Diferențe
Aici sunt prezentate diferențele dintre versiunile selectate și versiunea curentă a paginii.
Both sides previous revision Versiuni anterioare Urmatoarea versiune | Versiuni anterioare | ||
animatie-culturala [2009/10/27 09:26] delia.p |
animatie-culturala [2009/11/25 17:07] (curent) |
||
---|---|---|---|
Linia 28: | Linia 28: | ||
| | ||
===== Maparea comunităţii ===== | ===== Maparea comunităţii ===== | ||
+ | la evaluarea nevoilor comunitatii | ||
- | Voi prezenta un alt mod de abordare a comunităţii, propus de un proiect al colegilor din Canada 1. Din acest text am ales să discutăm despre maparea comunităţii şi cionstruirea de relaţii. | ||
- | |||
- | Maparea comunităţii sau cartografierea comunităţii constă în stabilirea, pe o hartă geografică a localităţii, a punctelor de interes cultural sau social sau economic frecventate de categorii de populaţie care nu sunt utilizatori ai bibliotecii. Cu alte cuvinte putem vorbi despre e o tehnică de adunare de informaţii care ne arată cum sunt organizate grupurile locale şi care sunt instituţiile valoroase pentru comunitate. | ||
- | Poate fi de 2 categorii | ||
- | -maparea instituţiilor, | ||
- | -mapare socială- arată care sunt valorile preţuite de locuitorii acelei zone,( ceea ce o persoană identifică ca important pentru comunitatea lui). | ||
- | Această abordare răspunde la o gamă mare de întrebări: cine trăieşte cine lucrează în zonă, ce medii frecventează localnicii, ce servicii şi resurse sunt disponibile în comunitate, ce activităţi sau servicii simt oamenii că ar fi necesare în comunitate. | ||
- | |||
- | Ca şi paşi în adunarea de informaţii enumerăm: | ||
- | Crearea unui inventar al agentiilor sociale locale şi a tipurilor de servicii oferite. | ||
- | 1.Definirea ariei geografice şi a segmentului ţintă de instituţii. | ||
- | 2.Se poate descărca iniţial o lista a instituţiilor din bazele de date existente, ca punct de inceput, dar asta nu scuteşte ieşirea pe teren. | ||
- | 3 Plimbare în comunitate şi experimentarea directă e obligatorie. | ||
- | 4.Încearcă să stabileşti întâlniri cu membrii comunităţii. | ||
- | 5.Cere referinţe de la oamenii pe care îi întâlneşti. | ||
- | 6.Află despre organizaţie şi ce e important pentru membrii ei. | ||
- | Mod de abordare- | ||
- | Se poate face o programare iniţială, prin discuţii cu persoanele cu autoritate ale grupului respectiv fie în scris fie prin prezentare spontană. | ||
- | 7. Cu toate datele adunate se Crează un document , dar acest document trebuie ţinut a zi permanent: | ||
- | Instituţie-nume, adresa, date de contact | ||
- | Persoană de contact- funcţie | ||
- | Ce servicii furnizează pentru comunitate | ||
- | Percepţia bibliotecarului relativ la intâlnire | ||
- | Sugestii de programe comune | ||
- | Posibile parteneriate | ||
- | |||
- | |||
- | Ex de grupuri care pot fi abordate. | ||
- | ASCO( casa de bătrâni, cantine sociale, centre de zi.) | ||
- | Alte asociaţii care oferă servicii sociale pentru categorii defavorizate. | ||
- | La sălile de antrenament- contact cu părinţii care supraveghează copii mici | ||
- | Comunităţi minoritare la întâlnirile de grup | ||
- | Comunităţi religioase la întâlnirile periodice. | ||
- | Lansări de proiecte sau întâlniri periodice ale fundaţiilor si asociaţiilor locale | ||
===== construire de relaţii ===== | ===== construire de relaţii ===== | ||
- | . | + | la evaluarea nevoilor comunitatii |
+ | |||
+ | |||
- | După ce am ajuns în interiorul instituţiei vizate începe etapa de construire de relaţii. | + | ====== Scrierea unui proiect ====== |
- | + | ||
- | Crearea de relaţii cu orice tip de comunitate se poate face doar în momentul în care personalul bibliotecii părăseşte clădirea şi se prezintă în spaţii care sunt confortabile membrilor comunităţii. | + | |
- | + | ||
- | Intenţia declarată e aceea de a asculta membri ai comunităţii a căror voce de obicei nu e ascultată şi a celor care se simt izolaţi de biblioteca tradiţională. | + | |
- | + | ||
- | Crearea de relaţii , devine mijlocul de conectare între bibliotecă, serviciile ei, şi oameni sătui de instituţii de stat si de birocratie . | + | |
- | Se poate afla ce servicii din partea bibliotecii are nevoie comunitatea şi care sunt cele mai eficiente căi de furnizare a acestor servicii. | + | |
- | + | ||
- | 1. ==== Prezenţa regulată în spaţiile ==== | + | |
- | de întâlnire, pentru a asculta oamenii. | + | |
- | Obiectiv pe termen lung- aceste întâlniri să evolueze într-o relaţie bazată pe respect şi încredere. Se poate participa la discuţii sau se poate doar asculta. | + | |
- | 2. Participarea la discuţii de grup- in diverse contexte. | + | |
- | 3. Asistarea la evenimete şi întâlniri obişnuite. | + | |
- | Exemple | + | |
- | • aniversări | + | |
- | • comemorări | + | |
- | • lansări de carte, disc, casete | + | |
- | • seri literare, muzicale, etc. | + | |
- | + | ||
- | Unde mergi, Ce să faci? Despre ce să discuţi ? Care e rolul tău ca bibliotecar? | + | |
- | În urma mapării avem o listă de locuri şi instituţii pe care le putem aborda.Putem alege de acolo. | + | |
- | Discută cu liderii grupului pe care doreşti să-l abordezi motivele pentru care eşti acolo. Vezi ce protocoale se aplică prezenţei tale acolo. | + | |
- | o Se poate să trebuiască să te semnezi la intrare şi la ieşire din instituţie la fiecare vizită. | + | |
- | o Alţii vor cere ca un un membru al staffului sa fie acolo cand esti cu clientii | + | |
- | o Clarifică rolul tău acolo. | + | |
- | + | ||
- | Cum spargi gheaţa ?Cum te prezinţi? | + | |
- | o Aduci cărţi în legătură cu activităţile date | + | |
- | o Atenţie cu cărţile pentru a nu fi etichetat doar un furnizor de carte. | + | |
- | o Un ziar local adus şi împrăştiat pe teme de interes ocal. | + | |
- | o Profită de oportunităţile de a te alătura unui joc de carti , pauzei de cafea, de masa, conversaţie de grup. | + | |
- | o Interesaţi-vă la gazdele reuniunii care sunt temele care aduc acei oameni împreună | + | |
- | o Începeţi conversaţii. Veţi vedea dacă oamenii au sau nu chef să vorbească. | + | |
- | o Ex. Fiţi direcţi când vorbiţi cu oamenii- intraţi direct în tema de interes- ex pe un student- Ce abilităţi doreşti sa-ţi îmbunătăţeşti. | + | |
- | Dacă ieşi de mai multe ori în acelaşi grup , la un moment dat membrii grupului se vor simţi confortabil să împartă informaţii cu tine, şi vor lucra cu tine pentru a dezvolta căi prin care biblioteca să ajungă la ei. | + | |
- | Laşi grupul gazdă să conducă discuţiile, rămânând asupra scopului pentru care eşti acolo: să reprezinţi biblioteca şi să oferi o legătură personală cu biblioteca publică | + | |
- | o Ai o abordare prietenoasă dar nu eşti acolo ca sa-ţi faci prieteni. | + | |
- | o Poartă ecusonul de identificare. | + | |
- | o Alocă timp şi hrăneşte relaţiile cu organizaţiile. Vor avea nevoie de timp să dezvolte încredere în bibliotecă înainte să permită intrarea în spaţiul lor. | + | |
- | Fii sensibil la mediul social, economic şi cultural din care provin cei cu care stabileşti relaţiile, dar nu încerca să creezi impresia că eşti de-a lor dacă nu eţti | + | |
- | Dacă au loc schimbări în echipă , şi vine altcineva- trebuie să facem un efort şi să prezentăm personal noul coleg, grupului cu care au fost dezvoltate relaţii. | + | |
- | + | ||
- | ===== metodă de cunoaştere a comunităţii ===== | + | |
- | + | ||
- | Cum abordam această metodă de cunoaştere a comunităţii | + | |
- | + | ||
- | • Cu încredere- e o provocare să creeezi relaţii cu oameni cu care nu ai o experienţă comună- oferă-ţi timp. Fii proactiv . Ai curajul să faci primul pas în a te prezenta. | + | |
- | • Fii atent la felul cum te percepe comunitatea. Reflectează la felul cum ai interacţionat- Am vorbit numai eu? Am avut o atitudine superioară?Am fost ignorat? | + | |
- | • Atenţie la managementul stresului- A aborda persoane cu probleme, poate fi emoţional obositor.Caută să vezi cum poate interveni biblioteca in calitate de instituţie , nu tu ca individ. | + | |
- | • Există limite, nu se abordează evenimente în locaţii private. | + | |
- | • Observaţiile membrilor comunităţii vin din propiul context. Înţelege acel context. Sensibilitatea la context duce la o mai buna înţelegere. | + | |
- | • Fii modest. Membrii comunităţii te vor poziţiona pe loc pe o poziţie de expert. Să nu accepţi rolul de expert. | + | |
- | • Crează relaţii profesionale- bibliotecar-comunitate, nu prietenii. | + | |
- | • Foloseşte imaginaţia, creativitatea şi originalitatea la elaborarea materialelor şi instrumentelor de abordare a problemelor care apar. | + | |
- | • Relaţiile se construiesc după mai multe contacte, după mai multe conversaţii.Deci trebuie conduse conversaţii pe temele de interes, perspectivele, preocupările, nevoile şi dorinţele grupului abordat. | + | |
- | • Ai răbdare . Atenţia grupului abordat se câştigă în timp. Nu vor fi imediat interesaţi de prezenţa ta acolo. | + | |
- | + | ||
- | + | ||
- | Cunoscând comunitatea şi necesităţile ei poţi face pasul următor, să încerci să planifici activităţi bazate pe nevoile şi problemele descoperite . | + | |
- | ====== Srierea unui proiect ====== | + | |
, programarea unei activităţi sau a unui nou serviciu trebuie să fie foarte clară şi bine motivată. | , programarea unei activităţi sau a unui nou serviciu trebuie să fie foarte clară şi bine motivată. | ||
- | ==== Care sunt paşii care trebuie respectaţi pentru a scrie un pr ==== | + | |
- | oiect- prezentăm în continuare cateva generalităţi pe care le vom ilustra cu un proiect de vacanţă al Biblitoecii Metropolitane, şi cu discuţii referitoare la proriul nostru mediu | + | ==== Care sunt paşii care trebuie respectaţi pentru a scrie un proiect ==== |
- | + | === Obectivul general al proiectului === | |
- | === Obectivul general al proiectului === | + | |
| | ||
Linia 144: | Linia 52: | ||
| | ||
=== Obiectivul specific, scopul proiectului === | === Obiectivul specific, scopul proiectului === | ||
- | . | + | |
Răspunde pe scurt la întrebarea: Ce vrem să obţinem prin acest proiect? | Răspunde pe scurt la întrebarea: Ce vrem să obţinem prin acest proiect? | ||
- | Ce se va schimba în situaţia existentă ? | + | Ce se va schimba în situaţia existentă ? |
| | ||
- | Un proiect-un singur scop.mai multe scopuri duc la formulare neclară a obiectivelor. | + | Un proiect este bine să aibă un singur scop mai multe scopuri duc la formularea neclară a obiectivelor. |
| | ||
- | Scrierea proiectului | + | |
- | Scrierea şi conceperea proiectului trebuie să respecte întocmai condiţiile impuse de ghidul solicitantului | + | Scrierea şi conceperea proiectului trebuie să respecte întocmai condiţiile impuse de ghidul solicitantului |
I:Informaţii despre proiect | I:Informaţii despre proiect | ||
- | Numele organizaţiei | + | Numele organizaţiei. |
- | Titlul proiectului | + | Titlul proiectului. |
- | Indicaţii privind bugetul proiectului | + | Indicaţii privind bugetul proiectului. |
- | Locul de desfăşurare şi durata proiectului | + | Locul de desfăşurare şi durata proiectului. |
Organizaţii partenere implicate în proiect. ( dacă sunt) | Organizaţii partenere implicate în proiect. ( dacă sunt) | ||
| | ||
- | II ==== Descrierea proiectului ==== | + | |
+ | |||
+ | ==== Descrierea proiectului ==== | ||
1. Rezumatul proiectului | 1. Rezumatul proiectului |