Ghid pentru bibliotecarii din biblioteci şcolare

Misiunea şi funcţiile bibliotecilor şcolare

Perspective asupra viitorului bibliotecilor şcolare

Rolul bibliotecii CCD (coordonare metodologică)

Legislaţie de bibliotecă şi conexă - Biblioteci şcolare

Regulamente şi metodologii în biblioteci şcolare

Advocacy şi comunicare în bibliotecile şcolare

Buget şi elemente de management financiar în bibliotecile şcolare

Clădiri de bibliotecă. Amenajarea spaţiilor. Ergonomie - Biblioteci şcolare

Marketing pentru biblioteci şcolare

Să definim noţiunea de marketing pentru bibliotecile şcolare

Philip Kotler, în cărţile sale iniţiale, defineşte: „Marketing este o activitate menită să satisfacă nevoile şi dorinţele prin procese de schimbare“. Se poate adăuga la definiţiile lui Kotler şi Norris un răspuns al „Chartered Institute of Marketing“ (CIM). Definiţia asociaţiei afirmă că marketingul este „procesul managerial de anticipare, identificare şi satisfacere a cerinţelor clienţilor într-un mod profitabil“. De aceea, marketingul operativ include procesele de analiză de marketing, dezvoltarea unui nou produs, administrarea ciclului de viaţă al unui produs, stablirea preţului, administrarea canalului precum şi promoţiile. Dar în bibliotecile şcolare poate fi vorba de o asemenea activitate? Este termenul adecvat acestui tip de biblioteci? Are bibliotecarul şcolar instrumentele necesare unui proces de markeing? Este nevoie de marketing într-o bibliotecă şcolară? Ce avantaje aduce bibliotecii şi bibliotecarului şi în favoarea cui este profitul unei astfel de activităţi? Cum schimbă marketingul viaţa, unui bibliotecar dintr-o bibliotecă şcolară mică sau de dimensiuni mai mari? Iată câteva întrebări la care trebuie să răspundem pentru a convinge bibliotecarii să îşi modernizeze stilul de muncă, să se adapteze cerinţelor pieţii/. Piaţa bibliotecarului este populaţia din comunitatea şcolară pe care o deserveşte biblioteca şcolară şi populaţia comunităţii din care face parte şcoala, respectiv: cartierul, satul, comuna. Clienţii sunt utilizatorii bibliotecii indiferent de vârstă, categorie socială,rasă, sex, religie,apartenenţă politică, cultură,studii.Toţi cei care trec pragul unei biblioteci trebuie câştigaţi ca utilizatori.Câştigându-i ca utilizatori, facem să circule obiectul muncii, cartea, unitatea de bibliotecă inventariată. Aceste unităţi trebuie să circule pentru a-şi face ciclul de viaţă, pentru a comunica informaţie, pentru a transmite cultură, pentru a elimina ignoranţa şi a justifica în ultimă instanţă existenţa bibliotecarului într-o instituţie bugetată. Consider că este necesară o normare a muncii într-o bibliotecă şcolară, unde un singur om face cumul de funcţii dintr-o bibliotecă publică dar este remunerat pentru un singur post fără a avea o specializare strictă în domeniul biblioteconomic. Dar aceasta este o altă problemă. Unde începe şi unde se termină marketingul în biblioteca şcolară? Aş răspunde că de la intrarea în instituţia de învăţămănt. Un afiş, un indicator,un mesaj,un banner,o vitrină cu noutăţi bibliografice,un panou cu imagini din bibliotecă,cu evenimentele aniversare trebuie să ia ochiicelui care intră în instituţie.Este prima invitaţie pe care o faceţi politicos, incitant, agresiv vizual,colorat,curat,elegant,îmbietor,cu mesaj direct şi ţintă precisă.Aşa vă faceţi cunoscută existenţa.Dacă aţi aprins becul curiozităţii populaţiei şcolare şi adulţilor de a vedea ce e dincolo de uşa de la intrarea în bibliotecă, 20% aţi rezolvat problema vizitatorilor.Rămâne să îi determinăm acum să folosească serviciile de bibliotecă.Ca şi într-un magazin, ochiul este cel care face cererea.Deci ambientul trebuie să fie atragator.O lumină mai puţin agresivă, rafturi aerisite,atractiv inscripţionate cu domeniul din care fac parte cărţile, scris colorat ca în Margareta documentară, explicit dar şi biblioteconomic,flori,mese curate, aşezate in dreptul fiecărui domeniu,scaune confortabile,minim un computer conectat la internet prevăzut cu căşti şi cameră web,raft cu materiale pe suport magnetic aşeyat lângă computer,raft de presă cu un foltoliu şi o masuţă,locul bibliotecarului într-un colţ discret şi obligatoriu acces direct la raft, vor aduce sigur utilizatori permanenţi.Elevul trebuie lăsat să pipăie cartea, să o răsfoiască, ca şi când ar cumpăra-o.Iluzia că acea carte îi va aparţine o perioadă îi dă un sentiment de posesie, de apartenenţă la un grup de intelectuali,va fi mândru dacă va fi felicitat pentru alegerea făcută şi încurajat să o citească cu atenţie marcându-i câteva amanunte interesante din conţinut.Un alt motiv de încurajare este acela de a-şi vedea numele scris de bibliotecar pe un cartonaş lipit pe coperta a-3-a a cărţii, alături de ceilalţi cititori. Acest cartonaş îl responsabilizează şi pentru a nu deteriora cartea, îi dă sentimentul de apartenenţă la un grup cu aceleaşi preferinţe, dar şi posibilitatea socializării cu aceia care au citit înaintea lor volumul.Faptul de a nu fi considerat ciudat alegând acel volum,le dă curaj în a alege să il citească, mai ales dacă a fost utilizat de mai mulţi colegi, capătă încredere că este o alegere fericită.Acesta este un mod de autoreclamă a cărţii, de autorecomnadare şi certificare a calităţii ei.Este şi un instrument de control pentru bibliotecar, dar şi de verificare a cererii şi ofertei pe care o avem pentru anumite titluri. Monitorizare. Evaluare. Raportare. Statistică de bibliotecă - Biblioteci şcolare Planificarea activităţilor în bibliotecile şcolare Resurse umane. Dezvoltare profesională - Biblioteci şcolare ===== Profesionişti în biblioteca şcolară ===== Bibliotecarul din Biblioteca CCD Bibliotecarul din biblioteca şcolară Profesorul documentarist ===== Fluxuri de activităţi în biblioteca şcolară, în context tradiţional şi informatizat ===== Dezvoltarea colecţiilor în bibliotecile şcolare Evidenţa şi organizarea colecţiilor în bibliotecile şcolare Descrierea documentelor şi catalogarea în bibliotecile şcolare Indexare şi clasificarea documentelor în bibliotecile şcolare Comunicarea documentelor în bibliotecile şcolare Conservarea şi prezervarea în bibliotecile şcolare Împrumutul interbibliotecar în bibliotecile şcolare (ILL)