Terminologie necesară în catalogare

Notă: Termenii sunt prezentaţi într-o ordine logică şi nu în ordine alfabetică.

DOCUMENT/RESURSĂ – obiect (fizic) - carte, hartă, note muzicale, casete, discuri, documente electronice etc., care se distinge prin conţinutul intelectual şi prin suport

MONOGRAFIE – publicaţie neserială formată dintr-un singur volum sau dintr-un număr finit de volume, apărute în acelaşi timp sau la intervale diferite, conform unui plan prestabilit

RESURSĂ ELECTRONICĂ – resursă al cărui conţinut poate fi consultat cu ajutorul unui computer şi/sau a altor echipamente

RESURSĂ NON-CARTE – în general, material audio-video care nu conţine prioritar text tipărit

RESURSĂ ÎN CONTINUARE - resursă bibliografică apărută pe o perioadă nedeterminată de timp; cuprind: serialele şi resursele integrate în desfăşurare

SERIAL – publicaţie apărută pe o perioadă nedeterminată de timp, la intervale regulate sau neregulate şi care apare în părţi succesive, numerotate sau nenumerotate

RESURSĂ INTEGRATĂ - resursă bibliografică suplimentară sau actualizată care se integrează unui tot. Resursele integrate pot fi finite sau în continuare Ex.: paginile de actualizare şi site-urile Web actualizate

SURSĂ PRINCIPALĂ DE INFORMARE – sursa care conţine cele mai multe date utilizate într-o descriere/înregistrare bibliografică

DGM – termen care arată categoria generală de material căreia îi aparţine documentul/resursa descrisă/înregistrată

CATALOG – set organizat de descrieri sau înregistrări bibliografice ale documentelor/resurselor existente într-una sau mai multe colecţii/biblioteci

DESCRIERE/ÎNREGISTRARE BIBLIOGRAFICĂ – ansamblul datelor bibliografice corepunzătoare unui document sau unei resurse, transcrise pe fişă sau într-un format de înregistrare, respectând standardele în vigoare

CATALOGARE – procesul de descriere/înregistrare a documentelor/resurselor

CATALOGARE ORIGINALĂ – crearea descrierii/înregistrării bibliografice a unui document pentru prima dată

CATALOGARE PARTAJATĂ – prelucrarea partajată a documentelor (toate sau numai parte a acestora), ca urmare a unei înţelegeri la nivel naţional/internaţional

CATALOGARE PRIN COPIERE – copierea înregistrărilor bibliografice, ca urmare a unei înţelegeri în cadrul uni proiect de catalogare partajată

CATALOGARE ÎN PUBLICARE sau CATALOGARE LA SURSĂ (CIP) – descrierea sumară a documentelor/resurselor care urmează să fie publicate

CATALOGARE CENTRALIZATĂ – catalogare pentru un grup de biblioteci, fără contribuţia acelor biblioteci

CATALOGARE DESCRIPTIVĂ – parte a procesului de catalogare care constă în identificarea şi descrierea documentului/resursei, înregistrarea elementelor identificatoare ale documentului în înregistrarea bibliografică, selecţia şi construirea punctelor de acces la document/resursă (cu excepţia punctelor de acces la subiect)

CATALOGARE PE SUBIECTE – indexarea subiectului/-elor abordate de document/resursă prin:

• atribuirea de indici aparţinând unui sistem de clasificare,
• selecţia şi construirea punctelor de acces la subiect/-e