[ Please fill or disable this placeholder (:wiki:site_notice) ]

Diferențe

Aici sunt prezentate diferențele dintre versiunile selectate și versiunea curentă a paginii.

Link către această vizualizare comparativă

--- evaluarea-nevoilor-comunitatii.-tehnici-si-metode [2014/03/21 14:22]
delia.p [Cum se realizeza un serviciu de biblioteca]
+++ evaluarea-nevoilor-comunitatii.-tehnici-si-metode [2014/03/21 14:25] (curent)
delia.p
@@ Linia 1: / Linia 1: @@
 ====== Evaluarea nevoilor comunităţii. Tehnici şi metode ======
 http://ghid-pentru-bibliotecari.arc-software.ro/doku.php?id=evaluarea-nevoilor-comunitatii
-====== Cum se realizeza un serviciu de biblioteca  ======
-a. Analiza nevoilor comunităţii este o etapă decisivă şi obligatorie în alegerea unui serviciu de bibliotecă. În România decizia implementării unui nou serviciu de bibliotecă se ia adeseori fără o analiză riguroasă a comunităţii căreia i se adresează, informaţiile sunt de cele mai multe ori superficiale şi nu au la bază studii reluate periodic de către bibliotecari sau sociologi.
-Este nevoie de o astfel de analiză pentru a folosi cât mai eficient resursele limitate de timp, materiale sau de personal de care dispune o bibliotecă. Pe de altă parte, este necesară ca să oferim publicului servicii utile, care să crească valoarea bibliotecii în rândul comunităţii şi să atragă mai mulţi utilizatori, devenind cu adevărat folositoare.
-Această analiză se poate realiza colectând diverse informaţii, legate de profilul comunităţii, identificând partenerii posibili ai bibliotecii şi realizând interviuri cu cei mai importanţi dintre ei. Urmând aceste etape, în final, putem trage concluzii asupra nevoilor comunităţii şi cum poate interveni biblioteca în acoperirea lor prin realizarea de noi servicii.
-Un formular de lucru pentru stabilirea profilului comunităţii, care poate fi adaptat şi folosit, este prezentat în Anexă.
-Rezultatul acestei evaluări a profilului comunității  va  fi o  hartă pe care vom marca:
--  *  profilul socio-profesional  al  utilizatorilor din zonele deservite de bibliotecă
-  * - profilul pe vârste al locuitorilor și profilul etnic
-  * - numărul de şcoli, numărul de elevi, numărul de profesori
-  * - localizarea și numărul  de ONG-uri  și instituții locale și câmpul lor de activitate
-  * - zonele de întâlnire ale diferitelor grupuri (copii, tineret, vârstnici, adulţi etc) dacă ele există
-  * - orice alte informaţii sunt relevante pentru această etapă
-Din SERVICII PENTRU COMUNITATE ÎN BIBLIOTECILE PUBLICE DIN ROMANIA  (grupul Impact)
-b.**Identificarea potenţialilor parteneri**  şi a grupurilor din comunitate deservite de aceşti parteneri. Colaborarea cu alte organizaţii, voluntari, instituţii de cultură, învăţamânt pentru realizarea de noi servicii devine stringentă. În Polonia, bibliotecile au înţeles că ideile inovatoare de care au nevoie din ce în ce mai mult, pot fi oferite de către organizaţiile neguvernamentale, ele fiind extrem de creative, însă de multe ori lipsite de suficiente mijloace materiale şi oameni cu care să le aplice în practică. Această concluzie a dus la realizarea de parteneriate inovative şi durabile între ONG-uri şi bibliotecile publice.
-Reţeaua de unităţi de învăţământ a fost şi este pentru bibliotecile româneşti, indiferent de mărimea lor, un aliat de nădejde. Bibliotecile au sprijinit procesul educaţional, iar profesorii au apelat la bibliotecari pentru realizarea de activităţi complementare materiilor predate în şcoală. Printre partenerii tradiţionali ai bibliotecilor publice putem enumera şi muzeele, arhivele şi Direcţiile Judeţene pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional. În plus, bibliotecile trebuie să-şi îndrepte atenţia şi spre alte instituţii de interes public, din sănătate, poliţie, agenţii pentru ocuparea forţei de muncă şi altele. De asemenea, mediul antreprenorial oferă oportunităţi de dezvoltare de noi proiecte pentru comunitate sau de înfiinţare de cluburi şi grupuri cu diverse preocupări care pot fi atrase către bibliotecă.
-Bibliotecile din comunitățile mici au de obicei posibilități limitate de a stabili parteneriate. Școala, grădinița, primăria și, uneori, biserica pot fi colaboratorii obișnuiți. Mai au opțiunea de a se orienta către ONG-urile sau instituțiile publice cu interes în localitățile respective sau să adere la anumite campanii naţionale sau locale propuse de alte entităţi.
-Toţi aceşti potenţiali parteneri, la rândul lor, aduc cu ei publicul ţintă cărora li se adresează, sporind numărul celor care frecventează biblioteca şi făcând-o mai vizibilă.
-c. După identificarea colaboratorilor care ar putea fi utili în implementarea noului serviciu, se trece la etapa de interviuri cu aceşti viitori parteneri. Interviul va avea ca scop identificarea modului în care biblioteca poate fi de folos grupului ţintă utilizat de potenţialul partener şi nu modul în care partenerul poate fi de folos bibliotecii publice. Dacă partenerul înţelege că biblioteca publică poate ajuta un anumit segment al comunităţii cu care acesta este în legătură, atunci există mari şanse să se finalizeze cooperarea propusă.
-d.Proiectarea serviciului este etapa de organizare a noului serviciu şi analiza impactului acestuia în rândul comunităţii.
-Folosind harta comunităţii realizată la punctul 1, formularul de lucru și interviurile ne putem da seama unde sunt zonele în care biblioteca publică poate să intervină oferind un serviciu necesar unui anume grup țintă. Se poate aprecia care sunt resursele necesare pentru a dezvolta acest nou  serviciu,  dacă biblioteca le are sau poate face rost de ele. În continuare, se va  evalua pregătirea bibliotecarilor în acest context și abilităţile şi cunoştinţele ce trebuie dezvoltate în rândul personalului. Același lucru se va face cu spaţiile și ambientul bibliotecii sau colecţiile care trebuie adaptate în conformitate cu necesităţile publicul țintă şi ale noul serviciu.  Trebuie avute în vedere şi situaţiile în care serviciile respective se desfăşoară în afara zidurilor bibliotecii, prin activităţi de tip outreach (extra muros).
-e.Monitorizarea şi evaluarea: nu puţine sunt situaţiile în care, după implementarea unui nou serviciu, acesta rulează fără să avem suficiente informaţii asupra utilităţii lui. Acest lucru se întâmplă pentru că de etapa evaluare  și analiză care ar trebui să urmeze după clasica etapă de monitorizare nu mai are loc sau este tratată superficial.
-După o perioadă de şase luni de la punerea în practică a serviciului, putem începe evaluarea acestuia, pentru a se putea vedea care este randamentul (cât de mult foloseşte serviciul şi dacă are un nivel înalt sau scăzut de utilizare, care este părerea utilizatorilor şi a partenerilor etc.).
-Evaluarea  va determina:
-  * -  Rezultatele obţinute în cadrul serviciului pentru o anumită perioadă (cantitativ şi calitativ);
-  * -  Relevanţa şi eficienţa activităţilor desfăşurate în cadrul serviciului  în perioada respectivă;
-  * -  Impactul serviciului asupra beneficiarilor şi grupului ţintă;
-  * -  Durabilitatea serviciului;
-  * -  Punctele forte şi punctele slabe ale serviciului;
-  * - Concluzii cu privire la serviciul desfășurat și recomandări pentru îmbunătăţirea activităţii viitoare a serviciului.
-Metodologia de evaluare poate include următoarele instrumente de evaluare:
-  * - analiza documentelor relevante (rapoarte  de activitate,  formularele de evidență statistică zilnică, numărul de utilizări ale serviciului, numărul de informații cerute de beneficiarii acestui serviciu)
-  * - chestionare de evaluare
-  * - sondaje de opinie
-  * - discuţii cu echipa, beneficiarii
-  * - alte instrumente relevante pentru acel serviciu
-Evaluarea se va finaliza printr-un raport, care va conţine analiza datelor calitative şi cantitative obţinute în rezultatul evaluării pentru serviciul în cauză, concluzii şi recomandări pentru  serviciul respectiv.
-De asemenea, este important să ţinem cont de modul în care acest nou serviciu afectează şi desfăşurarea activităţii obişnuite dintr-o bibliotecă: personal dislocat, spaţii dezafectate sau nou amenajate.
-Analiza impactului serviciului nou de bibliotecă este decisivă pentru continuarea proiectului. În funcţie de rezultatele obţinute se poate continua, îmbunătăţi sau sista livrarea serviciului respectiv.
- Analiza nevoilor comunităţii, dezvoltarea unui nou serviciu şi evaluarea eficienţei lui constituie împreună un proces ciclic continuu, reluat astfel încât o bibliotecă să ofere în permanenţă doar serviciile necesare cu adevărat comunităţii.
- f.Marketingul şi promovarea sunt două aspecte bine stabilite în managementul unui nou serviciu de bibliotecă şi trebuie desemnate persoane care au abilităţi în acest sens. Este importantă comunicarea în interiorul echipei, dar şi în exteriorul ei. După identificarea factorilor cu care trebuie să se păstreze legătura pe durata aplicării serviciului, se stabilesc şi căile prin care se realizează acest lucru.
-Un serviciu de bibliotecă oricât ar fi de bine planificat, dacă nu este adus la cunoştinţa celor interesaţi, nu va deveni niciodată eficient. De aceea, se pot utiliza toate mijloacele de informare atât tradiţionale, cât şi specifice mediului online, însă corelate cu posibilităţile de informare utilizate cu predilecţie de grupul ţintă. Nu vom recurge numai la mediul virtual, dacă, de exemplu, dorim să implementăm un serviciu pentru persoanele de vârsta a treia.
-Prin urmare, bibliotecarii trebuie să stăpânească tehnica creării unui comunicat de presă, să aibă constituită o bază de date de contacte permanent actualizată, să cunoască etapele organizării un eveniment public şi să le folosească cu îndemânare, în funcţie de situaţie. De asemenea, trebuie amintit unul din cele mai puternice instrumente de promovare, cu nenumărate posibilităţi de exprimare, Internetul.
-g.Finanţarea este unul din cele mai delicate aspecte atunci când este vorba de servicii pentru public. Acestea se implementează cu eforturi financiare şi, de cele mai multe ori, bibliotecile publice nu deţin fondurile necesare în totalitate. O mare parte din serviciile moderne de bibliotecă se bazează pe utilizarea de echipamente performante, iar acestea sunt costisitoare, pentru altele se investeşte în amenajarea de spaţii special dotate, cum ar fi ludotecile, mediatecile sau laboratoarele de ştiinţe aplicate.
-Există câteva posibilităţi pe care o bibliotecă publică le are la dispoziţie pentru ca să beneficieze de banii necesari:
-Alocarea fondurilor necesare din bugetul primit de la administraţia publică în subordinea căreia se află;
-Folosirea veniturilor proprii respectând prevederile Legii Bibliotecilor (nr. 334 din 31 mai 2002 Republicată), articolul 8, alineatul (6);
-Identificarea şi aplicarea pentru obţinerea unor finanţări/sponsorizări externe menite să pornească proiectul vizat;
-Realizarea unor venituri prin implementarea serviciului respectiv, care vor avea ca scop doar auto-finanţarea pe durata funcţionării lui şi nu obţinerea vreunui profit din această activitate.
 ====== Maparea comunitatii  ======

Traseu:

Diferențe

Toolbox