunilor bibliotecii (în m2 ) 

3.4.6** staţie de lucru** -	calculator care poate sau nu să fie conectat în reţea, sau un terminal orb

3.5** Cheltuieli**

3.5.1 **cheltuieli de capita**l - cheltuieli care constau în achiziţionarea sau sporirea numărului de bunuri fixe
Nota: CdC includ cheltuielile pentru construirea de clădiri (construcţii noi sau extinderi), mobilare, echipamente, sisteme de calculator - materiale şi programare - etc. Atunci când se pot aplica, taxele locale şi naţionale de vânzare-cumpărare (ex: TVA) sunt incluse. Costurile licenţelor vor fi incluse în 3.5.2.

3.5.2  - cheltuieli efectuate pe parcursul desfăşurării activităţilor de bibliotecă
Nota: CO constau din banii cheltuiţi cu personalul şi din resursele utilizate şi înlocuite regulat (ISO 11620). Sunt incluse aici cheltuielile cu angajaţii, închirierile, achiziţiile şi obtinerea de licenţe, legarea de carte, reţeaua de calculatoare –operaţiuni şi întreţinere- telecomunicaţiile, întreţinerea clădirilor, etc. Cunoscute şi sub numele de cheltuieli „curente” sau „repetitive”. Atunci când este cazul, acestor cheltuieli li se aplică taxele locale şi naţionale de vânzare-cumpărare (ex: TVA) .

3.6 **Personalul bibliotecii**

3.6.1	**angajatul bibliotecii** - persoana care lucrează în bibliotecă pentru un salariu

3.6.2 **personalul de specialitate** - persoana angajată de bibliotecă care a fost instruită în biblioteconomie şi/sau ştiinţa informaţiei şi ale cărei îndatoriri necesită instruire profesională.
Nota: Instruirea poate fi educaţie propriu-zisă sau o perioadă extinsă de lucru de natură profesională în bibliotecă, sub supraveghere.

3.6.3 **specialisti calificati** - angajatii bibliotecii care au fost instruit într-o disciplină specializată, alta decât biblioteconomia şi/sau ştiinţa informării
Nota: Instruirea poate fi educaţie propriu-zisă sau o perioadă externă de lucru de natura profesională sub supraveghere în contabilitate, informatica, administraţie, legătorie etc.

3.6.4 **alt personal** - toţi ceilalţi angajaţi ai bibliotecii fără o calificare formală în biblioteconomie, ştiinţa informării sau alte specializări relevante.
Nota: In această categorie pot fi incluşi separat angajaţii bibliotecii care activează în domeniile securităţii sau domestic: femei de serviciu, manipulatori de documente, îngrijitori şi personalul furnizor.

3.6.5** voluntarii** - persoane care lucrează în bibliotecă fără a fi plătite.
Nota: Voluntarii pot beneficia de rambursări simbolice sau reduceri la cheltuieli.

==== 4. Utilizări, beneficii şi limite ale statisticii ====


4.1 **Istoric** 

4.1.1 Datele statistice definite şi descrise în acest standard internaţional pot fi utilizate pentru evaluarea şi compararea bibliotecii şi a serviciului de informare. Termenul de „bibliotecă” este utilizat din comoditate şi în general trebuie înţeles ca incluzând şi „serviciile de informare”.


4.1.2 Statisticile de bibliotecă sunt colectate de bibliotecile individuale şi trebuie însumate la nivel regional, naţional sau internaţional pentru toate bibliotecile sau pentru diferite tipuri de biblioteci. In timp ce bibliotecile individuale folosesc statisticile mai ales pentru planificari strategice, luari de decizii şi solicitari de fonduri, la nivel naţional statisticile sunt necesare pentru a revizui şi formula politica instituţională.


4.1.3 Pe scurt, statistica de bibliotecă are următoarele obiective:
  * - să monitorizeze rezultatele operationale comparativ cu standardele şi datele organizaţiilor similare;
  * - să monitorizeze în timp tendinţele şi rezultatele inovaţiilor;
  * - să furnizeze o bază de start pentru planificarea, luarea de de decizii, îmbunătăţirea calităţii serviciilor, feed-back-ul rezultatelor;
  * - să demonstreze valoarea serviciilor oferite de bibliotecă şi obţinute de utilizatori, incluzând valoarea potenţială pentru utilizatorii din generaţii viitoare;
  * - să informeze organizaţiile regionale şi naţionale care au rolul de a sprijini, finanţ şi monitoriza bibliotecile;
  * - să popularizeze rolul bibliotecilor în randul politicienilor şi al altor audienţe.
  * 

Cu toate că forma statisticilor variază între biblioteci universitare, publice, şcolare şi speciale – şi între situatiile când accesul este inchis, deschis şi de la distanţă - obiectivele sunt aceleaşi. In general, valoarea lor consta in capacitatea de a evidenţia probleme şi realizari particulare - şi a cuantifica semnificaţia lor - mai degrabă decât in cea de a furniza răspunsuri şi explicaţii specifice. Statisticile, având un caracter esenţialmente istorice, pot să dea informaţii doar după derularea evenimentelor. Totuşi, planurile de viitor trebuie pornite de pe o bază statistică solida.

4.2 **Evoluţii în practica de bibliotecă**


4.2.1 Statisticile de bibliotecă s-au concentrat tradiţional pe fluxurile de intrări, proprietăţi şi cheltuieli. In ultimul timp, aria de interes s-a extens recent la fluxul de ieşiri, utilizare şi disponibilitate, urmări şi impact.


4.2.2 Deşi statisticile tradiţionale de bibliotecă sunt colectate pentru întreaga perioadă de raportare, acest lucru nu este posibil pentru toate serviciile, de exemplu pentru utilizările interne sau cererile de referinţe. Iată de ce acest Standard Internaţional permite luarea de eşantioane acolo unde datele nu pot fi colectate automat, sau unde colectarea datelor pentru perioadele de raportare ar dura prea mult. Pentru a calcula mărimea corespunzatoare a eşantionului, trebuie consultate ghiduri specializate pe proceduri statistice. În ultimii ani s-au înregistrat progrese importante în măsurarea şi compararea calităţii şi eficienţei serviciilor de bibliotecă şi a eficienţei utilizării resurselor datorită progreselor înregistrate în dezvoltarea indicatorilor de performanţă. Acest Standard Internaţional specifică datele necesare indicatorilor de performanţă descrişi în ISO 11620.
	

De la data publicării pentru prima data a acestui Standard Internaţional, sistemele de informare şi echipamentele electronice, ca şi utilizarea de la distanţă a serviciilor bibliotecii, s-au dezvoltat enorm. Standardul include statistici atât pentru partea electronică a colecţiilor cât şi pentru noi forme de utilizare, dar schimbările rapide din media şi în metodele de livrare vor face necesară o revizuire a definiţiilor peste câţiva ani. Standardul încearcă să rezolve problema prin detalierea măsuratorilor ce trebuie folosite în acest domeniu.(Anexa A).

4.3 **Selectarea statisticilor pentru bibliotecă**

Standardul recunoaşte faptul că există diferite tipuri de biblioteci, în locaţii diferite, deservind grupuri diferite de utilizatori şi având o gamă de caracteristici unice (structura, finanţe, conducere etc.). Nu toate datele statistice menţionate în acest standard vor fi relevante pentru toate tipurile de biblioteci şi vor exista multe date adiţionale relevante pentru biblioteci individuale.

Acest Standard Internaţional evidenţiază ce date pot fi utile la scară naţională pentru diferite tipuri de biblioteci. Unele date sunt oferite pentru a fi utilizate opţional şi sunt descrise în Anexa B, anexă care recomandă categorii mai detaliate de statistici, deja colectate la nivel naţional în unele ţări.

==== 5. Raportarea datelor statistice ====


5.1 Generalităţi

Statisticile la care se referă acest Standard trebuie făcute la intervale regulate, de exemplu de un an. Informaţiile furnizate trebuie prezentate în conformitate cu definiţile din clauza trei, şi trebuie, cu excepţia unor cazuri menţionate expres, să se conformeze recomandărilor din acest Standard. Fiecare articol şi activitate vor fi luate în considerare ca excluzându-se mutual, i.e. aparţinând unei singure categorii (de exemplu „carte” sau „resursă electronică”, „împrumut interbibliotecar”, „livrare electronică de documente” sau „furnizare externă de documente”).


5.2 Perioada de timp acoperita de date trebuie stipulată explicit. In general, va fi de un an. Datele care se referă la o perioadă anume trebuie să acopere perioada specificată, nu intervalul dintre două sondaje succesive. Acolo unde se cer cifre totale, de exemplu total personal sau total documente în stoc, ele se referă de obicei la sfârşitul perioadei raportate, exceptând cazurile stipulate explicit.


5.3 Date estimate din eşantioane
Acolo unde statisticile au fost compilate prin sondaje pe eşantioane şi nu prin numărare completă, trebuie sa indicati metoda utilizată. Eşantioanele trebuie să fie reprezentative din punct de vedere al timpului, locului şi metodelor de selectie, iar răspunsurile neinfluenţate. De asemenea, trebuie înţeles că şi acolo unde eşantioanele sunt complet reprezentative, procedura duce la estimări care sunt supuse unor erori - în principal, in functie de mărimea eşantionului. Acolo unde e cazul, marjele de eroare trebuie incluse împreună cu datele publicate.

==== 6.Colectarea datelor statistice ====
 

 6.1 **Biblioteci** 
 

6.1.1 **Numărarea unităţilor administrative şi a bibliotecilor**
Fiecare bibliotecă trebuie inclusa în categoriile definite la 3.1 în funcţie de rolul ei principal. Pentru fiecare entitate trebuie furnizate următoarele statistici: numărul total de unităţi administrative plus numărul de biblioteci centrale/principale, filiale şi/sau mobile pe care îl conţine. 
 Exemplu: O bibliotecă publică avand cinci filiale şi două biblioteci mobile pe lângă biblioteca centrală va consta în :
   * -unităţi administrative: 1
  *  -biblioteci centrale/principale: 1
  *  -filiale: 5
  *  -biblioteci mobile: 2
  *  -total biblioteci: 8

6.1.2 **Numărarea tipurilor de biblioteci**
6.1.2.1 **Biblioteca naţională**
  * 
  * a)	numărul de unităţi administrative
  * b)	numărul de biblioteci
  * -numărul de biblioteci centrale/principale
  * -numărul de filiale
  * -numărul de biblioteci mobile
  * c)	numărul de puncte externe de serviciu;
  * d)	populaţia ţării (la începutul perioadei de raportare).
  * 
6.1.2.2** Biblioteca universitara**
  * a)	numărul de unităţi administrative
  * b)	numar de biblioteci
  *  - numărul de biblioteci centrale/principale
  *  - numărul de filiale
  *  - numărul de biblioteci mobile
  * 
  * c) numărul de puncte externe de serviciu
  * d) numărul total de studenţi (absolvenţi sau nu), ,cadre didactice, cercetători, alt personal îndreptăţit să utilizeze serviciile bibliotecii, incluzând atât personalul permanent cât şi cel cu normă redusă.
  * c)	Numărul total de studenţi (absolvenţi sau nu), cadre universitare, cercetatori, alt personal îndreptăţit să utilizeze serviciile bibliotecii, ca echivalent normă întreagă (FTE)

6.2.1.3 **Biblioteca specială**

a)	numărul de unităţi administrative. Clasificarea recomandată pentru raportarea după tipul de biblioteca:
   * -guvern (incluzand agenţii şi organizaţii internaţionale)
  *  - servicii de sanatate/medicale
  *  -instituţii sau asociaţii profesionale sau de învăţământ post-liceal
  *  -industrie şi comert
  *  -media
  *  -regiuni
  *  -altele (incluzând organizaţiile voluntare)
  * 
b)	numărul de biblioteci existente în fiecare din categoriile de mai sus.

6.1.2.4 **Biblioteci publice**
a)	numărul de unităţi administrative: clasificarea recomandată pentru raportare după mărimea populaţiei deservite dupa cum urmează:
-  * până la 3000;
  * -între 3001 şi 5000;
  * -între 5001 şi 10000;
  * -10001 şi 50000;
  * -între 50001 şi 100000;
  * -între 100001 şi 500000;
  * -peste 500000
 Nota: Se poate face distincţie între bibliotecile publice finantate în principal de autorităţile publice şi cele finanţate în principal din surse private.
b)	**numărul de biblioteci**
 -  * numărul de biblioteci centrale/principale;
  *  -numărul de filiale
  *  -numărul de biblioteci mobile;
c)	numărul de puncte externe de serviciu

d)	populaţia totală deservită într-o comunitate sau grup local (la începutul perioadei de raportare)
Nota: Aceasta este în general populaţia zonei legale de serviciu. 


6.1.2.5 **Biblioteca şcolară**
a)	  * numărul de unităţi administrative. Clasificarea recomandată după numărul de elevi deserviti este:
  * -până la 200;
  * -de la 201 la 500;
  * -de la 501 la 1000;
  * -peste 1000
b)	numărul de biblioteci pentru fiecare din categoriile de mai sus;

c)	numărul total de elevi şi profesori din şcolile deservite de aceste biblioteci.

6.2** Colecţii**
 Pentru subdiviziuni suplimentare ale categoriilor urmatoare vezi Anexa B
6.2.1 **Cărţi şi seriale (material tiparit)**
6.2.1.1 Stoc
  * numărul total de unităţi fizice în depozit;
  * numărul de unităţi fizice aflate în mod normal la raftul liber;
  * numărul total de titluri în stoc.
  - Nota 1: Acolo unde numărarea unităţilor fizice nu este posibilă, o măsurare alternativă ar putea fi lungimea rafturilor ocupate de stoc- vezi 6.4.5.4- .Această măsurare poate fi folosită si la estimarea numărului de unităţi fizice.
  - Nota 2: Periodicele legate vor fi considerate unităţi fizice. Periodicele şi ziarele nelegate vor fi numărate ca şi în unităţi fizice legate. De obicei un volum va cuprinde numerele dintr-un an. O legatură constand dintr-o singură foaie va fi considerată ca o unitate fizică.
  - Nota 3: Dacă se solicită de către bibliotecă numerele pot fi împărţite în numere pentru cărţi şi numere pentru seriale.
  - 
  - 
6.2.1.2** Completari**

  * a) numărul de unităţi fizice adăugate stocului;
  * Nota: Ca o alternativă se poate măsura numărul de metri liniari adăugati stocului total.
  * b)numărul de titluri adaugate.
  * Nota: De obicei NdTA este egal cu numărul de noi înregistrări de catalog adăugate.

6.2.1.3 **Retrageri**
  * Numărul de unităţi fizice retrase.
  * Nota: Ca o alternativă se poate calcula numărul de metri liniari retraşi din depozit.
  * 6.2. Manuscrise
  * 6.2.2.1 Stoc
  * a)	numărul de metri liniari de raft ocupaţi de colecţia totală de manuscrise;
  * b)	 numărul de unităţi fizice.
  * Nota: Volumele legate şi alte unităţi (fragmente, autografe, etc vor fi considerate separat).
  * 6.2.2.2 Completări
  * a)	numărul de metri liniari de raft adăugati colecţiei de manuscrise;
  * b)	numărul de unităţi fizice adăugate.
  * 6.2.2.2 Retrageri
  *  Numărul de unităţi fizice retrase
  * 6.2.3 Microformate
  * 6.2.3.1 Stoc
  *  Numărul de unităţi fizice
  * Nota: Socotiti nnumărul de rolele şi cadre individuale de microfilm
  * 6.2.3.2 Completări
  *  Numărul de unităţi fizice adaugate
  * 6.2.3.3 Retrageri
  *  Numărul de unităţi fizice retrase
  * 6.2.4 Documente cartografice
  * 6.2.4.1 Stoc
  *  Numărul de unităţi fizice
  * 6.2.4.2 Completări
  *  Numărul de unităţi fizice adăugate
  * 6.2.4.3 Retrageri
  *  Numărul de unităţi fizice retrase.
  * 6.2.5 Documente cu muzică tipărită
  * 6.2.5.1 Stoc
  * a)	numărul de unităţi fizice în stocul total
  * b)	numărul de unităţi fizice aflate la raftul liber.
  * c)	numărul de titluri în stocul total.
  * Nota: Colecţiile de muzică legate trebuie considerate unităţi fizice. Articolele nelegate vor fi numărate ca unităţi fizice legate. Acolo unde este cazul, şi cutiile sau dosarele cu unităţi separate în ele vor fi numărate.
  * Exemplu: Seturile de muzică de cameră şi părţile orchestrale sunt în general numărate după set şi nu ca părţi separate.
  * 6.2.5.2 Completari
  * a)	numărul de unităţi fizice adăugate
  * b)	numărul de titluri adăugate
  * Nota: NdTA este de obicei egal cu numărul de noi înregistrari de catalog adăugate.
  * 6.2.5.3 Retrageri
  *  Numărul de unităţi fizice retrase.
  * 6.2.6 Documente audio-vizuale
  * 6.2.6.1 Stoc
  *  Numărul de documente audiovizuale din colecţia bibliotecii:
  *  -pe purtători analogi (unităţi fizice)
  *  -pe purtători digitali (unităţi fizice)
  *  -în reţea sau instalate pe staţii de lucru independente (titluri)
  *  Categoriile vor fi subdivizate după tip:
  *  -audio: muzica
  *  -audio: cărţi vorbite;
  *  -vizual;
  *  -audio-vizual 
Nota 1:Dacă nu aveti la dispozitie, sau nu puteţi efectua numărări ale subunităţilor, veţi utiliza în statistici numărul total, indiferent de tip.

Nota 2. unităţile fizice vor fi de obicei carcase CD, benzi magnetice, casete audio sau video.

6.2.6.2 Completări

 Numărul de documente audio-vizuale adăugate:
   * -pe purtători analogi (unităţi fizice);
  *  -pe purtători digitali (unităţi fizice);
  *  - în reţea sau instalate pe staţii de lucru independente (titluri)
Categoriile trebuie subdivizate dupa tip
  * 3	audio: muzică
  * 4	audio:cărţi vorbite
  * 5	vizuale
  * 6	audio-vizuale

Notă: Dacă nu aveţi la dispoziţie numărări ale sub-unităţilor, veţi utiliza in statistici numărul total, indiferent de tip. 
6.2.6.3 Retrageri

  * numărul de documente audio-vizuale retrase:
  * 7	pe purtători analogic (unităţi fizice)
  * 8	pe purtători digitali (unităţi fizice)
  * 9	în reţea sau instalate pe staţii de lucru independente (titluri)
  * 
  * 6.2.7 Documente grafice
  * 6.2.7.1 Stoc
  *  Numărul de unităţi fizice
  * 6.2.7.2 Completări
  *  Numărul de unităţi fizice adaugate
  * 6.2.7.3 Retrageri
  *  Numărul de unităţi fizice retrase
  * 6.2.8 Patente
  * 6.2.8.1 Stoc
  *  Numărul de patente din colecţia bibliotecii:
  *  -tipărite sau pe microformat;
  *  -în format electronic;
  * 6.2.8.2 Completări
  *  Numărul de patente adaugate:
  *  -tipărite sau pe microformat;
  *  -în format elctronic
  * 6.2.8.3 Retrageri
  *  Numărul de patente retrase:
  *  -tipărite sau pe microformat
  *  -în format electronic

6.2.9 **Alte documente şi articole de bibliotecă
**
6.2.9.1 Stoc
 Numărul de unităţi fizice
Notă: Număraţi unităţile manevrate: acolo unde obiectele sunt depozitate , editate şi utilizate în seturi, cutii sau pe coli atunci unitatea numărată va fi unitatea „manevrată” (de exemplu cutiile sau tăvile cu bilete, filele sau albumele cu timbre poştale, albumele de fotografii, etc). Aceasta corespunde frecvent cu unitatea folosită la catalogare. Articolele catalogate separat vor fi considerate în mod normal unităţi separate.


6.2.9.2 Completări
 Numărul de unităţi fizice adaugate:
6.2.9.3 Retrageri
 Numărul de unităţi fizice retrase
6.2.10 Cărţi-e 
6.2.10.1 Stoc
a)	numărul de cărţi-e din colecţia electronică (subscripţii)
b)	numărul de cărţi-e din colecţia electronică (titluri)
6.2.10.2 Completari
a)	numărul de cărţi-e adăugate (subscripţii);
b)	numărul de cărţi-e adăugate (titluri).
6.2.10.3 Retrageri
a)	numărul de cărţi-e retrase (subscriptii);
b)	numărul de cărţi-e retrase (titluri).
6.2.11 Alte documente digitale
6.2.11.1 Stoc
 Numărul de alte documente digitale din colecţia bibliotecii:
 -pe purtători fizice (unităţi fizice)
 -în reţea sau instalate pe staţii de lucru independente (titluri)
Nota: Purtatorii fizici sunt de regulă disponibili pentru împrumut sau utilizare pe staţiile de lucru nelegate în reţea din biblioteci.
6.2.11.2 Completari
 Numărul de alte documente digitale adaugat:
 -pe purtator fizic (unităţi fizice)
 - în reţea sau instalat pe staţii de lucru independente (titluri).
6.2.11.3 Retrageri
 Numărul de alte documente digitale retrase:
 -pe purtatori fizici (unităţi fizice);
 -în reţea sau instalate pe staţii de lucru undependente (titluri).
6.2.12 Baze de date
6.2.12.1 Stoc
 Numărul de baze de date din colecţia bibliotecii:
 -pe purtători fizici (unităţi fizice)
 -în reţeaua locală sau instalate pe staţii de lucru independente (titluri),
 -pe alte servere unde biblioteca a achizitionat drepturile de acces (titluri)
Notă: Cataloagele de biblioteca achizitionate şi plătite pentru a servi ca baze de date de referinţe sunt incluse de asemenea în această categorie.
6.2.12.2 Completări
 Numărul de baze de date adăugate:
 -pe purtatori fizici (unităţi fizice)
 -în reţeaua locală sau instalate pe staţii de lucru independente (titluri)
 -pe alte servere unde biblioteca a achizitionat drepturile de acces (titluri).
Nota: Intrările adăugate la (şi înregistrate pe) bazele de date deţinute local vor fi de asemenea raportate dacă este posibil.
6.2.12.3 Retrageri 
 Numărul de baze de date retrase:
 -pe purtatori fizici (unităţi fizice).
 -în reţeaua locală sau instalate pe staţii de lucru independente (titluri);
 -pe alte servere unde biblioteca a achiziţionat drepturile de acces (titluri).
6.2.13 Seriale curente primite (la sfarsitul perioadei de raportare; toate formatele: tipărit, microformat, electronic)
6.2.13.1 Tipărite sau în microformat
a)	numărul abonamentelor curente la periodice;
b)	numărul titlurilor de periodice;
c)	numărul abonamentelor curente la ziare ;
d)	numărul titlurilor de ziarelor .
Nota 1: Rapoartele care apar regulat şi procesele verbale ale conferinţelor ţinute regulat se includ aici ca periodice. Seriile monografice, alte rapoarte şi procese verbale ale conferinţelor ocazionale se vor include la 6.2.1 sau 6.2.3
Nota 2: Sunt incluse şi licenţele suplimentare tipărite ale titlurilor deţinute în format electronic.
6.2.13.2 Seriale electronice
a)	numărul titlurilor periodicelor curente deţinute local pentru acces electronic;
b)	numărul titlurilor periodicelor curente achiziţionate pentru acces de la distanţă;
c)	numărul titlurilor ziarelor curente deţinute local pentru acces electronic;
d)	numărul titlurilor ziarelor curente achiziţionate pentru acces de la distanţă.
Nota: Include licentele suplimentare în format electronic pentru titlurile detinute in format tiparit.
6.2.13.3 Total seriale
a)	numărul de abonamente curente la periodice (toate formatele);
b)	numărul de titluri periodice curente (toate formatele);
c)	numărul de abonamente curente la ziare (toate abonamentele);
d)	numărul de titluri ziare curente (toate formatele).
Nota: Numărul de abonamente multiple poate fi calculat din diferenţa dintre a) şi b) şi respectiv dintre c) şi d).
6.2.14 Resurse gratuite de pe Internet
 Numărul de legături la resurse gratuite unice de pe Internet (documente digitale, baze de date, jurnale electronice, etc.) catalogate de biblioteca in OPAC-ul sau pe o baza de date.
6.3 Utilizare şi utilizatori de biblioteca.
 Utilizarea serviciilor electronice de biblioteca, cu excepţia livrării de documente electronice (vezi 6.3.11) şi a serviciului de referinţe electronice (vezi 6.3.7), este explicată în anexa A.
6.3.1 Utilizatori
a)	numărul de utilizatori înregistraţi (la sfârşitul perioadei de raportare);
b)	numărul noilor înregistraţi (in timpul perioadei de raportare);
c)	numărul de împrumutatori activi;
d)	numărul de utilizatori activi.
Nota1: Daca angajarea într-o instituţie include si inregistrarea automata la bibliotecă, atunci numărul de utilizatori înregistraţi va fi egal cu mărimea populaţiei deservite.
Nota 2: Numărarea utilizatorilor activi se poate face (i) prin numărare directă la intrare sau ieşire, (ii) prin sondaje pe eşantioane de populaţie sau (iii) pe un eşantion de utilizatori pentru a stabili proporţia ce se adauga la punctul c) de mai sus.
Nota 3: Vezi şi Anexa B2.2.1.
6.3.2 Împrumuturi (excluzand împrumutul interbibliotecar)
 Împrumuturile sunt numărate în următoarele categorii:
a)	numărul de împrumuturi care permit scoaterea materialelor din incinta bibliotecii (împrumuturi ordinare):
-numărul din ele care sunt împrumuturi iniţiale (excluzând împrumuturile pe loc);
-numărul din ele care sunt prelungiri iniţiate de utilizator;
-numărul din ele care sunt carţi-e (pe cititor de carţi-e),
-numărul din ele care sunt carţi-e (doar continutul transmis utilizatorilor)
Nota 1: Împrumuturile pe termen scurt sunt incluse.
Nota 2: Documentele copiate furnizate în locul originalelor (inclusiv fax-urile) şi imprimările de documente electronice făcute de personalul bibliotecii pentru utilizatori trebuie numărate separat.
Nota 3: Împrumuturile la distanţă trimise utilizatorilor prin poşta sunt incluse.
Nota 4: Vezi şi Anexa B.2.2.2

b)	numărul de împrumuturi pe loc (in incintă)
6.3.3 Unităţi fizice împrumutate
 Numărul de unităţi fizice împrumutate ordinar sau pe loc într-o anume zi.
Nota: UFI pot fi incluse suplimentar la categoria împrumuturi. Numararea UFI trebuie efectuată în perioade ale anului tipice pentru nivelul mediu de activitate în bibliotecă.

6.3.4 Utilizare pe loc (în incintă)

 Numărul de unităţi fizice luate de la raftul liber de către utilizatori pentru folosire în incintă, inclusiv frunzărirea la raft. Această numărare poate fi estimată prin una din urmatoarele metode:
10	numărarea articolelor care trebuie puse înapoi pe raft;
11	studii bazate pe observaţie;
12	chestionare completate de utilizatori (înmânate înainte de căutare)

 Metoda utilizată trebuie raportată.

Nota 1: Totalul anual trebuie stabilit prin numărarea unui eşantion. Eşantionul trebuie numărat într-una sau mai multe săptămâni normale şi printr-o totalizare aproximativă veţi obţine totalul pentru perioada de raportare (vezi şi 4.2.2)
Nota 2: Împrumuturile pe loc trebuie -dacă este posibil - excluse sau scăzute (pentru a evita numărarea dubla cu 6.3.2)

6.3.5 Unităţi fizice utilizate în biblioteca
 Numărul de unităţi fizice utilizate în incintă într-o anume zi.
Nota 1: UfUiB pot fi numărate impreună cu utilizările în incintă, iar eşantionul trebuie luat în perioade de timp tipice pentru un nivel mediu de activitate.
Nota 2: Cu anumite metode de numărare rezultatele pot să includă articole împrumutate ordinar sau utilizate pe loc. Ele trebuie scăzute pentru a se evita o dublă măsurare cu 6.3.3.
6.3.6 Rezervari
 Numărul de tranzacţii iniţiate de utilizator.
6.3.7 Cereri de informatii
 Numărul de cereri de informaţii (vezi şi Anexa B.2.2.3)
 -numărul de cereri trimis bibliotecii prin mijloace electronice (e-mail, adresa de Internet a bibliotecii sau alte mecanisme de comunicare în reţea)
 Nota 1: Este foarte important ca biblioteca să nu includă aici intrebarile de natura administrativa sau directională (vezi 3.3.7)
 Nota 2: Totalul anual trebuie stabilit prin numărarea unui eşantion. Eşantionul va fi luat într-una sau mai multe săptămâni obişnuite şi printr-o totalizare aproximativă veţi obţine totalul pentru întreaga perioadă de raportare (vezi şi 4.2.2)

6.3.8 Copiere
6.3.8.1 Fotocopii şi microformate realizate de bibliotecă
 Numărul de copii care înlocuiesc documentele originale realizate de biblioteci pentru utilizatorii lor (excluzând cele făcute pe maşini de copiere cu autoservire instalate în incinta bibliotecii şi cele pentru împrumutul interbibliotecar):
a)	numărul de pagini fotocopiate;
b)	numărul de unităţi fizice microfilmate;
c)	numărul de pagini imprimate.
 Nota: Copiile în formă electronică sunt numărate ca livrări de documente electronice (vezi şi 6.3.11).

 6.3.8.2 Fotocopieri efectuate de utilizatori (de pe resurse non-electronice)
a)	numărul de pagini copiate în regim de autoservire de către utilizatori în incinta bibliotecii (în mod normal, luat de pe contorul maşinii de copiat);
b)	numărul de pagini scanate în regim de autoservire de către utilizatori în incinta bibliotecii.

 6.3.9 Împrumuturi interbibliotecare interne
 6.3.9.1 Cereri de împrumut interbibliotecar primite de la alte biblioteci
a)	numărul total de cereri primite de la alte biblioteci;
b)	numărul de cereri satisfăcute subdivizate în:
-număr de împrumuturi furnizate (documente originale);
-număr de copii tiparite în locul documentelor originale.
 Nota: Dacă numărarea subunităţilor nu este posibilă, furnizaţi numărul total, indiferent de formă.

 6.3.9.2 Cererile de împrumut interbibliotecar făcute către alte biblioteci
a)	numărul total de cereri de împrumut interbibliotecar făcute către alte biblioteci;
b)	numărul de răspunsuri la cererile de împrumut interbibliotecar solicitate, primite şi numărate ca:
-număr de împrumuturi primite (documente originale);
-număr de copii tipărite, primite în locul documentelor originale.
 Nota: Dacă numărarea subunităţilor nu este posibilă, furnizaţi numărul total, indiferent de forma.

 6.3.10 Împrumuturi interbibliotecare internaţionale
 6.3.10.1 Cereri de împrumut interbibliotecar primite din alte ţări.
a)	numărul total de cereri primite din alte ţări;
b)	numărul de cereri subdivizate în :
-număr de împrumuturi furnizate (documente originale);
-număr de copii tiparite in locul documentelor originale.
 Nota: Dacă numărarea subunităţilor nu este posibilă, furnizaţi numărul total, indiferent de formă.

6.3.10.2 Cereri de împrumuturi interbibliotecare adresate altor ţări;
a)	numărul total de cereri adresate altor ţări;
b)	numărul de răspunsuri la cereri, primite si numărate ca:
-număr de împrumuturi primite (documente originale);
-număr de copii tipărite primite în locul documentelor originale
 Nota: Dacă numărarea subunităţilor nu este posibilă, furnizaţi numărul total, indiferent de formă

 6.3.11 Livrare de documente electronice (intermedieri)
 Numărul de documente transmise de o bibliotecă din colecţia sa în format electronic.
 -contra cost 
 -gratuit
 Nota 1: Numărătoarea poate fi subdivizată suplimentar în numărul de livrari directe la utilizatorii finali şi cele făcute via altă bibliotecă.
 Nota 2: Descarcărea neintermediată de către utilizatorii care au acces la resursele electronice ale bibliotecii nu este considerată ca livrare de documente electronice, dar este descrisă în Anexa A.

 6.2.12 Furnizarea externă de documente
Numărul de documente tipărite sau în formă digitală primite de la furnizori non-bibliotecari (nu prin împrumut interbibliotecar), biblioteca fiind implicată în tranzacţie şi/sau plată.
 
 6.3.13 Evenimente organizate de biblioteca
a)	număr de expozitii;
b)	număr de evenimente (inclusiv virtuale) de regulă literare, culturale sau educative.
 Nota: Vezi şi Anexa B.2.2.5

 6.3.14 Vizite
 Numărul de vizite efectuat anual de vizitatori în incinta bibliotecii. Ele pot fi numărate la intrare sau ieşire printr-una din următoarele metode:
 - numărare cu ajutorul turnichetului;
 - contor electronic;
 - numărare manuală.
Oricare din aceste metode, dar în particular numărarea manuală, poate fi utilizată pentru una sau mai multe perioade şi totalizată aproximativ pentru a da estimarea anuală. Metoda utilizată trebuie raportată. Acolo unde este necesar, numărătoarea va fi ajustată pentru a scădea intrările şi ieşirile personalului. 
 
6.3.15 Orientarea şi instruirea utilizatorului
a) numărul total de ore de instruire a utilizatorului ţinute de bibliotecă fie pentru a-l orienta în privinţa colecţiilor, serviciilor şi facilităţilor, fie în ceea ce priveşte utilizarea surselor de informare.
b) numărul participanţilor la lecţiile de instruire.
c) ore de instruire a utilizatorului în servicii electronice ţinute de bibliotecă.
d) numărul de participanţi la lecţiile de instruire în serviciile electronice.
e) numărul de ore în care utilizatorii au accesat pe Internet serviciile de instruire oferite de bibliotecă.
Nota: c) este subdiviziune a punctului a) de mai sus; d) este o subdiviziune a punctului b) 

6.4 Acces şi facilităţi
6.4.1 Orar de functionare (ore)
Numărul de ore dintr-o săptămână obişnuită în care serviciile principale sunt la dispoziţia utilizatorilor:
a) în biblioteca centrală / principală;
b)în filiale (în medie)

6.4.2 Orar de functionare (zile)
Numărul de zile în perioada de timp raportată în care serviciile principale sunt la dispoziţia utilizatorilor:
a) biblioteca centrală / principală;
b) filiale (în medie)
6.4.3 Locuri
Numărul de locuri la dispoziţia utilizatorilor în bibliotecă la sfârşitul perioadei de raportare.
-numărul de locuri disponibile unde utilizatorii îşi pot conecta propriile computere la reţeaua bibliotecii.

6.4.4 Staţii de lucru
a) numărul de staţii de lucru la dispoziţia utilizatorilor în bibliotecă:
-numărul statiilor legate în reţea
-numărul statiilor conectate la Internet
b) numărul de imprimante la dispoziţia publicului;
c) numărul de scanere la dispoziţia publicului;
	d) numărul de cititoare de cărţi-e la dispoziţia publicului;
 e) numărul de staţii de lucru disponibile doar personalului.

Nota:
Totalul staţiilor de lucru apartinand bibliotecii este dat de suma dintre a) şi e). Fiecare staţie de lucru de la punctul a) poate apărea în mai multe sub-diviziuni.

6.4.5 Spaţiu

6.4.5.1 Zona netă utilizabilă pentru funcţiunile bibliotecii (în metri pătraţi).
Aici sunt incluse spaţiul pentru cititori şi zonele de lectură, zonele cu rafturi şi de depozitare, zonele de lucru ale personalului, spaţiu pentru servicii oferite clienţilor, birouri pentru servicii cu publicul, spaţiu de expoziţii, zone pentru pastrarea echipamentelor, coridoare de trecere şi toate celelalte spaţii utilizate pentru resursele şi serviciile bibliotecii. Exclude vestibulele, holurile, zonele de trafic, zonele de depozitare a materialelor de întreţinere şi curăţenie, toaletele, zonele de recreere a personalului, cafenelele, lifturile, spaţiul scărilor, coridoarele cladirii, spaţiul ocupat de instalatiile de încălzire şi de echipamentele de răcire.
Se pot da cifre separate pentru biblioteca principală şi pentru filiale.
6.4.5.2 Zona neta utilizabilă după funcţiuni
Zona neta calculată la punctul 6.4.5.1 poate fi alocată urmatoarelor funcţiuni principale:
a) servicii utilizator: include spatiul de lectură, studiu si furnizare de informaţii, pentru terminalele de computer şi pentru orice alte servicii furnizate utilizatorilor; ea include de asemenea zonele de depozitare cu acces liber ca parte integranta a zonelor de servicii pentru utilizator;
b) operaţiuni de bibliotecă: include spatiul pentru recepţia materialelor, legătoria, achiziţiile, catalogarea, laboratorul de informatică şi administraţia;
c) depozitarea materialelor: include toate zonele destinate în principal depozitării materialelor indiferent dacă sunt închise sau cu acces liber;
d) evenimente, etc.: include sălile de seminar şi întâlniri, spaţiu pentru întruniri, dezbateri şi expoziţii oficiale.
Nota: totalul dintre a), b), c) şi d) trebuie să fie egal cu zona raportată la 6.4.5.1.
6.4.5.3 Zona bruta măsurată a sediului bibliotecii ( în metri2 )
Spaţiul total din clădirea sau clădirile bibliotecii. Acesta cuprinde acele zone specific excluse din 6.4.5.1.
Nota: zonele destinate cafenelelor şi recreerii personalului pot fi raportate separat.

6.4.5.4 Numărul de rafturi
a) numărul de metri lineari de rafturi ocupat de stocul total;
	 b) numărul de metri lineari ocupaţi de colecţiile aflate la raftul liber.

6.4.6 Inregistrări de catalog
Numărul total de înregistrări de catalog la sfârşitul perioadei de raportare:
a) procentajul celor automatizate;
b) numărul de înregistrări de catalog adăugate de-a lungul anului.
6.4.7 Fotocopiatoare
Numărul de maşini de fotocopiat disponibile pentru public.
6.5 cheltuieli (în timpul perioadei de raportare)
6.5.1 Cheltuieli operaţionale (ordinare)
6.5.1.1 Cu angajaţii
a) totalul banilor cheltuiţi pe salarii, prime, indemnizatii şi alte beneficii ale angajaţilor precum si totalul cheltuielilor legate de acestea.
b) costurile legate de instruirea personalului.
Nota: Costurile personalului - instructor sunt excluse.

6.5.1.2 Cu achiziţiile
Costurile tuturor articolelor adaugate colecţiilor de bibliotecă pentru beneficiul utilizatorilor subdivizate după tipul de resursă:
a) cărţi tipărite;
b) seriale tipătite;
c) documente audio-vizuale non-electronice;
d) alte documente non-electronice;
e) baze de date;
f) seriale electronice;
g) documente digitale (excluzând cărţile electronice);
h) cărţi electronice.
Nota 1: Punctele a), b),c) şi d) pot fi adunate pentru un subtotal al “materialelor tipărite sau altele”.
Nota 2: Punctele e), f), g) şi h) pot fi adunate pentru un subtotal al colecţiei electronice.
Nota 3: TVA-ul, taxele pe servicii şi vânzări sau alte taxe locale sunt incluse. Includerea lor poate afecta comparaţiile internaţionale.
6.5.1.3 Cu furnizarea externă de documente şi împrumutul interbibliotecar
Costurile aferente livrărilor de documente de la furnizori non-bibliotecari intermediate de bibliotecă şi costurile legate de împrumuturile interbibliotecare.
Nota: costurile împrumuturilor furnizate de bibliotecă vor fi socotite separat.
6.5.1.4 Cu întreţinerea colecţiilor
a) costurile la care se ridică legarea, intretinerea şi conservarea colectiilor, atunci când aceste servicii sunt efectuate de contractori externi.
b) costurile legate de digitalizare, atunci când este efectuată de contractori externi.
Nota: Cifrele pentru colecţiile speciale trebuie date separat.
6.5.1.5 Cu incinta
Costurile legate de închiriere, întreţinere şi servicii (încălzire, curent electric, apă, deşeuri).
6.5.1.6 Cu automatizarea
Costurile legate de calculatoare, reţea-operaţiuni şi întretinere-, licenţe de programe şi telecomunicaţii.
6.5.1.7 Diverse
Toate celelalte costuri incluzând aici înregistrări de catalog, copieri de texte, taxe poştale, promovare servicii, papetărie, asigurări, transporturi, şi comunicaţii, taxe de consultanţă, costuri echipamente precum şi dobânzile plătite in contul datoriilor, daca e cazul.
6.5.2 Cheltuieli capitale
6.5.2.1 Terenuri şi clădiri
Cheltuielile pentru achizitionarea de terenuri de constructii si clădiri noi sau pentru extinderea lor.
6.5.2.2 Sisteme de calculatoare-echipamente şi programe
6.5.2.3 Altele
Toate celelalte cheltuieli capitale incluzând mobilierul şi echipamentul.
Nota: Cărţile şi alte materiale achiziţionate pentru un sediu nou al bibliotecii sau o extindere a spatiului trebuie considerate în mod normal cheltuieli capitale şi nu costuri de achiziţie.
6.5.3 Venituri şi finanţări
6.5.3.1 Finanţări oferite de unitatea administrativa sau de
 instituţia tutelara a bibliotecii
6.5.3.2 Finanţări din alte surse publice
6.5.3.3 Finanţări din surse private, persoane fizice sau juridice (inclusiv donaţii).
6.5.3.4 Alocatii speciale 
Sumele de natura nonrepetitiva pentru finanţarea totală sau părţială a unor proiecte majore.
6.5.3.5 Venituri obţinute
Veniturile rezultate din operaţiunile bibliotecii şi din taxe, onorarii, abonamente şi donaţii, care revin bibliotecii pentru cheltuieli in folos propriu.

6.6 Personalul bibliotecii (la sfârşitul perioadei raportate)
Când se numără personalul, pentru a transforma cifra totală a numărului de angajaţi cu normă redusă în echivalentul de angajaţi cu normă întreagă trebuie utilizat conceptul de echivalent normă întreagă (ENI).
Exemplu: Daca din trei persoane angajate ca bibliotecari una lucreaza cu sfert de normă, alta cu jumătate de normă iar ultima are o normă întreagă, atunci echivalentul de norma întreagă (ENI) al acestor persoane va fi 0,25+0,5+1=1,75 bibliotecari (ENI).
6.6.1 Total personal 
a) numărul total de persoane angajate de bibliotecă;
b) numărul de angajaţi (echivalent norma intreaga);
- dintre acestea numărul total finanţat din surse externe (echivalent norma întreaga)
Nota: Voluntarii sunt excluşi.
6.6.1.1 Profesionisti
Total membrii apartinand corpului de profesionisti (echivalent norma întreaga).
6.6.1.2 Specialisti calificati
Numărul de specialisti calificati (ENI).
6.6.1.3 Alt personal
Total membrii apartinand personalului auxiliar (ENI).
6.6.2 Voluntari
Numărul de asistenţi voluntari neremuneraţi (ENI).

6.6.3 Instruirea personalului 
a) Ore de instruire oficială efectuate de personal în cursul perioadei de raportare;
b) Numărul de membrii personal care au efectuat instruirea oficială în cursul perioadei de raportare.
Nota: Instruirea poate fi efectuată la sediu sau în afara bibliotecii.

 
 
Anexa A
(Normativ)

Măsurarea gradului de utilizare a serviciilor electronice de bibliotecă

A.1 Generalităţi

In zilele noastre bibliotecile furnizează servicii atât tradiţionale cât şi electronice. Odată cu dezvoltarea unor noi forme de resurse informaţionale şi a unor noi posibilităţi de livrare a documentelor, utilizarea serviciilor electronice de bibliotecă se dezvoltă rapid.

Modalităţile de furnizare şi livrare a informaţiei s-au schimbat fundamental şi vor continua să se schimbe în anii următori. Cu toate acestea, bibliotecile nu pot aştepta consolidarea acestui proces, ci trebuie să încerce să măsoare şi să raporteze activitatea din acest domeniu. Statisticile tradiţionale despre alcătuirea şi utilizarea colecţiei pot arăta doar o parte a activităţii curente de bibliotecă. Din acest motiv acest Standard Internaţional conţine definiţii ale măsurătorilor statistice atât pentru serviciile de bibliotecă tradiţionale cât şi pentru cele electronice.

In timp ce majoritatea statisticilor tradiţionale pot fi realizate chiar de bibliotecă, datele statistice referitoare la serviciile electronice, în special la utilizarea lor, trebuie colectate din surse diferite: vânzători şi furnizori, centre de calcul şi consorţii de bibliotecă. Toate vor fi implicate. In acest moment este important ca bibliotecile să ajungă la un acord în privinţa datelor statistice de care au nevoie pentru a-şi evalua propriile servicii şi ca ele să negocieze cu vânzătorii şi furnizorii de resurse de informare şi de sisteme automate de bibliotecă livrarea acestor date.

Acest Standard Internaţional doreşte să definească:

- formele variate de servicii electronice de bibliotecă;
- formele variate de resurse electronice de bibliotecă;
- formele variate de utilizare a serviciilor electronice.

Definirea şi colectarea datelor pentru resursele electronice de informare şi livrare electronică de documente sunt tratate în standardul propriu-zis, întrucât actualmente găsirea unor definiţii valabile pare posibilă.

Statisticile referitoare la utilizarea serviciilor electronice sunt tratate în această anexă deoarece, în acest domeniu, pentru o anumită perioadă de timp statisticile ar putea fi incomplete, iar metodele de colectare a datelor se vor schimba probabil des datorită dezvoltării rapide a tehnologiei.
 
A1.1 Probleme legate de măsurarea colecţiei electronice

In contrast cu resursele convenţionale, de cele mai multe ori resursele electronice nu au formă şi limite fizice, iar această carateristică va afecta măsurarea colecţiei şi a utilizării ei.

- Documentele pot consta din mai multe fişiere sau elemente (text, imagine, multimedia) şi pot fi încorporate în cadre web. De asemenea, acelaşi document poate arăta diferit atunci când este vizionat prin programe de navigare diferite. In plus, conţinutul resurselor electronice (texte integrale individuale sau inclus în baze de date) poate suferi schimbări în timp. ”Identificatorii uniformi de resurse ” (URI) sunt tot mai răspândiţi şi contribuie la identificarea clară a documentelor.
- Bazele de date pot fi configurate să combine şi să sorteze informaţia astfel încât fiecare comandă de căutare poate constitui un nou obiect (document). Tehnologia “paginii active de server”(ASP), de exemplu, permite generarea de pagini web dintr-un număr de intrări din baze de date pentru fiecare cerere. Acestea nu pot fi numărate ca documente înainte de generare, aşa că măsurarea utilizării lor este dificilă.

- Pe măsură ce rezumatele, indexurile, textele integrale şi alte baze de date se reunesc în produse complexe de baze de date, diferenţierea lor devine tot mai dificilă. Din această cauză subdiviziunea este propusă doar ca o măsură opţională în anexa B. De asemenea, în viitor, multe diferenţe dintre serialele electronice şi bazele de date cu text integral se vor diminua, numărarea lor precisă devenind dificilă.

-Multe resurse (seriale electronice, baze de date sau documente digitale) pot fi accesate liber pe Internet, iar bibliotecile pot să catalogheze şi să indexeze unele dintre ele. Acest lucru este tratat în standardul propriu-zis (vezi 6.2.14).

A.1.2 Probleme legate de măsurarea utilizării
 
Comunicarea pe Internet poate fi descrisă ca lipsită de graniţe naţionale şi bazată pe tranzacţii. Unii parametrii semnificativi ai acestor tranzacţii vor fi înregistraţi de către fiecare server web. In funcţie de setările individuale, informaţia statistică va fi înregistrată în unul sau mai multe ”fişiere-jurnal”. In fiecare setare standard-numită “Format de fişier-jurnal comun” (CLF) sunt înregistrati şapte parametrii de bază. Printre acestea sunt: adresa IP a solicitantului (numărul unic pentru Internet Protocol (IP) acordat fiecarui computer de pe Internet), informaţiile de autentificare, o marcă de timp, gradul de succes al tranferului şi volumul transferului. CLF-ul poate fi extins cu doi parametrii, i.e. legătura de referire şi sistemul de navigare şi conectare al computerului. Prin urmare fişierele-jurnal doar colectează date statistice despre tranzacţiile dintre computere pe Internet.
Datele referitoare la timp (ex.: timpul de căutare, timpul de expunere a documentului sau resursei) pot fi evaluate doar dacă uneltele de analiză ale jurnalelor web sunt programate să analizeze traficul de pe site sau server.

Pentru a nu afecta utilizabilitatea colecţiilor electronice, autentificarea personală este rareori implementată de biblioteci. Totuşi, utilizarea lor de către membri populaţiei deservite poate fi determinată doar dacă se înregistrează o formă oarecare de autentificare. Pentru a servi acestei măsurători, o cerere este considerată ca fiind lansată de un membru al populaţiei deservite dacă adresa IP aparţine zonei legale de serviciu a instituţiei sau bibliotecii. Accesul la serviciile electronice contra cost ale bibliotecii (ex. baze de date achiziţionate sau sub licenţă, seriale etc.) este de obicei autentificat pentru liste sau blocuri de adrese IP. Din acest motiv se presupune că toate cererile reuşite au fost lansate de membri ai populaţiei deservite. Cererile pentru servicii gratuite (ex.: OPAC şi adresa de Internet a bibliotecii) sunt oricum imposibil de validat în totalitate. In timp ce accesul din interiorul bibliotecii (identificat de adresele IP) se presupune că a fost lansat de membri populaţiei deservite, accesul de la distanţă (de exemplu, de pe calculatorul de la domiciliu) va fi în general anonim. In plus, adresele IP individuale, utilizând acelaşi intermediar, nu vor putea fi recunoscute de vreme ce doar adresa IP a intermediarului va fi înregistrată în fişierul-jurnal.

În momentul redactării acestui Standard, pentru extragerea şi analizarea informaţiei descriptive statistice din fişierele - jurnal este disponibilă o gamă largă de programe, iar numeroşi furnizori de statistici on-line oferă îndrumare profesională în colectarea şi prezentarea datelor din jurnal. Totuşi, trebuie recunoscut că precizia şi calitatea statisticilor pentru colecţii electronice de pe Internet variază în multe domenii :
13	Multe colecţii electronice cu plată trebuie accesate pe servere (furnizori) la distanţă. Deşi un număr crescând de furnizori oferă astăzi statistici despre utilizarea resurselor electronice în conformitate cu diverse linii directoare (inclusiv ICOLC şi altele), bibliotecile sunt dependente de ei în ceea ce priveşte calitatea şi exhaustivitatea datelor livrate, iar rezultatele sunt dificil de comparat.

14	Cei mai mulţi furnizori de Internet folosesc servere proxy, iar utilizatorii pot activa fişierele cache locale de pe programele lor de navigare lor pentru a depozita copii ale documentelor accesate anterior. Intr-un mediu de servere proxy, cererile repetate pentru un document sunt satisfăcute din fişierele cache/proxies şi nu prin server-ul de documente, în felul acesta scurtându-se perioada de transmisie. De vreme ce aceste solicitări nu ajung la serverul de documente, în fişierul-jurnal nu va fi înregistrată nici o intrare statistică, iar totalul de solicitări numărate va fi mai mic decât cel al utilizarii reale înregistrat. Setările fişierelor cache ale programelor de navigare individuale pot complica şi mai mult lucrurile, întrucât anumite instrumente profesionale de analiză - multe concepute pentru a măsura reclama prezentată pe web - pot determina computerele să ignore copia înmagazinată şi să solicite din nou documentul.

15	Nu toate cererile de accesare a unei pagini pot fi considerate utilizare: motoarele de căutare solicită de regulă site-uri web pentru a le indexa, iar administratorii site-urilor de bibliotecă îşi vor accesa propriile pagini, deoarece cele mai multe dintre ele necesită reactualizări frecvente. In consecinţă, numărul de cereri înregistrate va supraestima utilizarea reală. Totuşi, aceste intrări pot fi îndepărtate dacă adresa IP a solicitantului este înregistrată în fişier. Dacă biblioteca nu dispune de un filtru automat, atunci din numărul total trebuie scăzut manual acest tip de solicitări ale paginii.

 A.2 Servicii electronice

Următoarele servicii electronice oferite în prezent de biblioteci sunt definite la 3.3.5:
1	colecţia electronică;
2	livrarea de documente electronice (intermediere);
3	OPAC;
4	site-ul web al bibliotecii;
5	instruirea utilizatorului în utilizarea serviciilor electronice;
6	serviciul de referinţe electronice;
7	accesul la Internet via bibliotecă.
Următoarele servicii şi facilităţi, deşi incluse în definiţie, sunt tratate în altă parte:

1	colecţia electronică pe purtători fizici;
2	livrarea de documente electronice;
3	echipamentul pentru utilizarea serviciilor electronice;
4	instruirea utilizatorului/ personalului în folosirea serviciilor electronice;
5	serviciul de referinţe electronice.

Echipamentul necesar (vezi 6.4.4) şi instruirea utilizatorului în folosirea serviciilor electronice (vezi 6.3.16) nu sunt considerate ca părţi integrante ale serviciilor electronice de bibliotecă în sine, ci mai degrabă ca un suport esenţial.

Cererile de informaţii electronice sunt considerate ca un mediu suplimentar de comunicare pentru cererea de informaţii. Datele despre cererile de informaţii electronice sunt colectate, prin urmare, împreună cu alte cereri de informaţii la 6.3.7.

Resursele electronice pe purtători fizici vor fi furnizate fie ca împrumut, fie pe staţii de lucru independente pentru utilizare în incintă. In consecinţă, folosirea lor trebuie inclusă în categoria număr de împrumuturi (vezi 6.4.2) sau în utilizarea pe loc (vezi 6.3.4).


{{tag>standarde regulamente metodologii  biblioteci_publice biblioteci_judetene}}
Traseu: • Indexarea şi clasificarea documentelor în bibliotecile publice • Resurse umane. Dezvoltare profesională - Biblioteci publice • Ghid pentru bibliotecarii din biblioteci publice • Legea bibliotecilor nr. 334/2002 • DEFINIŢII. CONCEPTE. FUNCŢII. EVOLUŢIE • Rolul bibliotecii judeţene • ORGANIZAREA SI DEZVOLTAREA COLECTIILOR DE BIBLIOTECA (material de completat si revizuit) • Marketing pentru biblioteci publice • Perspective asupra viitorului bibliotecilor • Legislaţie de bibliotecă şi conexă