[ Please fill or disable this placeholder (:wiki:site_notice) ]

Diferențe

Aici sunt prezentate diferențele dintre versiunile selectate și versiunea curentă a paginii.

Link către această vizualizare comparativă

--- animatie-culturala [2009/10/27 09:27]
delia.p
+++ animatie-culturala [2009/11/25 17:07]
@@ Linia 1: / Linia 1: @@
- 	====== Animaţia culturală material de revizuit si completat======
- e definită ca ansamblul de acţiuni comunicaţionale necesare pentru promovarea bibliotecii. A anima activitatea de bibliotecă , înseamnă ad literam ai da viaţă, a o face atrăgătoare şi de folos comunităţii.
-Prin această metodă se face legătura între bibliotecă – scriitori, reprezentanţi ai vieţii culturale, ştiinţifice, religioase, personalităţi marcante  locale sau naţionale  - utilizatorii bibliotecii
-Constă în organizarea de  mese rotunde, conferinţe, cenacluri, lansări şi expoziţii de carte, dezbateri, cursuri, audiţii, etc. pentru a răspunde orizontului de aşteptare al diverselor categorii socio-profesionale şi de vârstă;
-Programul  manifestărilor culturale din bibliotecă; oferă informaţii, ştiri, articole despre bibliotecă presei locale, şi tuturor celor interesaţi
-Bibiotecarul prospectează “piaţa” pentru a fi la curent cu preferinţele culturale ale cititorilor, precum şi cu operele autorilor prevăzuţi în programa şcolară.
-Aceasta ar  fi abordarea clasică a animaţiei culturale. Dar cu spune mottoul lucrării „Suntem experţi în bibliotecă dar nu suntem experţi  în problemele comunităţii 1„ . Există probabilitatea ca evoluţia societăţii să facă această abordare clasică mai puţin eficientă , şi atunci trebuie să schimbăm modul de abordare şi să căutăm moduri noi de a ne apropia de comunitate şi de a o cunoaşte.
- 	Vorbind despre bibliotecă in comune, vedem reacţia multor persoane cu putere de decizie- Nimeni nu mai citeste! ; La ce trebuie tinută biblioteca deschisă?. Iar atunci când aceste opinii se intâlnesc cu o opinie publică care nu ştie să-şi ceară drepturile ( la lectură şi informare) şi cu un bibliotecar timorat şi timid supus unei mari presiuni din partea ordonatorului de credite local, lucrurile par că nu mai pot fi schimbate.
-Pe de altă parte , publicul nu se implică în programele bibliotecii. Unii nu au informaţii despre aceste programe, sau nu se simt confortabil să participe la ele, nu se simt bineveniţi.
-Este dovedit-cu un pic de ambiţie şi coordonare lucrurile pot fi schimbate / nu uşor , dar nici foarte greu.Trebuie sa ştim exact ce vrem şi ce resurse avem şi  cum facem ca ceea ce vrem sa devină realitate.
-•	===== Studiul indicilor principali de performanta  =====
- ai bibliotecii ne spune cum stăm cu adevărat..... (discuţii)
-Întrebările pe care trebuie să ni le punem sunt:
-	 Cunoaştem metodelor de promovare a bibliotecii?
-	Cunoaştem  structura utilizatorilor locali?
-	Cunoaştem patrimoniul bibliotecii şi fondul cultural local?
-	Avem  cunoştinţele de culturã generală necesare ?
-	Avem noţiuni generale de psihologie şi psihopedagogia lecturii ?
-	Avem solicitudinea, calmul, promptitudinea, amabilitatea şi tactul necesare în relaţiile cu utilizatorii şi cu partenerii.
-	Folosim la maxim toate resursele de care dispunem?
-===== Maparea comunităţii =====
-Voi prezenta un alt mod de abordare a comunităţii, propus de un proiect al colegilor din Canada 1. Din acest text am ales să discutăm despre  maparea comunităţii şi cionstruirea de relaţii.
-Maparea comunităţii sau cartografierea comunităţii constă în stabilirea, pe o hartă geografică a localităţii, a punctelor de interes cultural sau social sau economic frecventate de categorii de populaţie care nu sunt utilizatori ai bibliotecii. Cu alte cuvinte putem vorbi despre e o tehnică de adunare de informaţii care  ne arată cum sunt organizate grupurile locale şi care sunt instituţiile valoroase pentru comunitate.
-Poate fi de 2 categorii
--maparea  instituţiilor,
--mapare socială- arată care sunt valorile preţuite de locuitorii acelei zone,(  ceea ce o persoană identifică ca important pentru comunitatea lui).
-Această abordare  răspunde la o gamă mare de întrebări: cine trăieşte cine lucrează în zonă, ce medii frecventează localnicii, ce servicii şi resurse sunt disponibile în comunitate, ce activităţi sau servicii simt oamenii că ar fi necesare în comunitate.
-Ca şi paşi în adunarea de informaţii enumerăm:
-Crearea unui inventar al agentiilor sociale locale şi a tipurilor de servicii oferite.
-.Definirea ariei geografice şi a segmentului ţintă de instituţii.
-.Se poate descărca iniţial o lista a instituţiilor din bazele de date existente, ca punct de inceput, dar asta nu scuteşte ieşirea pe teren.
-Plimbare în comunitate şi experimentarea  directă e obligatorie.
-.Încearcă să stabileşti întâlniri cu membrii comunităţii.
-.Cere referinţe de la oamenii pe care îi întâlneşti.
-.Află despre organizaţie şi ce e important pentru membrii ei.
- Mod de abordare-
-Se poate face o programare iniţială, prin discuţii cu persoanele cu autoritate ale grupului respectiv fie în scris fie prin prezentare spontană.
-. Cu toate datele adunate se Crează un document , dar acest document trebuie ţinut a zi permanent:
-Instituţie-nume, adresa, date de contact
-Persoană de contact- funcţie
-Ce servicii furnizează pentru comunitate
-Percepţia bibliotecarului relativ la intâlnire
-Sugestii de programe comune
-Posibile parteneriate
-Ex de grupuri care pot fi abordate.
-ASCO( casa de bătrâni, cantine sociale, centre de zi.)
-Alte asociaţii care oferă servicii sociale pentru categorii defavorizate.
-La sălile de antrenament- contact cu părinţii care supraveghează copii mici
-Comunităţi minoritare la întâlnirile de grup
-Comunităţi religioase la întâlnirile periodice.
-Lansări de proiecte sau întâlniri periodice ale fundaţiilor si asociaţiilor locale
-===== construire de relaţii =====
-.
-După ce am ajuns în interiorul instituţiei vizate începe etapa de   construire de relaţii.
-Crearea de relaţii cu orice tip de comunitate se poate face doar în momentul în care personalul bibliotecii părăseşte clădirea şi se prezintă în spaţii care sunt confortabile membrilor comunităţii.
-Intenţia declarată e aceea de a asculta membri ai comunităţii a căror voce de obicei nu e ascultată şi a celor care se simt izolaţi de biblioteca tradiţională.
-Crearea de relaţii , devine mijlocul de conectare între bibliotecă, serviciile ei, şi oameni sătui de instituţii de stat si de birocratie .
-Se poate afla  ce servicii din partea bibliotecii are nevoie comunitatea şi care sunt cele mai eficiente căi de furnizare a acestor servicii.
-.
-Prezenţa regulată în spaţiile   de întâlnire, pentru a asculta oamenii.
-Obiectiv pe termen lung- aceste întâlniri să evolueze într-o relaţie bazată pe respect şi încredere. Se poate participa la discuţii sau se poate doar asculta.
-. Participarea la discuţii de grup- in diverse contexte.
-. Asistarea la evenimete şi întâlniri obişnuite.
-Exemple
-•	aniversări
-•	comemorări
-•	lansări de carte, disc, casete
-•	seri literare, muzicale, etc.
-Unde mergi, Ce să faci? Despre ce să discuţi ? Care e rolul tău ca bibliotecar?
-	În urma mapării avem o listă de locuri şi instituţii pe care le putem aborda.Putem alege de acolo.
-	Discută cu liderii grupului pe care doreşti să-l abordezi motivele pentru care eşti acolo. Vezi ce protocoale se aplică prezenţei tale acolo.
-o	Se poate să trebuiască să te semnezi la intrare şi la ieşire din instituţie la fiecare vizită.
-o	Alţii vor cere ca un un membru al staffului sa fie acolo cand esti cu clientii
-o	Clarifică rolul tău acolo.
-	Cum spargi gheaţa ?Cum te prezinţi?
-o	Aduci cărţi în legătură cu activităţile date
-o	Atenţie cu cărţile pentru a nu fi etichetat doar un furnizor de carte.
-o	Un ziar local adus şi împrăştiat pe teme de interes ocal.
-o	Profită de oportunităţile de a te alătura unui joc de carti , pauzei de cafea, de masa, conversaţie de grup.
-o	Interesaţi-vă la gazdele reuniunii care sunt temele care aduc acei oameni împreună
-o	Începeţi conversaţii. Veţi vedea dacă oamenii au sau nu chef să vorbească.
-o	Ex. Fiţi direcţi când vorbiţi cu oamenii- intraţi direct în tema de interes- ex pe un student- Ce abilităţi doreşti sa-ţi îmbunătăţeşti.
-	Dacă ieşi de mai multe ori în acelaşi grup , la un moment dat membrii grupului se vor simţi confortabil să împartă informaţii cu tine, şi vor lucra cu tine pentru a dezvolta căi prin care biblioteca să ajungă la ei.
-	Laşi grupul gazdă să conducă discuţiile, rămânând asupra scopului pentru care eşti acolo: să reprezinţi biblioteca şi să oferi o legătură personală cu biblioteca publică
-o	Ai o abordare prietenoasă dar nu eşti acolo ca sa-ţi faci prieteni.
-o	Poartă ecusonul de identificare.
-o	Alocă timp şi hrăneşte relaţiile cu organizaţiile. Vor avea nevoie de timp să dezvolte încredere în bibliotecă înainte să permită intrarea în spaţiul lor.
-	Fii sensibil la mediul social, economic şi cultural din care provin cei cu care stabileşti relaţiile, dar nu încerca să creezi impresia că eşti de-a lor dacă nu eţti
-	Dacă au loc schimbări în echipă , şi vine altcineva- trebuie să facem un efort şi să prezentăm personal noul coleg, grupului cu care au fost  dezvoltate relaţii.
-===== metodă de cunoaştere a comunităţii =====
-Cum abordam această metodă de cunoaştere a comunităţii
-•	Cu încredere- e o provocare să creeezi relaţii cu oameni cu care nu ai o experienţă comună- oferă-ţi timp. Fii proactiv . Ai curajul să faci primul pas în a te prezenta.
-•	Fii atent la felul cum te percepe comunitatea. Reflectează la felul cum ai interacţionat- Am vorbit numai eu? Am avut o atitudine superioară?Am fost ignorat?
-•	Atenţie la managementul stresului- A aborda persoane cu probleme, poate fi emoţional obositor.Caută să vezi cum poate interveni biblioteca  in calitate de instituţie , nu tu ca individ.
-•	Există limite, nu se abordează evenimente în locaţii private.
-•	Observaţiile membrilor comunităţii vin din propiul context. Înţelege acel context. Sensibilitatea la context duce la o mai buna înţelegere.
-•	Fii modest. Membrii comunităţii te vor poziţiona pe loc pe o poziţie de expert. Să nu accepţi rolul de expert.
-•	Crează relaţii profesionale- bibliotecar-comunitate, nu prietenii.
-•	Foloseşte imaginaţia, creativitatea şi originalitatea la elaborarea materialelor şi instrumentelor de abordare a problemelor   care apar.
-•	 Relaţiile se construiesc după mai multe contacte, după mai multe conversaţii.Deci trebuie conduse conversaţii pe temele de interes, perspectivele, preocupările, nevoile şi dorinţele grupului abordat.
-•	Ai răbdare . Atenţia grupului abordat se câştigă în timp. Nu vor fi imediat interesaţi de prezenţa ta acolo.
- Cunoscând comunitatea şi necesităţile ei poţi face pasul următor, să  încerci să planifici activităţi bazate pe nevoile şi problemele descoperite .
-====== Srierea unui proiect ======
- , programarea unei activităţi sau a unui nou serviciu trebuie să fie foarte clară şi bine motivată.
-==== Care sunt paşii   care trebuie respectaţi pentru a scrie un pr ====
-oiect- prezentăm în continuare cateva generalităţi pe care le vom ilustra cu un proiect de vacanţă al Biblitoecii Metropolitane, şi cu discuţii referitoare la proriul nostru mediu
-=== Obectivul general al proiectului ===
-Reprezintă rezolvarea unei situaţii problematice generale,umane , nu a resurselor.
-Reprezintă rezolvarea unei nevoi identificate.
-Important pentru justificarea proiectului.
-=== Obiectivul specific, scopul proiectului ===
-.
-Răspunde pe scurt la întrebarea: Ce vrem să obţinem prin acest proiect?
-                                     Ce se va schimba în situaţia existentă ?
-Un proiect-un singur scop.mai multe scopuri duc la formulare neclară a obiectivelor.
-Scrierea proiectului
-Scrierea şi conceperea proiectului trebuie să respecte întocmai condiţiile impuse de ghidul solicitantului
-I:Informaţii despre proiect
-Numele organizaţiei
-Titlul proiectului
-Indicaţii privind bugetul proiectului
-Locul de desfăşurare şi durata proiectului
-Organizaţii partenere implicate în proiect. ( dacă sunt)
-II ==== Descrierea proiectului ====
-.     Rezumatul proiectului
-.     Scopul , activităţile şi rezultatele proiectului
-a)     Nevoile identificate
-b)    Argumentarea soluţiei propuse pentru întâmpinare nevoilor
-Grupurile ţintă
-Alegerea grupurilor ţintă deoarece.....
-Acest proiect este relevant pentru grupurile ţintă deoarece.......
-c)     Scopul proiectului
-necesită o formulare cuprinzătoare şi scurtă a schimbării dorite în situaţia existentă.
-d)    Principalele activităţi pentru atingerea acestui scop.
-e)     Rezultatele pe care le va obţine proiectul
-.Colaborarea cu administraţia publică locală
--         pentru implementarea acestui proiect
--         cum va contribui proiectul la îmbunătăţirea serviciilor furnizate de administraţia publică locală.( dacă este cazul)
-.     Beneficiari
-a-Câte persoane vor benefica de acest proiect
- beneficiari direcţi ...
- beneficiari indirecţi ...
-b-Descrieţi cine vor fi aceşti beneficiari-vârstă, categorii
-c-cum organizaţia Dvs.va colabora cu adm. Publică locală
-.Alte contribuţii în cadrul proiectului
-a)     Contribuţia proprie la bugetul proiectului ( descrieţi)
-b)    Alte contribuţii la bugetul proiectului provenite de la alţi finanţatori
-.Vizibilitatea proiectului în cadrul comunităţii
-   Cum va afla comunitatea şi beneficiarii despre proiect şi rezultatele sale.
-. Monitorizare şi evaluarea proiectului
-Cum veţi şti dacă proiectul e un succes? Care va fi impactul proiectului ?
-Criteriile utilizate pentru a măsura realizările proiectului?
-. Durabilitatea proiectului
-a)     Cum vor fi susţinute activităţile după încetarea proiectului.
-b)    Cum va ajuta proiectul comunitatea în care a fost implementat
-c)     Colaborarea cu administraţia publică după încheierea proiectului.
-.Planul de activităţi-rezultatele se obţin pe baza unor activităţi.
-Planificare trebuie să ia în considerare resursele materiale şi umane disponibile atât cantitativ cât şi calitativ.( schemă)
--         enunţul fiecărei activităţi
--         responsabilitatea fiecărei activităţi
--         resursele materiale şi umane
--         resursa de timp sub formă secvenţială
-.Riscuri şi premise:
-III. Echipa de proiect
-Funcţia în cadrul organizaţiei
-Responsabilitatea în cadrul proiectului

Traseu:

Diferențe

Toolbox