e definită ca ansamblul de acţiuni comunicaţionale necesare pentru promovarea bibliotecii. A anima activitatea de bibliotecă , înseamnă ad literam ai da viaţă, a o face atrăgătoare şi de folos comunităţii. Prin această metodă se face legătura între bibliotecă – scriitori, reprezentanţi ai vieţii culturale, ştiinţifice, religioase, personalităţi marcante locale sau naţionale - utilizatorii bibliotecii Constă în organizarea de mese rotunde, conferinţe, cenacluri, lansări şi expoziţii de carte, dezbateri, cursuri, audiţii, etc. pentru a răspunde orizontului de aşteptare al diverselor categorii socio-profesionale şi de vârstă; Programul manifestărilor culturale din bibliotecă; oferă informaţii, ştiri, articole despre bibliotecă presei locale, şi tuturor celor interesaţi Bibiotecarul prospectează “piaţa” pentru a fi la curent cu preferinţele culturale ale cititorilor, precum şi cu operele autorilor prevăzuţi în programa şcolară.

Aceasta ar fi abordarea clasică a animaţiei culturale. Dar cu spune mottoul lucrării „Suntem experţi în bibliotecă dar nu suntem experţi în problemele comunităţii 1„ . Există probabilitatea ca evoluţia societăţii să facă această abordare clasică mai puţin eficientă , şi atunci trebuie să schimbăm modul de abordare şi să căutăm moduri noi de a ne apropia de comunitate şi de a o cunoaşte.

Vorbind despre bibliotecă in comune, vedem reacţia multor persoane cu putere de decizie- Nimeni nu mai citeste! ; La ce trebuie tinută biblioteca deschisă?. Iar atunci când aceste opinii se intâlnesc cu o opinie publică care nu ştie să-şi ceară drepturile ( la lectură şi informare) şi cu un bibliotecar timorat şi timid supus unei mari presiuni din partea ordonatorului de credite local, lucrurile par că nu mai pot fi schimbate.

Pe de altă parte , publicul nu se implică în programele bibliotecii. Unii nu au informaţii despre aceste programe, sau nu se simt confortabil să participe la ele, nu se simt bineveniţi. Este dovedit-cu un pic de ambiţie şi coordonare lucrurile pot fi schimbate / nu uşor , dar nici foarte greu.Trebuie sa ştim exact ce vrem şi ce resurse avem şi cum facem ca ceea ce vrem sa devină realitate.

•

ai bibliotecii ne spune cum stăm cu adevărat….. (discuţii)

Întrebările pe care trebuie să ni le punem sunt:  Cunoaştem metodelor de promovare a bibliotecii?  Cunoaştem structura utilizatorilor locali?  Cunoaştem patrimoniul bibliotecii şi fondul cultural local?  Avem cunoştinţele de culturã generală necesare ?  Avem noţiuni generale de psihologie şi psihopedagogia lecturii ?  Avem solicitudinea, calmul, promptitudinea, amabilitatea şi tactul necesare în relaţiile cu utilizatorii şi cu partenerii.  Folosim la maxim toate resursele de care dispunem?

Voi prezenta un alt mod de abordare a comunităţii, propus de un proiect al colegilor din Canada 1. Din acest text am ales să discutăm despre maparea comunităţii şi cionstruirea de relaţii.

Maparea comunităţii sau cartografierea comunităţii constă în stabilirea, pe o hartă geografică a localităţii, a punctelor de interes cultural sau social sau economic frecventate de categorii de populaţie care nu sunt utilizatori ai bibliotecii. Cu alte cuvinte putem vorbi despre e o tehnică de adunare de informaţii care ne arată cum sunt organizate grupurile locale şi care sunt instituţiile valoroase pentru comunitate. Poate fi de 2 categorii -maparea instituţiilor, -mapare socială- arată care sunt valorile preţuite de locuitorii acelei zone,( ceea ce o persoană identifică ca important pentru comunitatea lui). Această abordare răspunde la o gamă mare de întrebări: cine trăieşte cine lucrează în zonă, ce medii frecventează localnicii, ce servicii şi resurse sunt disponibile în comunitate, ce activităţi sau servicii simt oamenii că ar fi necesare în comunitate.

Ca şi paşi în adunarea de informaţii enumerăm: Crearea unui inventar al agentiilor sociale locale şi a tipurilor de servicii oferite. 1.Definirea ariei geografice şi a segmentului ţintă de instituţii. 2.Se poate descărca iniţial o lista a instituţiilor din bazele de date existente, ca punct de inceput, dar asta nu scuteşte ieşirea pe teren. 3 Plimbare în comunitate şi experimentarea directă e obligatorie. 4.Încearcă să stabileşti întâlniri cu membrii comunităţii. 5.Cere referinţe de la oamenii pe care îi întâlneşti. 6.Află despre organizaţie şi ce e important pentru membrii ei. Mod de abordare- Se poate face o programare iniţială, prin discuţii cu persoanele cu autoritate ale grupului respectiv fie în scris fie prin prezentare spontană. 7. Cu toate datele adunate se Crează un document , dar acest document trebuie ţinut a zi permanent: Instituţie-nume, adresa, date de contact Persoană de contact- funcţie Ce servicii furnizează pentru comunitate Percepţia bibliotecarului relativ la intâlnire Sugestii de programe comune Posibile parteneriate

Ex de grupuri care pot fi abordate. ASCO( casa de bătrâni, cantine sociale, centre de zi.) Alte asociaţii care oferă servicii sociale pentru categorii defavorizate. La sălile de antrenament- contact cu părinţii care supraveghează copii mici Comunităţi minoritare la întâlnirile de grup Comunităţi religioase la întâlnirile periodice. Lansări de proiecte sau întâlniri periodice ale fundaţiilor si asociaţiilor locale

.

După ce am ajuns în interiorul instituţiei vizate începe etapa de construire de relaţii.

Crearea de relaţii cu orice tip de comunitate se poate face doar în momentul în care personalul bibliotecii părăseşte clădirea şi se prezintă în spaţii care sunt confortabile membrilor comunităţii.

Intenţia declarată e aceea de a asculta membri ai comunităţii a căror voce de obicei nu e ascultată şi a celor care se simt izolaţi de biblioteca tradiţională.

Crearea de relaţii , devine mijlocul de conectare între bibliotecă, serviciile ei, şi oameni sătui de instituţii de stat si de birocratie . Se poate afla ce servicii din partea bibliotecii are nevoie comunitatea şi care sunt cele mai eficiente căi de furnizare a acestor servicii.

1.

Prezenţa regulată în spaţiile de întâlnire, pentru a asculta oamenii. Obiectiv pe termen lung- aceste întâlniri să evolueze într-o relaţie bazată pe respect şi încredere. Se poate participa la discuţii sau se poate doar asculta. 2. Participarea la discuţii de grup- in diverse contexte. 3. Asistarea la evenimete şi întâlniri obişnuite. Exemple • aniversări • comemorări • lansări de carte, disc, casete • seri literare, muzicale, etc.

Unde mergi, Ce să faci? Despre ce să discuţi ? Care e rolul tău ca bibliotecar?  În urma mapării avem o listă de locuri şi instituţii pe care le putem aborda.Putem alege de acolo.  Discută cu liderii grupului pe care doreşti să-l abordezi motivele pentru care eşti acolo. Vezi ce protocoale se aplică prezenţei tale acolo. o Se poate să trebuiască să te semnezi la intrare şi la ieşire din instituţie la fiecare vizită. o Alţii vor cere ca un un membru al staffului sa fie acolo cand esti cu clientii o Clarifică rolul tău acolo.

 Cum spargi gheaţa ?Cum te prezinţi? o Aduci cărţi în legătură cu activităţile date o Atenţie cu cărţile pentru a nu fi etichetat doar un furnizor de carte. o Un ziar local adus şi împrăştiat pe teme de interes ocal. o Profită de oportunităţile de a te alătura unui joc de carti , pauzei de cafea, de masa, conversaţie de grup. o Interesaţi-vă la gazdele reuniunii care sunt temele care aduc acei oameni împreună o Începeţi conversaţii. Veţi vedea dacă oamenii au sau nu chef să vorbească. o Ex. Fiţi direcţi când vorbiţi cu oamenii- intraţi direct în tema de interes- ex pe un student- Ce abilităţi doreşti sa-ţi îmbunătăţeşti.  Dacă ieşi de mai multe ori în acelaşi grup , la un moment dat membrii grupului se vor simţi confortabil să împartă informaţii cu tine, şi vor lucra cu tine pentru a dezvolta căi prin care biblioteca să ajungă la ei.  Laşi grupul gazdă să conducă discuţiile, rămânând asupra scopului pentru care eşti acolo: să reprezinţi biblioteca şi să oferi o legătură personală cu biblioteca publică o Ai o abordare prietenoasă dar nu eşti acolo ca sa-ţi faci prieteni. o Poartă ecusonul de identificare. o Alocă timp şi hrăneşte relaţiile cu organizaţiile. Vor avea nevoie de timp să dezvolte încredere în bibliotecă înainte să permită intrarea în spaţiul lor.  Fii sensibil la mediul social, economic şi cultural din care provin cei cu care stabileşti relaţiile, dar nu încerca să creezi impresia că eşti de-a lor dacă nu eţti  Dacă au loc schimbări în echipă , şi vine altcineva- trebuie să facem un efort şi să prezentăm personal noul coleg, grupului cu care au fost dezvoltate relaţii.

Cum abordam această metodă de cunoaştere a comunităţii

• Cu încredere- e o provocare să creeezi relaţii cu oameni cu care nu ai o experienţă comună- oferă-ţi timp. Fii proactiv . Ai curajul să faci primul pas în a te prezenta. • Fii atent la felul cum te percepe comunitatea. Reflectează la felul cum ai interacţionat- Am vorbit numai eu? Am avut o atitudine superioară?Am fost ignorat? • Atenţie la managementul stresului- A aborda persoane cu probleme, poate fi emoţional obositor.Caută să vezi cum poate interveni biblioteca in calitate de instituţie , nu tu ca individ. • Există limite, nu se abordează evenimente în locaţii private. • Observaţiile membrilor comunităţii vin din propiul context. Înţelege acel context. Sensibilitatea la context duce la o mai buna înţelegere. • Fii modest. Membrii comunităţii te vor poziţiona pe loc pe o poziţie de expert. Să nu accepţi rolul de expert. • Crează relaţii profesionale- bibliotecar-comunitate, nu prietenii. • Foloseşte imaginaţia, creativitatea şi originalitatea la elaborarea materialelor şi instrumentelor de abordare a problemelor care apar. • Relaţiile se construiesc după mai multe contacte, după mai multe conversaţii.Deci trebuie conduse conversaţii pe temele de interes, perspectivele, preocupările, nevoile şi dorinţele grupului abordat. • Ai răbdare . Atenţia grupului abordat se câştigă în timp. Nu vor fi imediat interesaţi de prezenţa ta acolo.

Cunoscând comunitatea şi necesităţile ei poţi face pasul următor, să încerci să planifici activităţi bazate pe nevoile şi problemele descoperite .

, programarea unei activităţi sau a unui nou serviciu trebuie să fie foarte clară şi bine motivată.

oiect- prezentăm în continuare cateva generalităţi pe care le vom ilustra cu un proiect de vacanţă al Biblitoecii Metropolitane, şi cu discuţii referitoare la proriul nostru mediu

Reprezintă rezolvarea unei situaţii problematice generale,umane , nu a resurselor. Reprezintă rezolvarea unei nevoi identificate. Important pentru justificarea proiectului.

. Răspunde pe scurt la întrebarea: Ce vrem să obţinem prin acest proiect?

                                   Ce se va schimba în situaţia existentă ? 

Un proiect-un singur scop.mai multe scopuri duc la formulare neclară a obiectivelor.

Scrierea proiectului Scrierea şi conceperea proiectului trebuie să respecte întocmai condiţiile impuse de ghidul solicitantului I:Informaţii despre proiect Numele organizaţiei Titlul proiectului Indicaţii privind bugetul proiectului Locul de desfăşurare şi durata proiectului Organizaţii partenere implicate în proiect. ( dacă sunt)

II

1. Rezumatul proiectului 2. Scopul , activităţile şi rezultatele proiectului a) Nevoile identificate b) Argumentarea soluţiei propuse pentru întâmpinare nevoilor Grupurile ţintă Alegerea grupurilor ţintă deoarece….. Acest proiect este relevant pentru grupurile ţintă deoarece……. c) Scopul proiectului necesită o formulare cuprinzătoare şi scurtă a schimbării dorite în situaţia existentă. d) Principalele activităţi pentru atingerea acestui scop. e) Rezultatele pe care le va obţine proiectul

3.Colaborarea cu administraţia publică locală - pentru implementarea acestui proiect - cum va contribui proiectul la îmbunătăţirea serviciilor furnizate de administraţia publică locală.( dacă este cazul) 4. Beneficiari a-Câte persoane vor benefica de acest proiect beneficiari direcţi … beneficiari indirecţi … b-Descrieţi cine vor fi aceşti beneficiari-vârstă, categorii c-cum organizaţia Dvs.va colabora cu adm. Publică locală 5.Alte contribuţii în cadrul proiectului a) Contribuţia proprie la bugetul proiectului ( descrieţi) b) Alte contribuţii la bugetul proiectului provenite de la alţi finanţatori 6.Vizibilitatea proiectului în cadrul comunităţii

 Cum va afla comunitatea şi beneficiarii despre proiect şi rezultatele sale. 

7. Monitorizare şi evaluarea proiectului Cum veţi şti dacă proiectul e un succes? Care va fi impactul proiectului ? Criteriile utilizate pentru a măsura realizările proiectului? 8. Durabilitatea proiectului a) Cum vor fi susţinute activităţile după încetarea proiectului. b) Cum va ajuta proiectul comunitatea în care a fost implementat c) Colaborarea cu administraţia publică după încheierea proiectului. 9.Planul de activităţi-rezultatele se obţin pe baza unor activităţi. Planificare trebuie să ia în considerare resursele materiale şi umane disponibile atât cantitativ cât şi calitativ.( schemă) - enunţul fiecărei activităţi - responsabilitatea fiecărei activităţi - resursele materiale şi umane - resursa de timp sub formă secvenţială 10.Riscuri şi premise:

III. Echipa de proiect Funcţia în cadrul organizaţiei Responsabilitatea în cadrul proiectului