Acest articol nu este complet. — Anca Rapeanu 2010/04/02 12:25

BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ “GH. ASACHI” IAŞI Compartimentul de asistenţă metodică

Schiţă orientativă - 2008

Sunt bine cunoscute rolul şi importanţa bibliotecii publice pentru comunitatea pe care o serveşte. Având în vedere că, din punct de vedere financiar şi administrativ, responsabilitatea amenajării, întreţinerii şi dotării bibliotecii publice revine consiliului local, care asigură şi coordonează fondurile necesare bunei funcţionări a acesteia, conform legislaţiei în vigoare, se vor avea în vedere următoarele aspecte cu caracter general:

1. Fondurile minime necesare achiziţiei de carte se vor calcula conform art. 40 (12) din Legea bibliotecilor nr. 334 / 2002, republicată, cu modificările ulterioare, care prevede o creştere anuală a colecţiilor de cel puţin 50 volume la 1000 de locuitori. Suma necesară achiziţiei se va lua în calcul în funcţie de valoarea medie de achiziție / unitate de inventar în anul precedent, corelat cu inflaţia preţului la carte - care reprezintă marea majoritate a documentelor achiziţionate şi mărimea populaţiei comunei. (La comunele cu o populaţie sub 3500 locuitori, este necesar un fond mai mare decât cel rezultat din calcul, pentru că, dacă sunt mai puţini cititori * chiar, numărul minim de titluri necesar, mai ales la bibliografia şcolară, să poată fi cumpărat.)

• - De asemenea, se vor avea în vedere atât fonduri pentru procurarea de casete video şi CD-uri, cât şi fonduri pentru abonamente la publicaţiile periodice, luând în calcul un număr minim de un abonament la ziarele locale, un abonament la ziarele centrale şi 5-7 abonamente la diferite reviste ce fac obiectul interesului * comunităţii.
• - Este foarte important ca sumele prevăzute pentru achiziţia de carte, abonamente, CD-uri şi casete video să fie planificate şi puse ritmic la dispoziţia bibliotecarului, cel puţin o data pe trimestru, pentru ca procesul de completare a colecţiilor să poată cuprinde titlurile reprezentative ce apar in cursul anului.
• Costuri functionare CIP

1. - Conform H. G. nr. 442 / 1994 privind finanţarea de la buget a instituţiilor publice de cultură şi artă, Legii bibliotecilor nr. 334 /, art. 50, se va asigura suma necesară pregătirii profesionale, perfecţionării şi specializării, consolidării cunoştinţelor, schimburilor de experienţă cu biblioteci similare din ţară şi altor forme şi programe de pregătire profesională; această sumă va fi de minimum 5% din totalul cheltuielilor de personal.
2. - Pentru desfăşurarea activităţilor, atât cu cititorii, cât şi cu cetăţenii comunei în cadrul diferitelor forme de manifestări culturale, se vor prevedea fonduri pentru achiziţionarea unuor calculatoare, a unei imprimante și a abonamentului la internet; vă reamintim cu acest prilej că există deja 80 de biblioteci ce au în dotare cel puţin un computer, gama activităţilor cu cititorii fiind astfel mult diversificată şi mai atrăgătoare.
3. - Atât pentru sediile centrale cât şi pentru punctele de împrumut ce trebuie înfiinţate conform actualelor reglementări, este necesar să se prevadă fonduri pentru procurarea de vitrine, rafturi, birouri calculator, mese şi scaune pentru deschiderea Centrului de Internet și consultarea publicaţiilor în bibliotecă.
4. - În vederea desfăşurării activităţii în condiţii normale şi în anotimpul rece, se vor prevedea fonduri pentru asigurarea combustibilului şi a curentului electric; de asemenea, in bibliotecile care nu au încă asigurată o sursă de încălzire, in acest an se va rezolva problema menţionată, ca şi procurarea combustibilului până la data de 30 septembrie.
5. - Asigurarea fondurilor pentru reparaţiile curente, zugrăvirea încăperilor destinate activităţilor bibliotecare, înlocuirea sticlei de geam lipsă şi montarea de gratii la ferestre.
6. - Planificarea fondurilor pentru furnituri de birou, fişa cărţii, accesorii şi alte materiale indispensabile desfăşurării activităţii în bune condiţii şi întreţinerii curăţeniei în bibliotecă.
7. - Procurarea de corpuri de iluminat, perdele, mochete şi traverse, pentru ca biblioteca publică să fie cu adevărat atât un lăcaş de cultură şi de informare, cât şi de petrecere a timpului liber.
8. - Asigurarea fondurilor pentru decontarea cheltuielilor de transport, cazare şi diurnă, ocazionate de deplasările în interesul serviciului la instruirile metodice, mese rotunde, simpozioane şi pelerinaje la casele memoriale ale scriitorilor – în vederea îmbunătăţirii pregătirii profesionale şi a achiziţionării unor materiale de propagandă vizuală.
9. - Nu în ultimul rând, în planul de buget se vor planifica fonduri pentru salarizarea personalului, urmărindu-se acordarea tuturor majorărilor, gradaţiilor, indemnizaţiilor şi sporurilor, potrivit dispoziţiilor pe plan local şi naţional.

Pentru detalierea acestui plan de buget şi pentru dezbaterea sa în cadrul consiliului local este neapărat necesară prezenţa bibliotecarului, care, pe de o parte, cunoaşte cel mai bine atât problemele bibliotecii, cat şi legislaţia privitoare la biblioteci, iar pe de altă parte, este conducătorul acestei instituţii de cultură, răspunzător de modul în care se cheltuie fondurile, după aprobarea acestora.

De asemenea, la întocmirea planului de buget pentru consiliul local se vor avea în vedere şi argumentările necesare, după modelul următor.

Metodist coordonator, Mihail GRINEA

BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ “GH. ASACHI” IAŞI

Compartimentul asistenţă metodică

I. Completarea colecţiilor trebuie făcută după un plan bine stabilit, care să cuprindă fondurile băneşti şi sursele de finanţare, numărul de volume necesare defalcat, pe domenii conform CZU, titlurile ce trebuie completate, sursele de achiziţii. Pentru stabilirea fondurilor băneşti se au în vedere atât reglementările în vigoare privind achiziţia minimă anuală de carte, adică 50 de volume / la 1000 de locuitori, cât şi puterea economică a comunei, pentru a se majora această cantitate.

• surse de achiziţii: Rezerva Naţională de Publicații Bucureşti; anticariat; edituri; librării; donatori;

• surse de finanţare: bugetul local; sponsorizări; donaţii; transfer;

• stabilirea titlurilor pe domenii ale CZU: după structura fondului; după bibliografia şcolară; după preferinţele cititorilor.

II. Evidenţa publicaţiilor achiziţionate trebuie făcută conform normelor în vigoare, în Registrul inventar, Registrul de mişcare al fondului şi în fişele de evidenţă preliminară pentru ziare şi reviste. De asemenea, se va completa dosarul cu acte de primire, specificaţii şi copii după facturile achiziţiilor făcute. Cărţile nou achiziţionate se vor inventaria imediat ce intră în bibliotecă, însă publicaţiile seriale vor fi constituite în unităţi de inventar şi se vor înregistra în RI şi RMF la începutul anului următor sau semestrial, după caz. În eventualitatea în care verificarea periodică gestionară, carte cu carte, trebuie făcută în acest an, conform reglementării Ministerului de Finanţe, va fi planificată în cursul vacanţei de vară a elevilor.

III. Organizarea colecţiilor şi a cataloagelor Publicaţiile care fac parte din bibliografia şcolară la limba şi literatura română se vor ordona în rafturi tematice, de preferinţă pe clase şcolare, fiind strict alfabetizate. Fondul de carte se va cota şi clasifica în continuare ataşându-se fişa cu termene de restituire şi plicul pentru fişa cărţii; se va completa fişa cărţii; fişele de catalog vor fi ordonate obligatoriu în cele două cataloage, alfabetic şi sistematic, pentru a putea fi consultate de către cititori.

IV. Relaţiile cu publicul vor fi puse în evidenţă prin completarea corectă şi la timp a Registrului de înscriere a cititorilor, a fişelor contract de împrumut, a evidenţei pentru publicaţiile consultate în bibliotecă, a fişei cărţii şi a formularelor PROBIP; un exemplar din centralizatorul PROBIP se va expedia lunar la Biblioteca judeţeană. Se va urmări recuperarea documentelor de la utilizatorii restanţieri. Dinamica înscrierii cititorilor se va urmări permanent atât global, cât şi pe categorii socio-profesionale, comparându-se situaţia existentă în bibliotecă cu potenţialul comunei. De asemenea, se vor face analize ale lecturii, urmărindu-se interesele de lectură, ritmicitatea împrumuturilor, indicele de frecvenţă anuală, în cazul evidenţei împrumuturilor pe calculator. Pentru cititorii care solicită rezervarea unor volume, se va urmări rezolvarea cererilor cu seriozitate şi promptitudine.

V. Activitatea bibliografică va căpăta o amploare tot mai mare, atât prin bibliografiile de recomandare, cât şi prin bibliografiile la cerere ale elevilor, mai ales în perioadele de evaluare a cunoştinţelor şcolare. Titlurile recomandate pentru o anumită temă vor fi notate sub formă de bibliografie care urmează să fie îndosariată alături de alte liste din acelaşi domeniu. La achiziţiile următoare, se vor verifica titlurile care corespund pentru bibliografiile deja întocmite, acestea fiind aduse la zi cu fiecare nou stoc intrat în bibliotecă. Bibliografiile de recomandare se vor întocmi pentru diverse categorii de cititori, din domeniile de interes. De asemenea, se vor organiza fişiere sau liste bibliografice deschise cu articole din presă referitoare la localitate. Această activitate poate fi făcută mult mai uşor şi la cote mai înalte, prin consultarea anuarului bibliografic al judeţului Iaşi, editat de Biblioteca judeţeană. Se va continua acţiunea de strângere a datelor, în vederea realizării unei schiţe monografice a localităţii. În cadrul cataloagelor alfabetic şi sistematic se vor organiza fişiere cu noutăţi, actualizate semestrial sau anual.

VI. Activităţile culturale ale bibliotecii vor fi susţinute lunar, ca orientare utilizându-se Calendarul cultural editat de Biblioteca judeţeană. O dată pe semestru, se vor organiza şezători literare, lansări sau prezentări de carte comentate de personalităţi ale culturii ieşene. Pentru cei mici şi foarte mici, în fiecare săptămână vor fi organizate în parteneriat cu grădiniţa din localitate audiţii de basme şi poveşti, urmate de comentarea textului ascultat. Împreună cu elevii, se vor organiza diverse concursuri de cunoştinţe generale, “excursii pe hartă”, expoziţii de desen după scene din cărţile citite etc. (sunt apreciate parteneriatele cu cadrele didactice).

VII. Pregătirea profesională Se vor studia cărților de biblioteconomie recent apărute, Caietele şi Breviarele metodice, revista “Biblioteca” din ultimii doi-trei ani; articolele de strict interes vor fi conspectate în caietul fiecărui bibliotecar, făcându-se comentarii pe marginea textului. De asemenea, se vor programa deplasări la Biblioteca judeţeană cel puţin o dată pe trimestru, în vederea discuţiilor cu metodiştii pentru lămurirea problemelor ce apar şi se va participa activ la întâlnirile profesionale organizate la Biblioteca judeţeană, cât şi în cadrul centrelor metodice.

VIII. Activităţile administrativ-gospodăreşti sunt un capitol important în pregătirea şi menţinerea bibliotecii pentru a fi eficientă. Pe primul plan se va afla bugetul pentru acest an, care urmează să fie aprobat în şedinţa consiliului local, cu participarea activă a bibliotecarului, urmând ca, în funcţie de suma alocată, să fie redimensionată valoarea cheltuielilor planificate iniţial. Pe parcursul anului se va urmări obţinerea fondurilor periodic, în special pentru achiziţia de carte. În trimestrul al IV-lea, când va avea loc rectificarea bugetară, se va încerca, prin intervenţii bine argumentate, suplimentarea fondurilor. La fel de important este şi întocmirea proiectului de buget pentru anul următor, care va fi înaintat primăriei până în luna septembrie.

IX. Informatizarea bibliotecii trebuie continuată şi în acest an, atât prin achiziţionarea de calculatoare şi o imprimantă, ca şi prin introducerea fondului de publicaţii în programul de bibliotecă pe calculator, pentru definitivarea catalogului electronic şi gestionarea împrumuturilor. X. Relaţiile cu celelalte instituţii şi organizaţii

Bibliotecarul va trebui să stabilească relaţii de colaborare şi parteneriat atât cu primăria, urmărind când au loc şedinţele Consiliului local sau ale Comisiei pentru cultură şi încercând să influenţeze deciziile luate în favoarea instituţiei pe care o conduce, cât şi cu alte fundaţii şi ONG-uri, pentru a se putea implica şi răspunde la nevoile comunităţii.

Metodist coordonator, Mihail GRINEA