Servicii tradiţionale în bibliotecile publice

Acest articol nu este complet.Anca Rapeanu 2010/04/02 16:12

====== Generalităţi-mod de abordare a organizarii serviciilor

Definiţii-

Biblioteca este o instituţie specializată care are ca atribuţii principale constituirea, organizarea, prelucrarea, dezvoltarea şi conservarea colecţiilor de cărţi, publicaţii seriale, a altor documente de bibliotecă şi a bazelor de date şi de a facilita utilizarea acestora în scop de informare, cercetare, educaţie ; iniţierea , organizarea şi desfăşurarea de proiecte şi programe culturale, inclusiv în parteneriate cu autorităţi şi instituţii de profil ( legea bibliotecilor 334/2002).

Atribuţiile descrise de Legea bibliotecilor oferă cadrul general pentru organizarea de activităţi care urmăresc obiective precise.

Adică biblioteca e abilitata:

  • sa ofere documente pentru întreaga populaţie;
  • sa reprezinte un centru cultural şi educaţional pentru comunitate;
  • sa ofere acces la cultura şi la universul informaţional;
  • sa ofere informaţii privitoare la colecţii;
  • sa deţină un serviciu de informare şi de acces la informaţii;
  • sa îndrume utilizatorii în căutarea documentară independentă;
  • sa prelucreze informaţiile locale;
  • sa difuzeze cunoştinţele de baza privitoare la drepturile cetăţeanului;
  • sa intre în legatură directă cu serviciile publice şi private locale;
  • sa ofere servicii de informare instituţiilor şi industriei locale;
  • sa fie un forum de dezbatere pentru activităţile civice;
  • sa organizeze o reţea de voluntari, sprijinitori ai bibliotecii;
  • sa organizeze evenimente şi servicii culturale şi totodată să intre în circuitul evenimentelor organizate în comunitate.

Noţiunea de serviciu a fost preluată din domeniul management-marketing şi prin definiţie este o activitate utilă menită să satisfacă anumite nevoi sociale. Serviciul de bibliotecă se dezvoltă prin interacţiunea dintre bibliotecar şi utilizator, componentă a comunicării sociale. În bibliotecile mici, personalitatea bibliotecarului are o influenţă hotărâtoare asupra gamei de servicii şi activităţi organizate.

Începând cu clasicul împrumut de carte la domiciliu sau cu oferta de carte pentru consultare la sala de lectură, serviciile unei biblioteci sunt organizate pentru a răspunde unor nevoi de informare sau formare a utilizatorilor ei.

Nevoi ale potenţialilor utilizatori ai bibliotecii: * nevoia de cunoaştere/ de informare;

  • • nevoia de acţiune şi de participare;
  • • nevoia de control asupra contextului de dezvoltare personală sau a celui social si politic.
  • • nevoia de relevare a propriei identitãţi, de afirmare şi prestigiu în societate

Organizarea unui nou serviciu impune parcurgerea unui lanţ de etape logice

Paşii cei mai importanţi pe care bibliotecarul trebuie să-i parcurgă pentru a organiza un serviciu sunt :

  • -Să aibă o imagine cât mai clară asupra a ceea ce poate oferi şi cui.
  • -Să formeze pachetul de activităţi.
  • -Să împacheteze oferta şi să o mediatizeze, deoarece imaginea şi comunicarea au un rol hotărâtor .

Imaginea clară se crează atunci când se poate răspunde la următoarele întrebări:

CE servicii asiguram in momentul de faţă? DE CE organizăm un nou serviciu serviciu pentru comunitate ? CINE va furniza serviciul? UNDE va fi furnizat serviciul? CÂND va fi furnizat serviciul? Care este cel mai bun moment, din perspectiva participanţilor vizaţi, pentru a furniza acest serviciu? Cât de des va fi furnizat? CUM veţi şti dacă aţi avut succes?

==== CE servicii asiguram in momentul de faţă? ====

Serviciile tradiţionale pentru utilizatori ale unei biblioteci mici sunt cele de împrumut, consultare, lectură în salã , de orientare a utilizatorului în colecţii, de localizare, de reperare a datelor solicitate (bibliografie, adresã). Serviciile mai moderne mediate de tehnologie, introduse în ultimii ani sunt - fotocopiere, printare, căutare pe Internet, lecturare de ebooks, audiţii, editare text, corespondenţă electronică. Serviciile de bibliotecă au un caracter permanent, spre deosebire de activităţile de bibliotecă care au un caracter unic.

==== CUM ==== Pentru a iniţia şi organiza un serviciu, va trebui să identificaţi clar resursele necesare. În momentul de faţă bibliotecile dispun de 4 tipuri de resurse pe care le pot utiliza pentru a oferi servicii publicului: Personal Colecţie Dotări materiale Tehnologie

Adica avem: -Personal calificat şi instruit pentru a oferi servicii de calitate utilizatorilor bibliotecii. Acesta poate identifica şi lucra proactiv cu instrumente de lucru care ajută la organizarea sau evaluarea unui serviciu . -Colecţii actuale pe care le cunoaştem foarte bine, organizate după standarde biblioteconomice. -Spaţiu primitor, amenajat în aşa fel ca să poată găzdui beneficiarii serviciilor .(Mese , scaune, iluminare suficientă, căldură iarna…) -Echipamente electronice funcţionale- calculatoare, imprimantă , scanner, conexiune Internet, abilităţi de folosire a echipamentelor şi a resurselor Internet.

=== DE CE organizăm acest serviciu pentru comunitate? Cui furnizăm serviciul? ===

Lucrările de specialitate descriu patru roluri de bază pentru bibliotecile publice care trebuie avute in vedere la crearea pachetului de servicii pentru diferitele categorii de utilizatori. Biblioteca -Centru cultural Biblioteca -Centru de informare generală şi specială. Biblioteca -Centru de studiu şi educaţional. Biblioteca- Centru social. Avem deci posibilităţi de a alege şi a imagina diverse roluri care se potrivesc bibliotecii şi pe care putem să le dezvoltăm dacă există cerere.

Putem începe prin a răspunde la întrebarea –avem cerere? Există cineva interesat de un nou serviciu sau de dezvoltarea unuia vechi? Câţi utilizatori potenţiali existã, care este nivelul lor de pregătire, ce cunoştinţe au? Ce îi determinã sã vinã la bibliotecã? În ce perioadã a zilei ar putea fi utilizat serviciul sau biblioteca? Ce suporturi sau servicii sunt utilizate în special? Pentru organizarea unui nou serviciu putem porni şi de la premisa inversă. Avem puţini cititori şi vizitatori ai bibliotecii- oare o nouă activitate nu ar creşte interesul comunităţii pentru bibliotecă. Sunt interesat ca bibliotecar să am un trafic mai mare de utilizatori?

== Metode, tehnici, procedee de studiere a utilizatorilor existenţi şi potenţiali == :

Metoda standard de studiere a profilului utilizatorilor este analiza documentelor şi a formularelor de tip administrativ .

  • 1.Formulare de bibliotecă - formularele statistice completate zilnic- ne spun ce categorii de cititori se înscriu la biblioteca, ce publicaţii solicită. Din listele de sugestii de achiziţii putem vedea ce domenii de interes există. Din caietele de observaţii, propuneri, sugestii şi reclamaţii putem vedea ce doreşte utilizatorul , ce îl nemulţumeşte.
  • 2. Din documente ale administraţiei locale sau ale şcolii pot vedea câţi elevi există în şcoala locală, câţi şomeri sunt în comunitatea locală, câţi agricultori, câte mame casnice cu copii foarte mici avem.
  • 3. Din proiectele de dezvoltare ale comunităţii putem afla în ce proiecte se lansează administraţia locală şi să vedem cum ne putem implica în ele.

Din documentele de mai sus putem:

  • analiza gradul de implicare a utilizatorilor (direct sau indirect), în activitatea bibliotecii- pe cine contăm când facem o activitate culturală, care ne sunt partenerii care ne susţin la nivel local
  • face experimente (crearea de noi activitãţi, servicii şi produse cu caracter experimental ).
  • aplica chestionare de opinie (privind serviciile pe care le-ar dori în bibliotecă ).
  • iniţia discuţii cu potenţiali beneficiari ai serviciilor (dupã un plan structurat sau nestructurat).

== De ce este nevoie pentru a îmbunătăţi sau iniţia un serviciu? ==

Planificare şi organizare:

  • -Definirea serviciului în funcţie de nevoile comunităţii sau a unui grup mic identificat.
  • -Stabilirea resurselor necesare- e bine sa ne bazăm pe ce avem şi pe propiile noastre capacităţi de a gestiona oferta.
  • -Identificarea eventualilor parteneri si a ajutorului pe care ni-l pot da. Partenerii trebuie abordaţi individual, la fiecare trebuie să îi prezentăm planurile noastre- ce dorim să facem cu cine, ce urmărim cu acest serviciu- ce se va imbunătăţi pe parcursul timpului - şcoala, primăria, părinţi etc.

A. ex:copiii vor şti sa citească mai bine cu voce tare, vor avea un vocabular mai bogat, vor fi mai sociabili şi prietenoşi… B. Trebuie prezentate şi beneficiile directe ale partenerului- copii işi pot face lecţiile asistaţi, pot petrece timpul liber supravegheaţi…

-Stabilirea datelor logistice necesare implică stabilirea programului serviciului respectiv; crearea cadrului oficial de funcţionare răspunde la mai multe întrebări: Când va fi furnizat serviciul? Care este cel mai bun moment, din perspectiva participanţilor vizaţi, pentru a furniza acest serviciu? Cât de des va fi furnizat? Care este regulamentul de funcţionare al serviciului? -Afişarea vizibilă orarului şi a regulamentului de funcţionare e următorul pas.

Planificarea unei activităţi se face similar, diferenţa fiind că activitatea odată cu încheierea ei de obicei nu se mai reia in aceiaşi formă.

Mediatizarea

este obligatorie, comunitatea trebuie informată , trebuie să se ştie ce planuri avem. Se poate face în mai multe feluri, cu resursele bibliotecii sau prin sponsorizări. Cu resursele bibliotecii- prin materiale editate de bibliotecar cu ajutorul calculatorului şi imprimantei. Se pot face tot de bibliotecar: afişe , invitaţii, anunţuri postate în punctele cheie ale localităţii. Invitaţii –personalizate transmise persoanelor din grupul vizat. Participare la evenimente importante din viata comunităţii si abordarea directă a subiectului.

Postările în spaţiul electronic de exemplu pe bloguri ale bibliotecii au avantajul că în maniera jurnal, blogul poate prezenta succesiunea tuturor operaţiilor apărute în iniţierea şi dezvoltarea serviciului. Cu ajutor sau sponsorizări se pot comanda -pliante, broşuri, foi volante, articole în presa scrisă. Se poate apela la ajutorul persoanelor influente în comunitate.

===== Desfăşurarea activităţilor.

Să respecte toate datele cuprinse în program. Seriozitatea şi punctualitatea e o cerinţă obligatorie. Să nu renunţe program după primele încercări nereuşite. Bibliotecarul trebuie să revadă tot traseul parcurs şi să încerce să explice unde au apărut erori. Ce anume nu a avut impactul scontat? A fost o problemă de organizare ( mediatizare, planificare, imagine ) şi proiectul poate fi regândit sau va fi abandonat ?

Pe de altă parte trebuie să fim conştienţi că un program anunţat trezeşte progresiv interesul grupului vizat. Mai întâi vor veni să vadă ce se întâmplă de curiozitate. Vor discuta şi vor pune întrebări, vor face sugestii. Ar fi de dorit ca sugestiile să fie acceptate şi puse în practică şi chiar poate fi solicitat ajutorul persoanei care a făcut sugestia. Din aceste discuţii şi din implicarea oamenilor interesaţi se descoperă potenţialii voluntari cu care bibliotecarul va putea lucra ani de zile.

Evaluare

Periodică in functie de utilizarea serviciului de către beneficiari. Metode de evaluare

  • chestionar
  • observare directă
  • caiet de sugestii
  • formularele statistice clasice sau adaptate

Prezentăm în continuare tipurile posibile de utilizatori, grupaţi pe categorii de vârstă, însoţite de câteva repere ale dezvoltării psihologice şi sociale şi grupurile de servicii care pot fi organizate pentru ei.

Grupele de vârstă propuse şi serviciile propuse nu sunt rigide, fiecare poate transforma şi adapta textul de mai jos în funcţie de nevoile proprii.

Caracteristici psihologice ale grupurilor de vârstă. Pachet de servicii care poate fi oferit grupului.

copii

* Copii—3-8ani

Dezvotarea lor depinde de – familie, şcoală , grup de aceiaşi vârstă.

  • În această etapă are loc dezvoltarea relaţiilor de cooperare, formarea identităţii, învăţarea prin joc, apartenenţa la o echipă.
  • Resurse pentru dezvoltare sunt : familia , modelele parentale, mediu de dezvoltare cooperant.
  • Posibile crize- de schimbare a mediului de viaţă ( intrarea la grădiniţă, şcoală)
  • Pachet de servicii care poate fi oferit grupului

* Cluburi diverse * Ludoteca

* elevi- 8-12 ani

* Caracteristici psihologice ale grupului-

  • Dezvotarea lor depinde de familie, cartier, şcoală , grup de aceiaşi vârstă
  • În această etapă are loc: dezvoltarea relaţiilor de cooperare, apare posibilitatea de autoevaluare, deprinderi diverse, apartenenţa la o echipă.
  • Resurse pentru dezvoltare- mediu de învăţare cooperant, mediu de recreere cooperant.
  • Posibile crize- de inferioritate
  • Pachet de servicii care poate fi oferit grupului

* Servicii de studiu si educaţionale- sincronizate sau nu cu servicii culturale * Ludoteca * Acces la internet * Cluburi diverse

  • Servicii pentru copii- (preşcolari- 14 ani) * Servicii de educare, socializare si alfabetizare.
  • • Servicii de lectură sub formă de cluburi de lectură, concursuri de lectură, lectură cu voce tare adaptată pe categorii de vârstă şi pe structura grupului, lectură interactivă pe roluri sau asociată cu dramatizare.
  • • Ludoteca – este prin definiţie DEX- 1.o colecţie de jucării şi jocuri, bibliotecă de jocuri electronice. 2. instituţie care pune jocuri la dispoziţia copiilor. Acest serviciu este dedicat preşcolarilor şi şcolarilor mici la care învăţarea prin joc are un rol esenţial.
  • Ludoteca poate fi considerat un spaţiu de antrenament creativ care are ca rezultat apropierea copilului de carte si de biblioteca.
  • Prin acest serviciu se ofera acces la colecţiile bibliotecii (cărţi despre animale, plante, basme, poveşti, cărţi de aventură şi SF, dicţionare, enciclopedii, bibliografie şcolară ) prin joc, jucării şi interacţiune cu copilul.
  • Se poate folosi şi tehnologia, ne referim la folosirea de casete si CD-uri audio si video cu poveşti şi desene animate sau a calculatorului şi a spaţiului Internet folosit judicios.
  • Poate fi organizat fie la sediul bibliotecii, fie la sediul grădiniţelor locale.
  • Serviciul poate fi oferit de către bibliotecarul instruit pentru a utiliza echipamentele audiovideo din dotare, acesta fiind şi persoana care va organiza audiţiile şi vizionările respective, se recomandă discuţii după vizionări şi crearea legăturii dintre vizionări şi carte.

Încheierea unor parteneriate cu institutiile de învatamânt locale (grădiniţe şi şcoli primare) e de dorit pentru derularea în comun a anumitor programe. In cadrul serviciului se pot organiza activităţi pentru diferite grupe de vârste preşcolare sau şcolare Exempe:

  • Grupuri de lectură cu voce tare.
  • Audiţii tematice coordonate insoţite de prezentări de albume sau cărţi in relaţie cu autorul epoca sau tema lucrării audiate.
  • Vizionări diverse insoţite de prezentarea cărţii a autorului, a contextului istoric sau geografic.( Ex: Madagascar- film de desene animate- discutarea pe hartă şi în atlase geografice şi botanice şi zoologice personajelor şi a evenimentelor.)
  • Jocuri interactive- lectură de poveşti cu dramatizarea povestirii cu ajutorul jucăriilor din secţie.
  • Jocuri de grup de socializare asistate de bibliotecar.
  • De la puzzle geografic, până la lecturi pe hartă. (Ex: lectura unei cărţi de călătorie, Jules Verne – Copiii căpitanului Grant sau , Ocolul pământului în 80 de zile, se poate face cu redesenarea traseului pe harta lumii cu ajutorul unor ace cu gămălie cu steguleţe. Se poate opta pentru lectura în grup, sau fiecare cititor citeşte acasă şi marchează pe hartă propia evoluţie in lectură.)
  • Se pot organiza mici cluburi ale cititorilor- ex Clubul cititorilor lui Harry Potter…
  • Activităţi educative predate prin joc pentru exersarea unor deprinderi de formare personală. (Se pot face parteneriate cu şcoala, dispensarul, poliţia, şi pot fi invitaţi specialişti care să adapteze informaţia la nivelul vârstei grupului- bibliotecarul poate oferi cărţi legate de temă sau pentru cei mici poate selecta mici pasaje pentru lectură pe tema data -sănătate, ecologie, etc.)
  • Orele si programul activităţilor trebuie stabilit din timp.
  • Bibliotecarul trebuie să se pregăteasca pentru fiecare activitate. Materialele pentru lecturat sau prezentat trebuie sa fie parcurse şi selectate din timp.
  • Discursul şi prezentarile trebuie modelate după nivelul de vârsta al participanţilor.

Resurse Resurse materiale:

  • casete si CD-uri audio si video cu povesti si desene animate
  • conexiune internet si calculatoare
  • aparatura necesară pentru auditie / vizionare
  • jucării donate de copiii din comunitate
  • Referitor la ludoteci literatura de specialitate descrie incăperi speciale destinate activităţilor .

Realitatea curentă nu face posibilă existenţa unor încăperi speciale pentru ludotecă în bibliotecile comunale dar principiile de bază în organizarea spaţiului rămân aceleaşi. Există mese de lectură şi cîteva rafturi goale şi un colţ unde se poate pune o mochetă. Rafturile goale pot adăposti jucării şi jocuri, cărţi de poveşti.

Programele de ludoteca e bine să nu se suprapună peste timpul de studiu al elevilor

adolescenti

Adolescenţă- 13-17 ani

* Dezvotarea tinerilor depinde de-familie, grup de aceiaşi vârstă, şcoală

  • În această etapă are loc: Maturizarea fizică, operaţiunile mintale abstracte , adolescentul face judecăţi, începe intimitatea sexuală.
  • Resurse pentru dezvoltare-surse informaţionale suficiente, exerciţii de rezolvare a a problemelor şi de luare de decizii, deprinderi de construire de relaţii, emitere de judecăţi, morală independentă.
  • Posibile crize –de apartenenţă sau de izolare socială.
  • Pachet de servicii care poate fi oferit grupului
  • Cluburi diverse.
  • Servicii de studiu si educaţionale sincronizate sau nu cu servicii culturale.
  • Acces la internet.

* Adolescenţă târzie-18-22

* Dezvotarea lor depinde de-grup de aceiaşi vârstă, şcoală, loc de muncă, familie , comunitate

  • În această etapă apar:
  • Primele decizii referitoare la carieră: morală internalizată; gândire formată , clara,viaţa independentă
  • Resurse pentru dezvoltare: surse informaţionale suficiente pentru consolidarea deprinderilor de luare de decizii referitoare la carieră, autoexplorare, administrare financiara independentă.
  • Posibile crize- confuzii de identitate,
  • Pachet de servicii care poate fi oferit grupului
  • Cluburi diverse
  • Servicii de studiu si educaţionale
  • Acces la internet
  • Informare comunitară
  • Servicii culturale

Servicii pentru adolescenţi

  • Serviciile pentru adolescenţi trebuie sa aibă ca obiectiv principal formarea atitudinilor şi crearea conexiunii dintre atitudini şi comportament.
  • Pasiunile declarate ale tinerilor pot sta la baza organizării serviciilor,
  • automobilism, poezie, modă, muzică, grafică, alimentaţia ratională, sport sau unele deficienţe vizibile- timiditatea , obezitatea, analfabetismul.
  • Grupul de adolescenţi este un grup dificil de abordat dar se poate încerca atragerea prin:
  • • Organizare de dezbateri, colocvii, mese rotunde, brainstorming, discuţii, seminare, sau sezători…. mediate de o persoană recunoscută ca autoritate pe tema respectivă. Tinerii trebuie încurajaţi să-şi aducă toţi prietenii cu care împărtăşesc aceiaşi pasiune şi să li se permită să se exprime.
  • • Cluburi de lectură (Ex Clubul cititorilor de SF, clubul dependenţilor de internet) …
  • • Orientarea în alegerea nivelului următor de educaţie, este un punct important în care bibliotecarul poate interveni cu oferta valabilă la data respectivă .
  • • Vizionări insoţite de discuţii şi de prezentarea literaturii înrudite.
  • • Aplicarea metodei proiectelor, a lucrărilor practice sau a studiului de caz.
  • • Organizarea de cluburi de dramatizare şi folosirea textelor existente in bibliotecă sau dramatizarea unor texte favorite tinerilor. Folosirea serbărilor şi evenimentelor şcolare sau locale pentru punerea in scenă a exerciţiului dramatic.
  • • Auditii si vizionări individuale sau colective în parteneriat cu şcolile locale.
  • • Biblioteca publică- poate folosi calculatorul şi conexiunea internet pentru organizare de audiţii muzicale legate de diferite aniversări în parteneriat cu şcoala.
  • • Se poate exploata pasiunea pentru diferite tipuri muzicale, inclusiv manele- Ex: susrsa de inspiraţie a genului, cele mai reuşite, cele mai nereuşite creaţii etc.
  • • Pot fi organizate şi activităţi de cunoaştere a vieţii si creaţiei marilor compozitori români si străini prin prezentări de carte, bibliografii de recomandare, expoziţii de cărti şi fotodocumente sau documentare descărcate de pe net.

Relativ la vizionări şi audiţii

Orele si programul activităţilor trebuie stabilit din timp de comun acord cu grupul vizat. Bibliotecarul trebuie sa se pregătească pentru fiecare activitate. Materialele pentru lecturat sau prezentat trebuie să fie parcurse şi selectate din timp. Discursul şi prezentările trebuie modelate după nivelul de vârsta al participanţilor. Se pot aduce invitaţi, cu pregătire profesională adecvată, care să modereze discuţiile. Condiţii de reusită- cunoaşterea aprofundată a temei- apelarea la specialişti locali- medic, preot, profesor etc. Crearea unui climat plăcut şi stimularea participării interactive este condiţionată şi de mărimea grupului. Un maxim de 10 persoane care se cunosc şi pot comunica asigură reuşita activităţii.

adulti

Adulţii tineri -23-35 de ani *

  • Dezvotarea grupului depinde de- familia nouă, primul copil, evoluţia carierei, deciziile asupra stilului de viaţă, capacitatea de angajament.
  • Resurse pentru dezvoltare: accesul la informaţii privind planificarea financiară, conducerea familiei, negociere interpersonală, rezolvarea conflictelor, înţelegerea rolurilor sociale.
  • Posibile crize- inadaptabilitate la conduita socială general acceptată.
  • Pachet de servicii care poate fi oferit grupului
  • Cluburi diverse (clubul mamelor cu copii mici)
  • Servicii de studiu si educaţionale
  • Acces Internet/printare /listare
  • Informare comunitară
  • Servicii culturale

* Vârsta adultă 35-44 * Dezvotarea grupului depinde de: familie, evoluţia carierei, grup de aceiaşi vârstă.

  • Resurse pentru dezvoltare :policalificare sau recalificare
  • Posibile crize- de integrare
  • Pachet de servicii care poate fi oferit grupului
  • Cluburi diverse
  • Acces Internet
  • Informare comunitară
  • Servicii culturale

* Adult matur- 45-65

* Dezvotarea grupului depinde de:familie, evoluţia carierei, grup de aceiaşi vârstă.

  • Resurse pentru dezvoltare :perfecţionare
  • Posibile crize- de integrare
  • Pachet de servicii care poate fi oferit grupului
  • Cluburi diverse
  • Acces Internet
  • Informare comunitară
  • Servicii culturale

* Senectute-66-90-

* Dezvotarea grupului depinde de: familie , pensionare, acceptare a transformărilor fiziologice

  • Resurse pentru dezvoltare : materializarea şi împărtăşirea experienţei de viaţă
  • Posibile crize- de inadaptare , acceptare a condiţiei de pensionar.
  • Pachet de servicii care poate fi oferit grupului
  • Cluburi diverse clubul grădinarilor, clubul veteranilor,
  • Internet
  • Informare comunitara
  • Servicii culturale
  • Servicii pentru adulti
  • 1. Servicii tradiţionale- expozitii, lansări de carte- in organizarea cărora bibliotecarul are oarecare îndemânare.
  • Resursele accesibile sunt- colecţiile bibliotecii, materiale informative editate şi printate de pe net, talentele locale: poeţi , pictori , meşteri artizani locali
  • Pot fi încheiate parteneriate cu instituţiile culturale din judet ( muzee, centre de artă populară) în vederea organizării unor acţiuni culturale specifice sau cu edituri pentru organizarea unor lansări de carte sau seri de lectură ale unor autori.
  • Unde organizăm evenimentele ?– în bibliotecă sau în afara ei.
  • Cu ce eveniment local cuplăm manifestarea noastră? ( ajută la creşterea audienţei)
  • (Ex. – o expoziţie tematică cuplată cu o serbare şcolară pe o anumită temă.
  • Un panou informativ cu ce are biblioteca, sau cu prezentarea pe scurt a istoricului şi tradiţiilor locale afişat lângă un târg local de produse meşteşugăreşti.)
  • 2. Auditii, vizionari pentru publicul de toate vârstele din comunitatea deservită.
  • Serviciul poate fi oferit de către bibliotecarul instruit pentru a utiliza echipamentele audiovideo din dotare, acesta fiind şi persoana care va organiza audiţiile si vizionările respective.
  • Resurse materiale necesare sunt : aparatura electronică pentru audiţie / vizionare- se pot folosi calculatoarele cu boxe sau cu căşti pentru audiţiile vizionările individuale; colecţie de înregistrari audio si video, sau de pe net site-urile accesibile gratuit
  • Se pot încheia parteneriate cu bibliotecile judeţene care sa pună la dispoziţie materialul audio şi/sau video necesar organizării audiţiilor si vizionărilor.
  • 3. Informare comunitară

* Serviciul pune în mod gratuit la dispoziţia cetăţenilor de toate vârstele informaţii din diverse domenii, cum ar fi: administraţie publică, asistenţă medicală, asistentă socială, Consiliul Europei, cultură, drepturile omului, educaţie şi învaţământ, legislaţie, minorităţi, organizaţii internaţionale, organizaţii neguvernamentale, statistică, turism, Uniunea Europeană şi integrarea europeană a României, viaţa economică, memorie locală etc.

  • Ex:
  • Agricultură -colectie de resurse online oferite de Biblionet
  • Mediu-colectie de resurse online oferite de Biblionet
  • Educaţie-colectie de resurse online oferite de Biblionet
  • Piata muncii-colectie de resurse online oferite de Biblionet
  • Fiecare bibliotecă poate opta pentru unul sau mai multe domenii, identificate a fi de interes pentru comunitatea respectivă. Fiecare biblioteca publică îsi stabileşte propriile obiective referitoare la informarea comunitară în funcţie de resursele de care dispune şi nu în ultimul rând ale bibliotecarului.
  • În funcţie de domeniile selectate se pot realiza , folosi bazele de date specializate (ex ghidurile de resurse oferite de Biblionet ) sau pot fi încheiate abonamente la programe specializate (în special cele de legislaţie). Se pot face parteneriate sau se poate adera la comunităţi de multiplicatori de informaţie pentru anumite domenii specifice (de exemplu siteul de informare europeană)
  • Furnizarea informaţiei către cetăţenii interesaţi se face fie direct, fie prin telefon/fax, poştă sau e-mail (în funcţie de solicitare) sau prin copiere şi imprimare a informaţiei; consultarea pe loc de documente tradiţionale (cărţi, reviste, broşuri, pliante etc.), acces internet, internet wireless, acces la PC pentru tehnoredactare .
  • Resurse materiale necesare:
  • conexiune Internet, de viteză standard
  • cont de e-mail, dedicat acestui serviciu
  • acces la surse de informare din domeniile abordate prin acest serviciu
  • abonamente la diverse surse de informare;
  • Nu este necesar să existe parteneri pentru ca un astfel de serviciu sa poată funcţiona.
  • Pentru o bibliotecă mică , este suficient ca bibliotecarul să ştie căuta pe net o mare varietate de informaţii legate de tema dată. A face anticipat foldere cu informaţii sau adrese este o muncă migăloasă care poate fi inutilă în cazul în care materialul nu e verificat şi actualizat periodic.
  • 4. Biblioteca publică – centru de studiu şi educaţional

* Acest rol al bibliotecii a apărut din nevoia de educaţie permanentă şi are ca principal scop susţinerea educaţiei formale şi informale la orice vârstă. Principalele categorii vizate sunt: tineri, elevi sau studenti, interesati de completarea abilităţilor formate în sistemul şcolar clasic , persoane angajate care doresc să îşi formeze noi deprinderi; proaspeţi absolventi, şomeri , pensionari.

  • Bibliotecile publice ar trebui sa fie,
  • • un punct de informare cu privire la diversele programe de formare profesională
  • • punctul de acces pentru cetăţenii din comunitate la programe de învatamânt la distanţă, eLearning etc.
  • • Informare cu privire la programele de instruire si accesarea siteurilor pentru găsirea unui loc de muncă.
  • De exemplu -educaţie-colectie de resurse online oferite de Biblionet
  • • activitate conexă căutării unui loc de muncă este cea de completare de CV uri.Uneori la cerere bibliotecarul va fi nevoit să dea asistenţă pentru întocmirea corectă a unui CV şi uneori chiar la expedierea lui.
  • • Primăria şi indirect bibliotecarul comual pot face parteneriate cu furnizori de cursuri de recalificare care operează la nivel judeţean colaborarea se poate dezvolta în două direcţii- fie prin medierea unor întâlniri informative ale furnizorilor, fie efectiv prin găzduirea şi organizarea locală a anumitor cursuri.
  • • Bibliotecarul la cerere poate organiza mici sesiuni de instruire si de iniţiere IT .
  • Orice bibliotecar poate da asistenţă la creare id pentru comunicare on lineşi exersarea acestui tip de comunicare.
  • Sesiuni de folosire a programelor obisnuite ale Pc ului, adică word, power point. Poate organiza mici sesiuni de instruire in folosirea motoarelor de căutare.
  • Instruire pentru publicarea electronicã pe forumuri organizate pe site-uri;
  • La un nivel mai profund de folosire a tehnologiei, eventual cu ajutorul profesorilor de informatică din localitate care să dea asistenţă bibliotecarului pentru programele mai dificile, se pot face:
  • • plimbãri virtuale şi vizite la muzee şi expoziţii;
  • • rezervãri de bilete, de locuri în hoteluri, la teatre, cinematografe;
  • • servicii bancare şi bursiere;
  • • comerţ electronic;
  • • acces la bazele de date full-text care conţin textul integral al unui document, inclusiv imagini, grafice, fotografii etc.;
  • • telerelaţii - a fi proactiv înseamnã a deschide un forum pe Internet, anunţuri matrimoniale şi mariaje la distanţã prin chat-uri cu vizualizarea persoanei contactate;
  • • universitatea virtualã cu studii la distanţã prin intermediul reţelei (IDD);
  • Interesati pot fi – elevi, profesori, pensionari, adulţi angajaţi sau şomeri,
  • Biblioteci pentru pãrinţi - De la părinte la părinte- Programe de formare parentală constând în discuţii tematice şi împărtăşire de experienţe şi probleme.
  • La discuţii pot participa psihologi, medici, profesori- fiecare organizator putând invita orice persoană care are o experienţă valoroasă în domeniu.Se pot selecta dintre următoarele teme de discuţie şi desigur se pot introduce şi alte teme.( www.activităticopii.ro)
  • Igiena dentară la copii
  • Cărţi pentru educaţia copiilor
  • Ticuri , obsesii, obiceiuri proaste-cum scăpăm de ele
  • Suntem prietenii copiilor noştri
  • Copii nervoşi
  • Relaţia copil- părinte-Internet
  • Copilul care nu mănâncă
  • Când încep copii să vorbească?
  • Siguranţa copilului în afara căminului
  • Minciunică
  • Cum să procedez?
  • Unde fugim de acasă
  • Plimbare prin oraşul meu – zona mea
  • Ce activitati ati facut astazi?
  • Vacanţa
  • ZOO
  • Curăţenia cu copiii
  • Tradiţii şi obiceiuri in familie
  • Sfaturi pt viitoare mămici
  • Prima zi de şcoală
  • Probleme de sănătate la pitici
  • Hai la cura de slăbire!
  • Siguranţa pe Internet
  • Resurse materiale:
  • -Spaţiu primitor.
  • -Acces la surse de informare din domeniile abordate prin acest serviciu.
  • -Baze de date link-uri către resursele relevante.
  • - Invitaţi cu experienţă în domeniu.

promovarea traditiilor locale

  • Promovarea tradiţiilor locale naţionale şi a minorităţilor etnice locale
  • Se face prin crearea de colecţii de documente locale, care pot fi prezentate cu diferite ocazii, târguri locale, serbări şcolare, zilele comunităţii.
  • Obiectivele urmărite în adunarea materialelor:
  • • valorificarea patrimoniului documentar , istoric, al localităţii naţional şi a minorităţilor existente pe raza comunei.
  • • promovarea personalităţilor care au con¬tribuit prin cercetare la dezvoltarea istoriei, culturii şi civilizaţiei locale (naţional sau minoritar)
  • • educarea tinerilor în spiritul res¬pectului faţă de trecutul şi prezentul comunităţii, faţă de va¬lorile şi tradiţiile locale .
  • • Impărtaşirea experienţelor de viaţă şi a transmiterea tradiţiei orale prin organizarea de întâlniri bătrâni şi tineri.
  • (De exemplu artizani – meşteri populari pot face transferul de experienţă spre o tânără generaţie într-un cadru organizat de bibliotecă.)
  • Activităţile dedicate minorităţilor etnice se pot desfăşura în limba maternă.