Descriere, catalogare, CZU ,cataloage , material de prelucrat si completat

Expert consultant SILVIA NESTORESCU

             Catalogarea

• ramură a biblioteconomiei

• regulile de creare a cataloagelor (instrumente de regăsire a informaţiilor)

• redarea elementelor de individualizare a documentelor • reguli prestabilite • principale ( complete) • secundare ( complementare) • complete • prescurtate ( bibliotecile mici)

Principii Uniformitate Exactitate

• DESCRIEREA BIBLIOGRAFICĂ INTERNAŢIONALĂ STANDARDIZATĂ • INTERNATIONAL STANDARD BIBLIOGRAPHIC DESCRIPT • ISBD DEFINIŢIE • complex de norme şi reguli • se aplică pe plan mondial • corpul descrierii ( exclude vedeta) • ordine fixă a elementelor descrierii • sistem special de punctuaţie • nu este o descriere completă ( nu are vedetă)

Istoric

• FIAB – 1974 ISBD (M) • România 1971 Revista bibliotecilor • 1976 Ghidul de catalogare şi clasificare a bibliotecilor… • 1981 ISBD(M) în limba română • 1983 Bibliografia R.S.România –seria cărţi • 1984 aplicare generalizată

Scop • reguli cu valabilitate internaţională (depăşirea barierelor lingvistice) • descriere unică pentru catalogatori şi bibliografi • schemă unitară de descriere atât în sisteme tradiţionale cât şi cele informatizate • introducerea ISBN

Familia ISBD

• ISBD (G) – schemă generală STAS 12629/1 • ISBD (M) – pentru monografii (cărţi) curente 12629/2 - 88 • ISBD (S) - pentru seriale ( periodice) 12629/3 - 88 • ISBD (A) - pentru cărţi vechi, rare, preţioase 12629/4 • ISBD ( NBM) – pentru documente audiovizuale ( discuri, casete, benzi, filme, microformate • 12629/7

• ISBD (PM) – pentru publicaţii muzicale ( partituri, ştime) 12629/5 • ISBD (CM) – pentru materiale cartografice 12629/6 • ISBD (CP) – pentru părţi componente ( articole din seriale, capitole din cărţi) • ISBD (ER) - pentru resurse electronice • ISBD (CR) – pentru seriale şi alte Resurse în Continuare

SCHEMA ELEMENTELOR DESCRIERII ISBD(M) ŞI ORDINEA LOR • 1. Zona titlului şi a autorului • Titlul propriu- zis • Desemnarea generala a materialului ( nu se mentioneaza la monografii) • Titlurile paralele • Informaţii cu privire la titlu • Responsabilităţi de apariţie • - principale • - secundare • . Zona ediţiei • 2.1 Menţionarea ediţiei ( numărul, felul) • 2.2 Menţiunea paralela de ediţie • 2.3 Responsabilităţi de apariţie asupra ediţiei ( editori, redactori) 2.4 Menţiune suplimentară de ediţie • 2.5 Menţiuni de responsabilitate referitoare la menţiunea suplimentară de ediţie

• Zona datelor de apariţie 3.1 Locul publicării • 3.2 Denumirea editurii • 3.3 Data publicării 3.4 Locul tipăririi ( element facultativ) • 3.5 Denumirea tipografiei (element facultativ) • 3.6 Data tipăririi ( element facultativ) • 4.Zona descrierii fizice ( colaţiunea)

– 4.1 Paginaţia şi / sau numărul de volume – 4.2 Menţionarea ilustraţiilor – 4.3 Formatul – 4.4 Material însoţitor

• Zona seriei sau a colecţiei – 5.1 Titlul seriei / colecţiei – 5.2 Titlul paralel al seriai / colecţiei – 5.3 Informaţii despre titlul seriei – 5.4 Menţiuni de responsabilitate asupra seriei / colecţiei – 5.5 ISSN al seriei / colecţiei – 5.6 Numărul seriei / colecţiei – 5.7 Titlul subseriei / colecţiei – 5.8 ISSN al subseriei / colecţiei

• 6. Zona notelor • Zona ISBN, legătură, preţ • 7.1 ISBN • 7.2 Modalităţi de procurare şi / sau preţ • 7.3 Precizări ( calificative)

SURSE DE INFORMARE PENTRU ALCĂTUIREA DESCRIERII ISBD (M) • Ordinea generală a surselor • Pagina de titlu şi substituentul ei • Surse complementare ( pagina de gardă, verso - ul paginii de titlu, coperta, caseta tipografică) • Publicaţia în totalitatea ei ( prefaţă, anexe, coperta, cotorul cărţii etc.) • Surse din afara publicaţiei ( dicţionare, cataloage de bibliotecă, bibliografii, enciclopedii, cataloage editoriale etc.)

Elementele bibliografice şi principalele lor surse de informare

• titlul şi responsabilităţile de apariţie

• - pagina de titlu, substit

• ediţia • - pagina de titlu • - surse complementare • - caseta tipografică

Datele de aparitie • pag. de titlu • - surse complementare

• colaţiunea - publicaţia ca atare • seria - publicaţia ca atare • note - orice surse • ISBN, preţ - orice surse

• informaţiile bibliografice din zonele 1, 2, 3, 5 – limba documentului • informaţiile bibliografice din zonele 4, 6, 7 – limba naţională a catalogului • alfabet latin • transliteraţia în caractere latine a altor alfabete ( chirilic, arab, ebraic) • abrevieri cf. STAS U 03, nr.8256-82 • fiecare zonă – cu majusculă

Simbolurile utilizate, punctuatia • simbolurile gramaticale nu au valoare gramaticală

• precedate şi urmate de spaţiu de o literă

• virgula (,) şi punctul (.) sunt doar urmate de spaţiu

• punct . • - virgulă , • - două puncte : • - punct şi virgulă ; • - bara oblică ( slesh) / • - punct şi linie . – • - semnul egal = • - semnul plus + • - paranteze rotunde ( ) • - paranteze pătrate [ ] • - punctele de suspensie …

• REGULI DE REDACTARE A ELEMENTELOR BIBLIOGRAFICE • Zona titlului şi a responsabilităţilor de apariţie • Titlul propriu-zis • - titlul principal al documentului ce cuprinde şi titlul alternativ • - notat primul pe pagina de titlu • - tipărit cu caractere deosebite • - în limba majorităţii textului

• pe partea dreaptă a paginii de titlu • pe prima pagină dacă sunt mai multe pagini de titlu • mai multe titluri de acelaşi autor fără titlu comun (;) • titlul generic ( Nuvele), titlurile separate – în note • titlurile alternative ( sau) • titluri cu autori diferiţi – ( T / A. T / A. T /A.) • titlul original fără text – în note

• Titlul paralel • - precedat de simbolul egal = • - titlul doc. într-o altă limbă / scriere atunci când există şi text • în limba respectivă ( ediţii bilingve, trilingve, multilingve)

• Informaţii despre titlu • - termenul, sintagma care precizează, explică, completează titlul propriu zis • - explică natura, conţinutul lucrării, ocazia, motivul apariţiei lucrării • - precedate de simbolul două puncte : • - scrise cu litere mici dacă regulile ortografice permit

• subtitlul menţionat pe document • - informaţii în legătură cu - genul literar • - locul, timpul desfăşurării acţiunii • - destinaţia informaţiilor din document • - în paranteze drepte [ ] dacă sunt luate din afara documentului • Responsabilităţile de apariţie • - persoane sau colectivităţi responsabile de conţinutul – intelectual - artistic • - în forma şi termenii de pagina de titlu ( prenume nume) • - prima menţiune de apariţie precedată de bară oblică / • - persoane fizice sau colectivităţi • contribuţie la realizarea conţinutului – intelectual (editor, prefaţator, note, glosar, cuvânt înainte, traducător) • - - artistic ( copertator) • - - grafic ( ilustrator) • responsabilităţile de acelaşi fel precedate de virgulă , • - responsabilităţile diferite precedate de punct şi virgulă ; • - titlurile ştiinţifice se menţionează ( dr., conf. univ., prof. univ.) • - 1- 4 autori principali se menţionează toţi 4 ; • - mai mult de 4 - doar primii 3… Zona ediţiei • - precedată de semnul de zonă, punct linie . – • - Ediţie – exemplarele unui document imprimate in aceeaşi structură tipografică, cu aceeaşi matriţă tipografica si publicate de un editor • - orice menţiune care cuprinde cuvântul ediţie (ed. definitivă, ed.a 2 a, • ed. critică, ed. îngrijită, ed. completată, ed. comentată etc. )

• numărul ediţiei se menţionează obligatoriu în cifre arabe • - responsabilităţile de apariţie se menţionează după aceleaşi reguli ca • în zona 1 ( / , ; )

• numărul ediţiei se menţionează obligatoriu în cifre arabe • - responsabilităţile de apariţie se menţionează după aceleaşi reguli ca • în zona 1 ( / , ; )

• Zona datelor de publicare • • - precedată de semnul de zonă punct linie • Locul publicării • - localitatea unde este sediul editurii • - se menţionează ca pe document, forma reală în paranteze pătrate [ ] • - mai multe locuri de apariţie – primele trei cu punct şi virgulă ; • găsit în surse exterioare, se menţionează între paranteze pătrate [ ] • - locul publicării necunoscut se notează cu abrevierea lat. sine loco [ s.l.]

• Denumirea editurii • - precedată de simbolul două puncte : • - cuvântul editură numai când acesta face parte din denumirea editurii • ( Editura Didactică, Ed. Enciclopedică, Ed. Muzicală) • - denumirea editurii este un nume propriu (Editura Ion Creangă, Editura Eminescu) • - editura necunoscută se notează cu lat. sine nomine [ s.n.] • Data publicării • - data calendaristică , menţionată după numele editorului şi care indică • data publicării, distribuirii, difuzării documentului • - precedată de simbolul virgulă , • - se notează ca pe document

• anul publicării notat în cifre romane va fi notat şi în cifre arabe în paranteze pătrate [ ] ( de ex. MCMLXXX [1980] • - anul menţionat greşit va fi urmat de menţiune corectă cu lat. id est ( de ex. 1892 [ i.e.1982] ) • - anul necunoscut se notează cu lat. sine anno [ s.a.]

• Locul tipăririi • - locul unde este realizat fizic documentul • Denumirea tipografiei • - elemente facultative • - din caseta tipografică • - ambele se notează între o pereche de paranteze rotunde ( : ) • - denumirea tipografiei precedată de simbolul două puncte : • Zona desemnării specifice a materialului şi a numărului de unităţi fizice (colaţiune) • - numărul de unităţi fizice aflate în document, numărul părţilor , constitutive etc. • - precedată de semnul de zonă punct linie . –

• numărul de pagini, numărul de foi, numărul de coloane sau numărul de volume • - în numărul de pagini se includ şi paginile ne numerotate până la caseta tipografică • - paginile numerotate diferit vor fi notate ca în document cu virgulă între cifre (de ex. XXXII, 256p.) – suită de pagini • - numărul de volume urmate de numărul de pagini al fiecărui volum în paranteze rotunde de ex. 3vol. (235, 356, 432p.) • - mai multe volume, descriere pe nivele • Ilustraţii • - imaginile, figurile sau alte reprezentări grafice care se găsesc în interiorul publicaţiei • - precedate de simbolul două puncte : • - ilustraţii, hărţi, planşe, planuri, portrete, fig., note muzicale • - ilustraţiile pe pagina cu text se notează fără număr • - ilustraţiile pe pagina fără text se notează numărul lor • Formatul • - dimensiunile liniare ( înălţime, lăţime, grosime) ale unui document • - precedat de simbolul punct şi virgulă ; • - dimensiunile cărţii la cotor • - se notează în cm. • - formatul atipic se notează ambele dimensiuni ( înălţime x lăţime) • Material însoţitor • - materialul care însoţeşte publicaţia, conceput a fi utilizat împreună cu acesta sau constituind parte materială distinctă a unui document multimedia • - precedat de semnul plus + • - după conţinut dependent de document, fizic independent ( disc, casetă, diapozitive, CD-uri, caiete de ex. etc.) • titlu generic, ce grupează publicaţii având fiecare titlu propriu • - precedată de semnul de zonă punct linie şi cuprinsă în paranteze rotunde . – ( ) • - informaţiile se culeg din document în totalitatea sa ( coperte, cotor…) • - elementele descrierii în cadrul zonei seriei sunt precedate de aceleaşi simboluri ca aceleaşi elementele din zona 1 (titlu, responsabilităţi de apariţie) • ISSN – număr standardizat pe plan internaţional care se atribuie fiecărui titlu-cheie al publicaţiei seriale ; compus din opt cifre, grupate în două suite şi precedate de prefixul alfabetic ISSN • - precedat de simbolul virgulă , • numărul seriei şi subseriei este precedat de simbolul punct şi virgulă ; • - titlul subseriei este precedat de simbolul punct . • - cuvântul serie sau colecţie se notează în descriere numai dacă acesta este menţionat pe document .- (Seria Patrimoniu) .- (Teatru) • informaţii suplimentare, atunci când regulile ISBD (M) nu permit menţionarea lor în cadrul zonelor ; precizează, completează descrierea - precedate de simbolul punct linie . - , sau fără nici-un simbol când notele se prezintă individual pe câte un alineat • - ordinea notelor este dată de ordinea zonelor ISBD • Zona ISBN, modalităţi de procurare, preţ • ISBN (Număr Internaţional Standard al Cărţii) • - numărul standardizat pe plan internaţional care se atribuie fiecărei ediţii a unei monografii sau fiecărui volum de către agenţia naţională specializată care identifică o ediţie a unei publicaţii; compus din zece cifre, grupate în patru suite şi precedate de sufixul ISBN • precedat de simbolul . – sau fără simbol când se menţionează de la alineat • - 4 grupe de cifre – prima grupă – ţara • - a doua grupă – editura • - a treia grupă - titlul cărţii • - a patra grupă - cifră de control • - acordat de Agenţia Naţională ISBN • Preţ ( modalităţi de procurare) • - în moneda ţării agenţiei bibliografice care face descrierea

CZU

Silvia Nestorescu expert consultant

Răspuns la nevoia de ordonare a gândirii umane

Operaţiune logică de  grupare a obiectelor în funcţie de asemănările lor  separare a lor în funcţie de deosebirile dintre ele

Clasificarea cărţilor ordonează cunoaşterea cu scopul de a asigura regăsirea oricărui subiect din colecţia dată

 În biblioteci cărţile sunt aranjate conform unui sistem numit clasificare

 Aranjarea cărţilor sau a descrierilor acestora în modul cel mai avantajos pentru cititori

Clasificarea  Grupare generală de subiecte care presupune aranjarea acestora într-o anumită ordine logică pentru stabilirea relaţiilor dintre subiecte.  Pentru a clasifica un subiect trebuie să cunoaştem cu precizie calităţile lui, iar pentru a clasifica riguros trebuie să cunoaştem majoritatea calităţilor sale.  Economie în regăsirea documentelor, deoarece toate informaţiile privind subiectul căutat sunt adunate la un loc, în fişier sau raft.  Eficienţa în căutările la raftul liber, după subiectul documentului.  Reuneşte documentele care tratează acelaşi subiect, iar în cadrul subiectului documentele de acelaşi autor.  Are o serie de clase şi diviziuni care trebuie să exprime o ordine ierarhică.

Indicele de clasificare  Ansamblul simbolurilor care codifică subiectul unui document

    
  Indexul alfabetic pe materii                                       

 Instrument ce pleacă de la un cuvânt sau un grup de cuvinte al limbii naturale

Clasificarea Zecimală Universală  Schema de clasificare sistematică bazată pe principiul divizării zecimale a ansamblului cunoştinţelor umane.  O primă încercare de aplicare a unei scheme de organizare sistematice, Franţa, 1583, bibliograful Lacroix du Maine 10.000 de volume în 100 de rafturi a câte 100 de volume. Clasificarea Zecimală Dewey  Melvile Louis Kossuth / Melvile Dewey 1874, aplică fiecăreia dintre cele 9 clase principale, raprezentând cunoştinţele umane, cifre de la 1 la 9 şi atribuie un 0, plasat la începutul clasificării, generalităţilor. Clasificarea Zecimală Universală CZU  1895 - Paul Otlet şi Henri La Fontaine - o traducere franceza a tabelelor lui Dewey  1905 - Manualul Repertoriului Bibliografic Universal, cu 10.000 diviziuni şi 22.000 noţiuni Clasificarea Zecimală Universală CZU  1927 – 1933 La classification Decimale Universelle 70.000 diviziuni  Ediţii complete, medii, prescurtate, specializate

 BNR centru naţional de catalogare

CZU în România  Al.Sadi - Ionescu – 1908 –CZU pentru publicaţiile periodice ale BAR - - 1915 – CZU pentru cărţile din BAR  D.Drăgulănescu – 1938 – CZU ediţie prescurtată cu circa 5000 de indici şi 188 p. - 1945 – CZU pentru electrotehnică şi alte domenii

Structura CZU  CZU ca şi Clasificarea Dewey împart totalitatea cunoştinţelor umane în 10 clase mari, notate cu cifre de la 0 la 9.  Fiecare clasă se subdivide în zece subclase  Fiecare indice este tratat ca o fracţie zecimală cu 0 iniţial omis. Exemplu  61 Medicină  611  611.1  611.12  612  612.9  adică 0,6; 0,61; 0,611; 0,611.1; 0,611.12 0,612; 0,612.9; 0,613; 0,619; 0,62

 indicii CZU sunt grupaţi câte trei  Clasificarea Zecimală Universală conţine trei tipuri de tabele  I tabela principală  II tabelele auxiliare  III indexul alfabetic pe materii

I. Tabela principală  Cele 10 mari clase, subdivizate ierarhic  0 Generalităţi  1 Filosofie  2 Religie  3 Ştiinţe sociale  4 clasă liberă  5 Matematici. Ştiinţe naturale şi exacte  6 Ştiinţe aplicate.Medicină.Tehnică  7 Arte.Recreere.Divertisment.Sport  8 Lingvistică. Literatură  9 Geografie. Biografii. Istorie

II. Tabelele auxiliare

 Includ semne auxiliare  plus +  paranteze ( )  două puncte :  bară oblică /  parantaze drepte [ ]  dublu două puncte :: 

 Indici auxiliari

 a. comuni  b. speciali, analitici

a. Indici auxiliari comuni  De limbă, cu semnul specific egal =

 61=111 (73 ) - carte de medicină în limba engleză vorbită în America

 51=511.141( 498) – carte de matematică în limba maghiară din România

 De formă, cu semnul specific paranteză rotundă, iar înăuntru 0…

 58( 038) – dicţionar de botanică

 51 (072 ) - metodica matematicii

 De timp, cu semnul specific ghilimele

       ’’     ’’                                                

’’ 1989.12.22.02.15’’ - 22 dec.1989,ora 2 şi 15 min.

 
 53’’ 19 ’’ – carte de fizică din sec. 20
   a. Indici auxiliari comuni

 Notaţie alfabetică de nume

 025.45 CZU – Clasificarea Zecimală Universală

 012 Coşbuc,G. - bibliografia operelor lui G. Coşbuc

a. Indici auxiliari comuni

 De loc, cu semnul specific paranteze rotunde

 1 (410) - filosofia în Anglia

 94 (478 )– istoria Republicii Moldova

 727.8 ( 498 -2 Cluj) – clădiri de biblioteci din Cluj Napoca b. Indici auxiliari speciali sau analitici  Indici auxiliari speciali cu liniuţă  - 1 / - 9

 821.135.1 – 1 literatură română – poezie

 821.133.1 – 31 literatură franceză - roman

Exemplu  02( 498 ) bibliologie românească  Descompunem în  02 – indice principal  şi  (498 ) - indice auxiliar comun de loc 

Expert consultant SILVIA NESTORESCU

• Catalogul de titluri – element de ordonare – titlul; organizat alfabetic, se foloseşte în special pentru beletristică • Catalogul colecţiilor – element de ordonare – titlul colecţiei; organizat alfabetic şi în interiorul fiecărei colecţii după număr sau după numele autorului

• Catalogul topografic – element de ordonare – cota topografică; organizat numeric sau alfanumeric • Catalogul cronologic – element de ordonare – anul de apariţie; organizat cronologic, utilizat rarpentru colecţii de carte veche • Catalogul sistematic – element de ordonare – indicele CZU; organizat zecimal • Catalogul pe subiecte – element de ordonare – vedeta de subiect; organizat alfabetic • Catalogul tematic - element de ordonare – rubricile planului tematic stabilit; organizat alfabetic sau alfanumeric

• Catalogul geografic

• Catalogul dicţionar – element de ordonare vedeta uniformă pentru nume de autori, titluri şi vedete de subiect, organizat alfabetic • Înregistrările catalografice se ordonează conform alfabetului latin

• Ordinea alfabetică este determinată de succesiunea literelorce alcătuiesc cuvântul de acces - primul cuvânt al vedetei – apoi, al doilea cuvânt, al treilea etc.

• În cadrul unui nume de autor, fişele se ordonează după schema următoare : • Opere complete • Opere • Opere alese • Lucrări individuale – în ordinea alfabetică a titlurilor • Lucrări individuale în limbi străine – după fiecare titlu şi în ordinea alfabetică a limbilor • Lucrări la care autorul are o responsabilitate secundară – coautor, antologator, editor, ilustrator, prefaţator, traducător • Lucrări despre autor şi opera sa – în ordinea alfabetică a vedetelor principale şi a titlurilor • La lucrările în mai multe ediţii, apărute în ani diferiţi, se ordonează invers cronologic, astfel încât, cea mai nouă ediţie să fie în faţă

Exemplu • CREANGĂ, ION

• OPERE COMPLETE • OPERE OPERE ALESE AMINTIRI DIN COPILĂRIE, ed. 2008 AMINTIRI DIN COPILĂRIE, ed. 1998 AMINTIRI DIN COPILĂRIE – în lb. arabă AMINTIRI DIN COPILĂRIE – în lb. Franceză • AMINTIRI DIN COPILĂRIE în lb. engleză • POVESTIRI. ed. 1976 • POVESTIRI, ed. 1958 • M. EMINESCU, I. CREANGĂ – Fragmente de viaţă • POVESTIND COPIILOR – antologie de I. CREANGĂ • VIAŢA LUI M. EMINESCU – prefaţă de I. Creangă

CĂLINESCU, GEORGE - AMINTIRI DESPRE ION CREANGĂ – 

• MANOLESCU, NICOLAE – ION CREANGĂ şi copii • •