Diferențe

Aici sunt prezentate diferențele dintre versiunile selectate și versiunea curentă a paginii.

Link către această vizualizare comparativă

Both sides previous revision Versiuni anterioare
Urmatoarea versiune 		Versiuni anterioare
marketing-pentru-biblioteca-publica [2010/04/02 16:04]
admin 		marketing-pentru-biblioteca-publica [2014/10/07 10:04]
delia.p [Resurse web]
Linia 1: Linia 1:
 ====== Marketing pentru biblioteci publice ====== ====== Marketing pentru biblioteci publice ======
-//Acest articol ​nu este complet.// +  
 +   
 +====== I- Definiţii. Funcţii. Concepte. Evoluţie ====== 
 +  
 + 
 +Termenul marketing este de origine anglo-saxonă (market = piaţă), iar primele teorii şi practici s-au dezvoltat în Statele Unite ale Americii. 
 + 
 +**Marketing**:​ 
 + 
 +"/.../ totalitatea mijloacelor de care dispun intreprinderile 
 +pentru a-si crea, conserva si dezvolta pietele sau clientela."​ 
 +Sheila Weber(1), 1999) 
 +\\ 
 +"/.../ proces de management responsabil cu identificarea,​ 
 +anticiparea si satisfacerea cerintelor consumatorilor"​ 
 +(Sica Stanciu (2), 1999, p. 14) 
 +\\ 
 +"/.../ un ansamblu de activitati de intreprindere,​ un efort unificat 
 +pentru gasirea, crearea, stimularea si satisfacerea nevoilor clientilor..."​ 
 +T. Levitt (3), 1960, p. 26) 
 +\\ 
 + 
 +Definit ca o „nouă ştiinţă a vânzării"​ sau ca „ştiinţa şi arta de a convinge clienţii să cumpere",​ conceptul de marketing a cunoscut o evoluţie rapidă în paralel cu schimbările economico-sociale. În lucrările de specialitate sunt prezentate numeroase opinii, cele mai multe abordând în mod unilateral marketingul,​ fie doar ca activitate economică, fie ca proces economic, social, comercial, de corelare a cererii cu oferta, fie ca o filozofie sau ca o funcţie managerială a organizaţiei moderne. 
 + 
 + 
 +//1. WEBER, Sheila. Marketing research [online]. /sheila & dis. strath.ac.uk./​ nov. 1998/.// 
 + 
 +//2. STANCIU, Sica. Bazele generale ale marketingului. Bucuresti: Editura Universitatii din Bucuresti, 1999, p. 9-16, 64-67. 
 +// 
 + 
 +//3. LEVITT, Theodore. Marketing myopia. In: Harvard Business Review, 1960, p. 24-27. 
 +// 
 + 
 + 
 +===== Concepte =====   
 + 
 +Aparut mai întâi în domeniul bunurilor de consum, în condiţiile unor activităţi profitabile,​ conceptul a suportat numeroase schimbări, adaptări şi nici în prezent ​nu este interpretat fără echivoc. Este, de pildă, controversată problema dacă prin instrumente sau procese de marketing se pot trezi dorinţe neconştientizate. Deocamdată persistă accepţiunea conform căreia, cu ajutorul acestor instrumente,​ nu se ating obiective contrare intereselor consumatorilor. Argumentele se inspiră, de mai bine de 40 de ani, din două articole fundamentale:​ "The marketing revolution"​ de R.I. Keith (1) şi "​Marketing myopia"​ a lui T. Levitt (2). 
 + 
 +Plecând de la domeniul bunurilor de consum, ideile marketingului s-au transferat şi asupra serviciilor şi organizaţiilor non-profit ​ (sectorul terţiar). In 1969, Philip Kotler propune extinderea la serviciile nelucrative (Strategic marketing for non-profit organisation) . Aplicat la activităţile non-profit şi caracterizat prin eterogenitate,​ intangibilitate,​ inseparabilitate de prestator, complexitate şi diversitate se conturează aşa-zis-ul marketing social sau societal cu accent asupra identificării nevoilor utilizatorilor şi calitate.  
 + 
 +Specific marketingului non-profit este ca el se adresează celor două categorii de persoane: beneficiarilor (clienţilor organizaţiei) şi finanţatorilor,​ vizând deci identificarea şi evaluarea nevoilor consumatorilor,​ stabilirea celor mai adecvate servicii pentru ei, cât şi identificarea potenţialilor finanţatori şi donatori.  
 + 
 +Exista un consens al specialiştilor în legătură cu faptul că ştiinţa marketingului aparţine sistemului disciplinelor economice dar şi referitor la pătrunderea sa dincolo de frontiera activităţii economice propriu-zise unde el are o dublă finalitate - economică şi socială - accentul căzând, în funcţie de obiectivele urmărite, pe latura socială a strategiei.  
 + 
 +Extensia marketingului nu se explică numai prin eforturile promotorilor. Succesul vine şi din adecvarea lui la transformările globale, social-culturale-ideologice. Odată cu acumularea experienţelor s-a impus un proces de clarificări terminologice şi de diferenţiere a unor domenii din ce în ce mai specializate:​ financiar, industrial, comercial, turistic, educational,​ cultural, politic etc. Organizatii non-economice (municipalitati,​ universitati,​ administraţii,​ muzee, teatre şi, desigur, **biblioteci**) îşi evaluează şi organizează activitatile specifice in raport cu satisfactia serviciilor prestate. Este limpede ca întreprinderile culturale sau informaţionale trebuie să-şi definească o strategie autonomă şi că abordarea marketingului ca instrument de analiză, decizie şi actiune le poate ajuta, dacă termenii lui sunt bine adaptaţi.  
 + 
 + 
 + 
 + 
 +//1. KEITH, Robert. Marketing revolution. In: Journal of marketing, 1960, 23, nr. 1, p. 35-38.// 
 + 
 +//2. LEVITT, Theodore. Marketing myopia. In: Harvard Business Review, 1960, p. 24-27.// 
 + 
 +===== Funcţii ===== 
 + 
 +  - Investigarea pieţei informaţionale,​ a procesului de lectură realizat prin intermediul bibliotecii.  
 +  - Dimensionarea serviciilor de bibliotecă în consens cu nevoile, preferinţele,​ gusturile, dorinţele, aşteptările publicului cititor, dar şi cu dezideratele politicii culturale.  
 +  - Adaptarea continuă a politicilor de marketing cu cerinţele mediului socio-cultural.  
 +  - Promovarea unui management performant al resurselor umane şi materiale, care să stimuleze efectele sinergice ale valorilor şi serviciilor bibliotecare.  
 + 
 +===== Evoluţie ===== 
 + 
 + 
 + 
 + 
 +Cea mai recentă categorie de întreprinzători care şi-a manifestat interesul pentru marketing este cea a liber-profesioniştilor (avocaţi, contabili, medici, arhitecţi) care au început să-şi promoveze serviciile şi să practice o politică de preţ agresivă. De aici au fost atrase în acest joc şi organizaţiile non-profit. Si organizaţiile non-economice (universităţi,​ administraţii,​ muzee, teatre, biblioteci) care îşi evaluează activitatea în măsura în care reuşesc să producă satisfacţie prin prestare de servicii. Marketingul devine astfel o componentă vitalã a strategiilor multor organizaţii non-profit.  
 + 
 +Acest interes este justificat de :   
 +  * consumatori din ce în ce mai sofisticaţi,​ cu gusturi tot mai diverse;  
 +  * concurenţa din ce în ce mai durã;  
 +  * separarea producţiei de consum;  
 +  * organizaţii din ce în ce mai complexe;  
 +  * schimbări rapide ale mediului.  
 + 
 + 
 +  
 + 
 +====== ​ Marketingul serviciilor culturale ====== 
 +[[II-MARKETINGUL-SERVICIILOR-CULTURALE | Marketingul serviciilor culturale]] 
 + 
 + 
 + 
 +{{:​integrarea_logoului_culturii_informatiei.pdf|}} 
 + 
 +Obiectivul acestui manual este de a ghida folosirea logo-ului în fazele de marketing și de creare de brand a oricărui program de CI (Cultura informației). Tinta marketingului sunt bibliotecarii,​ instructorii și orice persoană implicată în activități conexe. Planurile de marketing sunt țintite de regulă spre audiențe externe, dar implică și o audiență internă: angajații, prietenii și voluntarii, ei fiind un element critic în obținerea succesului oricărui efort comunicațional;​ sporește importanța menținerii personalului informat și 
 +implicat în fiecare pas. Urmându-se un proces normal de marketing și formare de brand, precum cel inclus în acest manual, poate ajuta echipa de lucru să integreze folosirea logo-ului în propriile programe. Cititorii sunt încurajați să selecteze și să 
 +adopte recomandările manualului care se vor potrivi cel mai bine pentru bibliotecile și instituțiile lor. 
 + 
 +  
 +În secțiunea 6 se găsește o listă cu o selecție de branduri accesibile gratuit și resurse de marketing care se pot dovedi utile în implementarea ​ programelor de cultura informației. 
 +  
 + 
 + 
 + 
 + 
 +====== Mixul de marketing ====== 
 +[[III-MIXUL-DE-MARKETING | Mixul de marketing]] 
 + 
 + 
 +Opţiunea strategică de marketing, concretizată în decizia echipei manageriale exprim㠓 a face ceea ce trebuie” dar pentru a face cel mai bine ceea ce trebuie este nevoie şi de implementarea acesteia, adică de “a face cum trebuie”, pentru a îndeplini obiectivele propuse. 
 + 
 +Implementarea strategiei de marketing este un proces dificil, ce se realizează printr-un complex de acţiuni practice, ce reflectă viziunea organizaţiei cu privire la modalităţile concrete de atingere a obiectivelor stabilite, concentrată în noţiunea de mix de marketing. 
 +====== Cercetarea de marketing ====== 
 +[[IV-CERCETAREA-DE-MARKETING | Cercetarea de marketing]] 
 + 
 +[[http://​www.biblioteca-digitala.ase.ro/​biblioteca/​pagina2.asp?​id=cap4|Cercetarea de marketing]] 
 + 
 +====== Instrumente şi tehnici de marketing în practica bibliotecilor. Proiecte, strategii şi experienţe ====== 
 +[[V-INSTRUMENTE-SI-TEHNICI-DE-MARKETING-IN-PRACTICA-BIBLIOTECILOR-PROIECTE-STRATEGII-EXPERIENTE |Instrumente şi tehnici de marketing în practica bibliotecilor. Proiecte, strategii şi experienţe]] 
 + 
 +{{tag>​marketing biblioteconomie}}
    
 {{tag>​biblioteci_judetene biblioteci_publice marketing}} {{tag>​biblioteci_judetene biblioteci_publice marketing}}
 +
 +===== Definiţii =====
 +
 +===== Bibliografie =====
 +
 +„Marketing şi publicitate în bibliotecă”,​ Prof. Marcel Ciorcan  ​
 +
 +===== Resurse web =====
 +
 +[[http://​ebooks.unibuc.ro/​filologie/​enache-market/​index.htm|Marketingul în bibliotecă]]
 +Enache, Ionel. Marketingul în bibliotecă.
 +
 +Bucureşti : Editura Universităţii din Bucureşti, 2003.
 +Text în limba română
 +Disponibil în Internet: http://​ebooks.unibuc.ro/​filologie/​enache-market/​index.htm
 +(Citat la: 02.04.2010)
 +
 +
 +Manual de marketing
 +http://​www.slideshare.net/​bibliotecibihorene/​integrarea-logoului-culturii-informaiei

Traseu: