Diferențe
Aici sunt prezentate diferențele dintre versiunile selectate și versiunea curentă a paginii.
| Both sides previous revision Versiuni anterioare Urmatoarea versiune | Versiuni anterioare | ||
|
dezvoltarea-colectiilor-in-bibliotecile-publice [2010/07/09 09:53] delia.p |
dezvoltarea-colectiilor-in-bibliotecile-publice [2015/02/18 18:17] (curent) delia.p [Dezvoltarea colecţiilor în bibliotecile publice] |
||
|---|---|---|---|
| Linia 3: | Linia 3: | ||
| - | Cătălin Boboc, bibliotecar Biblioteca Municipala "Ion Barbu" Campulung-Muscel, Sef-sectie-Filiala Grui. | + | |
| - | Georgiana Cateluţa Barbu, bibliotecara Biblioteca comunala Raciu, Dambovita. | + | |
| ===== Definiţii ===== | ===== Definiţii ===== | ||
| Linia 40: | Linia 38: | ||
| – colecţii de referinţă (dicţionare, enciclopedii, bibliografii, alte lucrări de informare bibliografică); | – colecţii de referinţă (dicţionare, enciclopedii, bibliografii, alte lucrări de informare bibliografică); | ||
| – colecţii de documente electronice (dischete, CD-uri, DVD-uri, programe de calculator); | – colecţii de documente electronice (dischete, CD-uri, DVD-uri, programe de calculator); | ||
| - | B. Colecţii uzuale – fac parte din categoria bunurilor culturale de consum, cu durata de funcţionare limitată, sunt constituite din marea majoritate a documentelor şi sunt destinate împrumutului, organizate pe secţii, pe grupe tematice, după vârstă, pe filiale, in funcţie de interesele de informare specifice fiecărei comunităţi; | + | B. Colecţii uzuale – fac parte din categoria bunurilor culturale de consum, cu durata de funcţionare limitată, sunt constituite din marea majoritate a documentelor şi sunt destinate împrumutului, organizate pe secţii, pe grupe tematice, după vârstă, pe filiale, in funcţie de interesele de informare specifice fiecărei comunităţi; |
| ===== Completarea , dezvoltarea colecţiilor de bibliotecă ===== | ===== Completarea , dezvoltarea colecţiilor de bibliotecă ===== | ||
| Linia 68: | Linia 66: | ||
| În funcţie de documentele care intră în bibliotecă, completarea este curentă sau retrospectivă. | În funcţie de documentele care intră în bibliotecă, completarea este curentă sau retrospectivă. | ||
| + | |||
| Completarea curentă are ca obiect procurarea documentelor pe măsura apariţiei lor şi reprezintă metoda prin care colecţiile bibliotecii se menţin în actualitatea producţiei de tipărituri. | Completarea curentă are ca obiect procurarea documentelor pe măsura apariţiei lor şi reprezintă metoda prin care colecţiile bibliotecii se menţin în actualitatea producţiei de tipărituri. | ||
| + | |||
| Completarea retrospectivă are ca obiect, pe de o parte procurarea de documente din categoria colecţiilor speciale, de mare valoare documentară (de ex. lucrări ce fac parte din patrimoniul cultural naţional sau documente moderne dar cu valoare bibliofilă), pe de altă parte, procurarea de cărţi şi periodice moderne sau contemporane care nu există în fondurile bibliotecii, dar sunt considerate necesare, pentru asigurarea coerenţei interne a fondurilor bibliotecii (de exemplu seria de Opere, Opere complete, Opere alese ale unui autor), precum şi procurarea documentelor semnalate în cataloagele bibliotecii dar care lipsesc din fonduri fiind pierdute sau deteriorate semnalate în catalogul de goluri. | Completarea retrospectivă are ca obiect, pe de o parte procurarea de documente din categoria colecţiilor speciale, de mare valoare documentară (de ex. lucrări ce fac parte din patrimoniul cultural naţional sau documente moderne dar cu valoare bibliofilă), pe de altă parte, procurarea de cărţi şi periodice moderne sau contemporane care nu există în fondurile bibliotecii, dar sunt considerate necesare, pentru asigurarea coerenţei interne a fondurilor bibliotecii (de exemplu seria de Opere, Opere complete, Opere alese ale unui autor), precum şi procurarea documentelor semnalate în cataloagele bibliotecii dar care lipsesc din fonduri fiind pierdute sau deteriorate semnalate în catalogul de goluri. | ||
| - | Politicile de achiziţii au ca scop procurarea de documente în colerare cu cerinţele de informare ale beneficiarilor, cu nivelul de acoperire a acestora de către documentele colecţionate anterior şi cu dimensiunile mijloacelor financiare de care dispune biblioteca. Ele trebuie să manifeste flexibilitate şi adaptabilitate la introducerea mijloacelor moderne de transmitere a informaţiilor la îmbogăţirea fondurilor cu noile tipuri de purtători de informaţie, trebuie să fie operaţionale, să se bazeze pe cercetări ale variabilelor demografice (vârstă, sex, profesie, studii), psihografice (personalitate, stil de viaţă), comportamentale (atitudini, opţiuni de consum, nivel cultural, valorificarea lecturilor). | ||
| - | ==== Principiile dezvoltării colecţiilor, a criteriilor de selecţie a documentelor | + | Politicile de achiziţii au ca scop procurarea de documente în colelare cu cerinţele de informare ale beneficiarilor, cu nivelul de acoperire a acestora de către documentele colecţionate anterior şi cu dimensiunile mijloacelor financiare de care dispune biblioteca. Ele trebuie să manifeste flexibilitate şi adaptabilitate la introducerea mijloacelor moderne de transmitere a informaţiilor la îmbogăţirea fondurilor cu noile tipuri de purtători de informaţie, trebuie să fie operaţionale, să se bazeze pe cercetări ale variabilelor demografice (vârstă, sex, profesie, studii), psihografice (personalitate, stil de viaţă), comportamentale (atitudini, opţiuni de consum, nivel cultural, valorificarea lecturilor). |
| - | ==== | + | |
| + | ===== Principiile dezvoltării colecţiilor, a criteriilor de selecţie a documentelor ===== | ||
| + | |||
| + | |||
| Dezvoltarea colecţiilor unei biblioteci trebuie să vizeze actualitatea, universalitatea, diversitatea, specializarea şi modernizarea informaţională şi are la bază tipul, profilul şi dimensiunea bibliotecii, interesele de lectură, studiu şi divertisment ale utilizatorilor. Stabilirea priorităţilor într-o politică corectă şi judicioasă de completare a colecţiilor trebuie să aibă în vedere o serie de principii, care vor sta la baza selecţiei documentelor din multitudinea şi varietatea ofertelor editoriale. Aceste principii sunt următoarele: | Dezvoltarea colecţiilor unei biblioteci trebuie să vizeze actualitatea, universalitatea, diversitatea, specializarea şi modernizarea informaţională şi are la bază tipul, profilul şi dimensiunea bibliotecii, interesele de lectură, studiu şi divertisment ale utilizatorilor. Stabilirea priorităţilor într-o politică corectă şi judicioasă de completare a colecţiilor trebuie să aibă în vedere o serie de principii, care vor sta la baza selecţiei documentelor din multitudinea şi varietatea ofertelor editoriale. Aceste principii sunt următoarele: | ||
| * Necesitatea – principiu prioritar în achiziţie, conform căruia dezvoltarea colecţiilor trebuie să se facă în concordanţă cu cerinţele de informare şi documentare ale utilizatorilor, mult diversificate, datorită, apariţiei unor noi discipline şi a invadării pieţei cu literatură de consum fără hrană spirituală, cu literatură de duzină. | * Necesitatea – principiu prioritar în achiziţie, conform căruia dezvoltarea colecţiilor trebuie să se facă în concordanţă cu cerinţele de informare şi documentare ale utilizatorilor, mult diversificate, datorită, apariţiei unor noi discipline şi a invadării pieţei cu literatură de consum fără hrană spirituală, cu literatură de duzină. | ||
| Linia 88: | Linia 90: | ||
| Finanţarea bibliotecilor publice şi a culturii este garantată de constituţie, dotarea acestora devenind condiţie şi instrument al exercitării dreptului constituţional. Dezvoltarea colecţiilor se face pe baza consultării prealabile a unor surse (mijloace) de informare bibliografică, tradiţionale sau informatizate indispensabile cunoaşterii producţiei curente de documente atât în România cât şi în alte ţări._ | Finanţarea bibliotecilor publice şi a culturii este garantată de constituţie, dotarea acestora devenind condiţie şi instrument al exercitării dreptului constituţional. Dezvoltarea colecţiilor se face pe baza consultării prealabile a unor surse (mijloace) de informare bibliografică, tradiţionale sau informatizate indispensabile cunoaşterii producţiei curente de documente atât în România cât şi în alte ţări._ | ||
| - | === Sursele (mijloacele) de informare bibliografică === | + | ===== Sursele (mijloacele) de informare bibliografică ===== |
| + | |||
| + | |||
| - Toate sursele (mijloace) pe suport material (hârtie sau electronic) sunt surse formale. Cărţile, publicaţiile seriale, listele de comenzi, cataloagele editoriale, listele de stoc ale editurilor, prezentările de cărţi noi sunt surse formale primare de informare. | - Toate sursele (mijloace) pe suport material (hârtie sau electronic) sunt surse formale. Cărţile, publicaţiile seriale, listele de comenzi, cataloagele editoriale, listele de stoc ale editurilor, prezentările de cărţi noi sunt surse formale primare de informare. | ||
| Linia 103: | Linia 107: | ||
| Căi de dezvoltare a colecţiilor | Căi de dezvoltare a colecţiilor | ||
| În funcţie de modalitatea de obţinere a publicaţiilor, dezvoltarea colecţiilor unei biblioteci se face pe mai multe căi. | În funcţie de modalitatea de obţinere a publicaţiilor, dezvoltarea colecţiilor unei biblioteci se face pe mai multe căi. | ||
| - | A.Prin //achiziţie// – este calea principală, activă de completare a colecţiilor unei biblioteci cu documente româneşti sau străine. Completarea curentă cu plată se face fie direct de la producători (edituri româneşti sau străine, agenţi economici a căror activitate este producţia de carte sau universităţi, institute de cercetări etc.), fie indirect, prin intermediari (societăţi comerciale care au ca obiect de activitate difuzarea publicaţiilor de orice tip, produse pe teritoriul României sau aduse din exterior). Dezvoltarea colecţiilor cu documente curente străine se face fie de pe piaţa românească de publicaţii, prin societăţile particulare de import, fie de pe piaţa externă, direct de la editorul străin sau prin intermediul unui agent extern specializat în procurarea de publicaţii. | + | * A.Prin //achiziţie// – este calea principală, activă de completare a colecţiilor unei biblioteci cu documente româneşti sau străine. Completarea curentă cu plată se face fie direct de la producători (edituri româneşti sau străine, agenţi economici a căror activitate este producţia de carte sau universităţi, institute de cercetări etc.), fie indirect, prin intermediari (societăţi comerciale care au ca obiect de activitate difuzarea publicaţiilor de orice tip, produse pe teritoriul României sau aduse din exterior). Dezvoltarea colecţiilor cu documente curente străine se face fie de pe piaţa românească de publicaţii, prin societăţile particulare de import, fie de pe piaţa externă, direct de la editorul străin sau prin intermediul unui agent extern specializat în procurarea de publicaţii. |
| - | B.Prin //donaţii//: | + | * B.Prin //donaţii//: |
| - | – Depozitul legal de tipărituri şi alte documente grafice şi audiovizuale bibliotecile primesc, de la editori, cu titlul gratuit, un număr limitat de exemplare din documentele produse pe teritoriul ţării. De câte un exemplar din aceste gratuităţi beneficiază bibliotecile care au, prin lege, statut de depozit legal la nivel naţional sau judeţean. | + | * – Depozitul legal de tipărituri şi alte documente grafice şi audiovizuale bibliotecile primesc, de la editori, cu titlul gratuit, un număr limitat de exemplare din documentele produse pe teritoriul ţării. De câte un exemplar din aceste gratuităţi beneficiază bibliotecile care au, prin lege, statut de depozit legal la nivel naţional sau judeţean. |
| - | – Schimbul interbibliotecar implică o contrapartidă, un schimb cu publicaţiile proprii, editate de bibliotecă (reviste, anuare, rapoarte, ghiduri, cataloage). | + | * – Schimbul interbibliotecar implică o contrapartidă, un schimb cu publicaţiile proprii, editate de bibliotecă (reviste, anuare, rapoarte, ghiduri, cataloage). |
| - | – Schimbul internaţional este o formă de cooperare între ţări prin care se obţin documente străine de la partenerii cu care biblioteca întreţine relaţii de schimb. Avantajul principal îl constituie favorizarea în bibliografiile naţionale sau publicaţiile proprii ale structurilor info-documentare, publicaţiile oficiale etc. | + | * – Schimbul internaţional este o formă de cooperare între ţări prin care se obţin documente străine de la partenerii cu care biblioteca întreţine relaţii de schimb. Avantajul principal îl constituie favorizarea în bibliografiile naţionale sau publicaţiile proprii ale structurilor info-documentare, publicaţiile oficiale etc. |
| - | – Donaţia este calea pe care se dezvoltă, curent şi retrospectiv colecţiile de documente româneşti şi străine oferite cu titlu gratuit de către persoane fizice (autori, descendenţi ai autorului, persoane particulare etc.), sau juridice (edituri, asociaţii culturale, organizaţii guvernamentale şi neguvernamentale, ambasade etc.). Documentele donate, dar care nu se înscriu în profilul bibliotecii pot fi reorientate către alte biblioteci. Se recomandă confirmarea fiecărei donaţii printr-o scrisoare de confirmare-mulţumire. Aceste documente se înscriu într-un borderou de intrare care trebuie să conţină: numele donatorului, date minime de identificare bibliografică a documentului (autor, titlu, an de apariţie, preţ) şi valoarea de inventar a acestora. | + | * – Donaţia este calea pe care se dezvoltă, curent şi retrospectiv colecţiile de documente româneşti şi străine oferite cu titlu gratuit de către persoane fizice (autori, descendenţi ai autorului, persoane particulare etc.), sau juridice (edituri, asociaţii culturale, organizaţii guvernamentale şi neguvernamentale, ambasade etc.). Documentele donate, dar care nu se înscriu în profilul bibliotecii pot fi reorientate către alte biblioteci. Se recomandă confirmarea fiecărei donaţii printr-o scrisoare de confirmare-mulţumire. Aceste documente se înscriu într-un borderou de intrare care trebuie să conţină: numele donatorului, date minime de identificare bibliografică a documentului (autor, titlu, an de apariţie, preţ) şi valoarea de inventar a acestora. |
| - | – Sponsorizarea este activitatea care se desfăşoară pe baza unui contract încheiat între sponsor şi bibliotecă. Aceştia consimt asupra mijloacelor financiare şi a bunurilor materiale care se acordă ca sprijin, precum şi a altor condiţii ale sponsorizării (durata, locaţie, valoarea şi destinaţia finanţărilor, beneficiile sponsorului etc.) | + | * – Sponsorizarea este activitatea care se desfăşoară pe baza unui contract încheiat între sponsor şi bibliotecă. Aceştia consimt asupra mijloacelor financiare şi a bunurilor materiale care se acordă ca sprijin, precum şi a altor condiţii ale sponsorizării (durata, locaţie, valoarea şi destinaţia finanţărilor, beneficiile sponsorului etc.) |
| - | Selecţia colecţiilor | + | |
| + | Selecţia colecţiilor | ||
| Creşterea numărului de documente, datorată exploziei informaţionale, face imposibilă pretenţia de exhaustivitate. | Creşterea numărului de documente, datorată exploziei informaţionale, face imposibilă pretenţia de exhaustivitate. | ||
| Dezvoltarea colecţiilor per-ansamblu trebuie să ţină cont de existenţa celor cinci mari forme de utilizare a bibliotecilor publice: | Dezvoltarea colecţiilor per-ansamblu trebuie să ţină cont de existenţa celor cinci mari forme de utilizare a bibliotecilor publice: | ||
