Resurse umane. Dezvoltare profesională - Biblioteci publice

[ Please fill or disable this placeholder (:wiki:site_notice) ]
Această pagină poate fi doar citită. Poți vedea sursa, dar nu poți modifica pagina. Consultă administratorul dacă ești de părere că ceva este în neregulă.
====== Resurse umane. Dezvoltare profesională - Biblioteci publice ======


===== DEZVOLTARE  PROFESIONALĂ =====
  

Perfecţionarea pregătirii profesionale

Descriere

Unitatea de competenţă se referă la perfecţionarea pregătirii profesionale impusă de noua arhitectură a evoluţiei cunoaşterii, de dinamica teoriei şi practicii biblioteconomice, a procesului de informare şi documentare, de introducerea noilor tehnologii, de diversificarea şi/sau specializarea intereselor de lectură şi studiu ale utilizatorilor, de creşterea gradului de exigenţă a acestora şi de crearea condiţiilor de a face faţă unui mediu profesional concurenţial.
 
1.Identificarea necesităţii de perfecţionare	 

1.1 Determinarea necesităţii de perfecţionare în funcţie de complexitatea şi exigenţele activităţii curente;

1.2 Constatarea nevoii de perfecţionare prin evaluarea responsabilă a calităţii rezultatelor activităţii.

2.Alegerea formei de perfecţionare	

2.1 Investigarea cu discernământ a ofertelor de pregătire / perfecţionare;

2.2 Alegerea formei de perfecţionare, printr-o analiză atentă a eficienţei acesteia.

3.Participarea la diferite forme de perfecţionare	

3.1. Realizarea perfecţionării prin participare activă, urmărind permanent obiectivele propuse;

3.2. Autoperfecţionarea continuă prin receptarea promptă a oricărui gen de informaţie relevantă pentru domeniul de activitate;

3.3. Aplicarea cu concreteţe în activitatea curentă a informaţiilor dobândite la diferite forme de perfecţionare.

Articol propus de metodist BJ Iasi , Mihai Grinea


====  Formarea profesională continuă a bibliotecarilor care activează în bibliotecile publice mici  ====

Analiza nevoii de pregătire profesională în urma fiecărei vizite într-o bibliotecă publică mică  şi a fiecărei interacţiuni cu bibliotecarii, reies nevoi de formare profesională a acestora, datele constatate sunt consemnate, centralizate, analizate şi stau la baza programelor anuale sau multianuale de formare profesională continuă.
 
În baza constatării nevoilor de formare ale bibliotecarilor din judeţ   metodistul  evaluează  nevoile de formare ale bibliotecarilor ,în funcţie de mai mulţi factori :  numărul de potenţiali cursanţi, disponibilitatea acestora pentru un anume program (de câteva ore sau mai multe zile), posibilităţile de facto legate de locaţie, logistică, eventuale costuri pentru materiale, suporturi de curs etc. 


Cele mai bune practici ne-au arătat că pot fi descrise mai multe tipuri de pregătire profesională

===== Formare profesională directă =====
 
  * cursuri/sesiuni de formare care sporesc abilitățile de utilizare a softului de bibliotecă specific, pentru bibliotecarii care au început informatizarea bibliotecilor; 
  * 
  * cursuri/sesiuni de formare pentru bibliotecarii nou angajaţi, cu o pregătire profesională incipientă (ex: catalogare) și alte cursuri sau întâlniri profesionale, la solicitarea bibliotecarilor din județ sau la propunerea compartimentului metodic, în funcție de nevoile descoperite în timpul vizitelor; 
  * 
  * participarea la modulele de formare profesională propuse de Centrul de Pregătire Profesională al ANBPR şi/sau CPPC la București, Bușteni, în alte zone sau la biblioteca județeană; 
  * 	
  * organizarea unor module personalizate, în funcție de necesitățile activității proprii, cu tematica și lectorii propuși de biblioteca județeană, în parteneriat cu ANBPR și IREX România (până la finalizarea programului Biblionet). Toate cele de mai sus trebuie corelate cu solicitarea expresă şi determinarea primarilor/consiliilor locale să finanţeze pregătirea profesională a bibliotecarilor. 

===== Formarea profesională prin schimburi de experienţă =====
 
  
1.Organizarea de centre metodice şi programarea activităţilor pe aceste centre anual, în (X+1+1) centre metodice (X cu biblioteci comunale, unul cu biblioteci orăşeneşti și unul cu filialele din municipiul de reședință; fiecare centru din mediul rural este compus din 3-10 biblioteci, pe criteriul zonal, pentru a înlesni accesul). Bibliotecile din cadrul unui centru găzduiesc, prin rotaţie, întâlnirea cu ceilalţi bibliotecari. 

Avantaje:

•	număr redus de participanţi; 
•	accent pe activitatea practică; 
•	analize detaliate; 
•	pregătirea (în mod special) a bibliotecii organizatoare; 
•	este posibilă și benefică prezenţa primarilor sau a reprezentanților acestora, alături de bibliotecarii din celelalte comune; 
•	este indicată prezenţa consilierului zonal de la compartimentul de coordonare a activităţii consiliilor locale al consiliului judeţean.  

2. Sesiunile de formare organizate în biblioteci dintr-o zonă (prin rotaţie). Acestea pot fi foarte eficiente, duc la excelente schimburi de experienţă, contribuie la diseminarea de reuşite pe anumite componente ale activităţilor specifice bibliotecarilor, iar cei mai buni bibliotecari pot fi folosiţi ca resursă şi exemplu de succes (care convinge, poate, mai mult decât orice metodist sau trainer). Astfel de practici contribuie, în plus, la declanşarea unui fel de „competiţie” benefică între bibliotecari şi îi relevă, de asemenea, pe cei mai buni în anume domenii de interes (hobby sau măcar preocupare personală): conservarea patrimoniului material şi imaterial, promovarea istoriei locale, a tradiţiilor, a ecologismului, a alimentaţiei sănătoase etc.

===== Întâlnirile de actualizare a cunoştinţelor şi analiză a activităţii, la biblioteca judeţeană =====

În luna februarie a fiecărui an, are loc analiza activităţii şi evaluarea anuală a bibliotecilor din judeţ. 

Avantaje: 
•	marchează, practic, încheierea procesului evaluării anuale şi transmiterea acesteia către primării şi consiliul judestabilirea unui „top” al bibliotecilor locale, în funcţie de gradul de îndeplinire a criteriilor de evaluare (recunoaştere a meritelor bibliotecarilor etc.); • comunicarea criteriilor (şi a punctajelor) de apreciere pentru anul care a început; 
•	comunicarea temei pentru centrele metodice, datele desfăşurării şi bibliotecile-gazdă. În lunile mai şi septembrie, analize şi evaluări parţiale. 

Avantaje: 
  * posibilitatea desfăşurării în două zile, pe categorii de biblioteci – în funcţie de rezultate – datorită volumului mai mic de probleme puse în discuţie; 
  * discurs diferit, adaptat categoriilor de probleme; 
  * analiza activităţii din primele 3-4 luni şi stabilirea măsurilor pentru perioada de vacanţă; 
  * analiza activităţii din primele 8-9 luni şi măsurile pentru trimestrul al IV-lea. 
  * 
===== Buletinul metodic pentru biblioteci mici şi mijlocii =====

Buletin metodic (electronic) pentru bibliotecile publice, editat de Biblioteca Națională a României, cu materiale proprii și primite de la cei interesați. Dacă BNR nu își asumă aceasta, se va realiza pe plan județean. 
Avantaje: 
•	nu există altă publicaţie la nivel judeţean pentru a dezbate problemele teoretice şi practice cu care se confruntă bibliotecarii din reţea; 
•	majoritatea problemelor dezbătute sunt propuse (şi analizate) de către bibliotecarii din bibliotecile din reţea. 


Recomandări: 
•	Cursurile şi sesiunile de formare profesională continuă a bibliotecarilor publici din judeţ sunt cuprinse în strategia de dezvoltare a instituţiei, în planurile multianuale şi anuale şi sunt organizate, de asemenea, ori de câte ori se impune aceasta sau când se obţin eventuale finanţări/sponsorizări în acest scop. 
•	În acest proces, metodistul (metodistul coordonator în situaţia în care există mai mulţi metodişti) are de urmărit câteva coordonate fără de care reuşita este pusă, din start, sub semnul întrebării, oricât de mult entuziasm şi bune intenţii ar exista sau ar fi declarate ca existente. 
•	În toate cazurile, cursurile şi sesiunile de formare profesională continuă sunt anunţate în timp util de compartimentul de 20
Ghidul activităţilor de îndrumare metodică în bibliotecile publice coordonare metodică şi formare profesională şi publicate pe pagina electronică oficială a bibliotecii judeţene. 
•	La cursurile şi sesiunile de formare profesională sunt cooptaţi, fireşte, şi bibliotecarii de la biblioteca judeţeană, în funcţie de nevoile lor de formare. 
•	În procesul de formare profesională continuă a bibliotecarilor din judeţ, metodistul (metodistul coordonator în situaţia în care există mai mulţi metodişti) cooptează – în funcţie de necesităţi – unul sau mai mulţi traineri acreditaţi CNFPA sau specialiști din alte secții ale bibliotecii județene. 


NOTĂ: Este elementar, se subînţelege ca normalitate, însă trebuie menţionate şi următoarele: în întreg procesul de formare profesională continuă, atât metodistul, cât şi trainerul (trainerii) îl vor trata pe bibliotecar ca pe un egal, vor avea tact şi răbdare, nelăsând să transpară, în niciun fel, atitudini de superioritate sau de altă natură. Dat fiind specificul profesiei, cu atât mai mult în cazul bibliotecilor moderne, în care IT-ul şi internetul au din ce în ce mai mare însemnătate, nu există şi nu pot exista reguli stricte în privinţa formării profesionale continue a unui bibliotecar; nimeni nu poate susţine, cu argumente de necombătut, că un bibliotecar (mai ales unul începător) trebuie să înveţe întâi „a”-ul alfabetului profesiei şi abia apoi literele „b”, „c”, „d”. Însă principii, chiar ferme, în acest sens există şi trebuie să existe: aşa cum, până de curând, era de neimaginat un bibliotecar nefamiliarizat cu CZU şi cu „Bazele biblioteconomiei”, bibliotecarul zilelor noastre nu poate funcţiona fără cunoştinţe, abilităţi şi deprinderi dintre cele mai diverse, între acestea capacitatea de bun strateg, organizator, comunicator (inclusiv în new media) figurând la loc de cinste


metodistul organizează cursuri sau sesiuni de formare/actualizare a cunoştinţelor în cea mai adecvată formă pe care o consideră de cuviinţă


{{tag>biblioteci_judetene biblioteci_publice resurse_umane formare_profesională dezvoltare_profesională}}
Traseu: • Rolul bibliotecii judeţene • Dezvoltarea colecţiilor în bibliotecile publice • Misiunea şi funcţiile bibliotecilor publice • Evaluarea nevoilor comunităţii. Tehnici şi metode