[ Please fill or disable this placeholder (:wiki:site_notice) ]

Diferențe

Aici sunt prezentate diferențele dintre versiunile selectate și versiunea curentă a paginii.

Link către această vizualizare comparativă

--- regulamente-si-metodologii-in-biblioteci-publice [2013/05/21 18:46]
delia.p
+++ regulamente-si-metodologii-in-biblioteci-publice [2013/05/22 19:05] (curent)
delia.p
@@ Linia 548: / Linia 548: @@
-.1.1 Numărarea unităţilor administrative şi a bibliotecilor
+.1.1 === **Numărarea unităţilor administrative şi a bibliotecilor** ===
 Fiecare bibliotecă trebuie inclusa în categoriile definite la 3.1 în funcţie de rolul ei principal. Pentru fiecare entitate trebuie furnizate următoarele statistici: numărul total de unităţi administrative plus numărul de biblioteci centrale/principale, filiale şi/sau mobile pe care îl conţine.
  Exemplu: O bibliotecă publică avand cinci filiale şi două biblioteci mobile pe lângă biblioteca centrală va consta în :
- -unităţi administrative: 1
+   * -unităţi administrative: 1
- -biblioteci centrale/principale: 1
+  *  -biblioteci centrale/principale: 1
- -filiale: 5
+  *  -filiale: 5
- -biblioteci mobile: 2
+  *  -biblioteci mobile: 2
- -total biblioteci: 8
+  *  -total biblioteci: 8
-.1.2 Numărarea tipurilor de biblioteci
+.1.2 **Numărarea tipurilor de biblioteci**
-.1.2.1 Biblioteca naţională
+.1.2.1 **Biblioteca naţională**
-a)	numărul de unităţi administrative
+  *
-b)	numărul de biblioteci
+  * a)	numărul de unităţi administrative
--numărul de biblioteci centrale/principale
+  * b)	numărul de biblioteci
--numărul de filiale
+  * -numărul de biblioteci centrale/principale
--numărul de biblioteci mobile
+  * -numărul de filiale
-c)	numărul de puncte externe de serviciu;
+  * -numărul de biblioteci mobile
-d)	populaţia ţării (la începutul perioadei de raportare).
+  * c)	numărul de puncte externe de serviciu;
+  * d)	populaţia ţării (la începutul perioadei de raportare).
+  *
+.1.2.2** Biblioteca universitara**
+  * a)	numărul de unităţi administrative
+  * b)	numar de biblioteci
+  *  - numărul de biblioteci centrale/principale
+  *  - numărul de filiale
+  *  - numărul de biblioteci mobile
+  *
+  * c) numărul de puncte externe de serviciu
+  * d) numărul total de studenţi (absolvenţi sau nu), ,cadre didactice, cercetători, alt personal îndreptăţit să utilizeze serviciile bibliotecii, incluzând atât personalul permanent cât şi cel cu normă redusă.
+  * c)	Numărul total de studenţi (absolvenţi sau nu), cadre universitare, cercetatori, alt personal îndreptăţit să utilizeze serviciile bibliotecii, ca echivalent normă întreagă (FTE)
-.1.2.2 Biblioteca universitara
+.2.1.3 **Biblioteca specială**
-a)	numărul de unităţi administrative
-b)	numar de biblioteci
- - numărul de biblioteci centrale/principale
- - numărul de filiale
- - numărul de biblioteci mobile
-c) numărul de puncte externe de serviciu
-d) numărul total de studenţi (absolvenţi sau nu), ,cadre didactice, cercetători, alt personal îndreptăţit să utilizeze serviciile bibliotecii, incluzând atât personalul permanent cât şi cel cu normă redusă.
-c)	Numărul total de studenţi (absolvenţi sau nu), cadre universitare, cercetatori, alt personal îndreptăţit să utilizeze serviciile bibliotecii, ca echivalent normă întreagă (FTE)
-.2.1.3 Biblioteca specială
 a)	numărul de unităţi administrative. Clasificarea recomandată pentru raportarea după tipul de biblioteca:
- -guvern (incluzand agenţii şi organizaţii internaţionale)
+   * -guvern (incluzand agenţii şi organizaţii internaţionale)
- - servicii de sanatate/medicale
+  *  - servicii de sanatate/medicale
- -instituţii sau asociaţii profesionale sau de învăţământ post-liceal
+  *  -instituţii sau asociaţii profesionale sau de învăţământ post-liceal
- -industrie şi comert
+  *  -industrie şi comert
- -media
+  *  -media
- -regiuni
+  *  -regiuni
- -altele (incluzând organizaţiile voluntare)
+  *  -altele (incluzând organizaţiile voluntare)
+  *
 b)	numărul de biblioteci existente în fiecare din categoriile de mai sus.
-.1.2.4 Biblioteci publice
+.1.2.4 **Biblioteci publice**
 a)	numărul de unităţi administrative: clasificarea recomandată pentru raportare după mărimea populaţiei deservite dupa cum urmează:
--până la 3000;
+-  * până la 3000;
--între 3001 şi 5000;
+  * -între 3001 şi 5000;
--între 5001 şi 10000;
+  * -între 5001 şi 10000;
--10001 şi 50000;
+  * -10001 şi 50000;
--între 50001 şi 100000;
+  * -între 50001 şi 100000;
--între 100001 şi 500000;
+  * -între 100001 şi 500000;
--peste 500000
+  * -peste 500000
  Nota: Se poate face distincţie între bibliotecile publice finantate în principal de autorităţile publice şi cele finanţate în principal din surse private.
-b)	numărul de biblioteci
+b)	**numărul de biblioteci**
- -numărul de biblioteci centrale/principale;
+ -  * numărul de biblioteci centrale/principale;
- -numărul de filiale
+  *  -numărul de filiale
- -numărul de biblioteci mobile;
+  *  -numărul de biblioteci mobile;
 c)	numărul de puncte externe de serviciu
 d)	populaţia totală deservită într-o comunitate sau grup local (la începutul perioadei de raportare)
-Nota: Aceasta este în general populaţia zonei legale de serviciu. .
+Nota: Aceasta este în general populaţia zonei legale de serviciu.
-.1.2.5 Biblioteca şcolară
+.1.2.5 **Biblioteca şcolară**
-a)	numărul de unităţi administrative. Clasificarea recomandată după numărul de elevi deserviti este:
+a)	  * numărul de unităţi administrative. Clasificarea recomandată după numărul de elevi deserviti este:
--până la 200;
+  * -până la 200;
--de la 201 la 500;
+  * -de la 201 la 500;
--de la 501 la 1000;
+  * -de la 501 la 1000;
--peste 1000
+  * -peste 1000
 b)	numărul de biblioteci pentru fiecare din categoriile de mai sus;
 c)	numărul total de elevi şi profesori din şcolile deservite de aceste biblioteci.
-.2 Colecţii
+.2=== ** Colecţii** ===
  Pentru subdiviziuni suplimentare ale categoriilor urmatoare vezi Anexa B
-.2.1 Cărţi şi seriale (material tiparit)
+.2.1 **Cărţi şi seriale (material tiparit)**
 .2.1.1 Stoc
-a)	numărul total de unităţi fizice în depozit;
+  * numărul total de unităţi fizice în depozit;
-b)	numărul de unităţi fizice aflate în mod normal la raftul liber;
+  * numărul de unităţi fizice aflate în mod normal la raftul liber;
-c)	numărul total de titluri în stoc.
+  * numărul total de titluri în stoc.
-Nota 1: Acolo unde numărarea unităţilor fizice nu este posibilă, o măsurare alternativă ar putea fi lungimea rafturilor ocupate de stoc- vezi 6.4.5.4- .Această măsurare poate fi folosită si la estimarea numărului de unităţi fizice.
+  - Nota 1: Acolo unde numărarea unităţilor fizice nu este posibilă, o măsurare alternativă ar putea fi lungimea rafturilor ocupate de stoc- vezi 6.4.5.4- .Această măsurare poate fi folosită si la estimarea numărului de unităţi fizice.
-Nota 2: Periodicele legate vor fi considerate unităţi fizice. Periodicele şi ziarele nelegate vor fi numărate ca şi în unităţi fizice legate. De obicei un volum va cuprinde numerele dintr-un an. O legatură constand dintr-o singură foaie va fi considerată ca o unitate fizică.
+  - Nota 2: Periodicele legate vor fi considerate unităţi fizice. Periodicele şi ziarele nelegate vor fi numărate ca şi în unităţi fizice legate. De obicei un volum va cuprinde numerele dintr-un an. O legatură constand dintr-o singură foaie va fi considerată ca o unitate fizică.
-Nota 3: Dacă se solicită de către bibliotecă numerele pot fi împărţite în numere pentru cărţi şi numere pentru seriale.
+  - Nota 3: Dacă se solicită de către bibliotecă numerele pot fi împărţite în numere pentru cărţi şi numere pentru seriale.
-.2.1.2 Completari
+  -
- a) numărul de unităţi fizice adăugate stocului;
+  -
-Nota: Ca o alternativă se poate măsura numărul de metri liniari adăugati stocului total.
+.2.1.2** Completari**
-b)	numărul de titluri adaugate.
-Nota: De obicei NdTA este egal cu numărul de noi înregistrări de catalog adăugate.
-.2.1.3 Retrageri
+  * a) numărul de unităţi fizice adăugate stocului;
-Numărul de unităţi fizice retrase.
+  * Nota: Ca o alternativă se poate măsura numărul de metri liniari adăugati stocului total.
-Nota: Ca o alternativă se poate calcula numărul de metri liniari retraşi din depozit.
+  * b)numărul de titluri adaugate.
-.2. Manuscrise
+  * Nota: De obicei NdTA este egal cu numărul de noi înregistrări de catalog adăugate.
-.2.2.1 Stoc
-a)	numărul de metri liniari de raft ocupaţi de colecţia totală de manuscrise;
+.2.1.3 **Retrageri**
-b)	 numărul de unităţi fizice.
+  * Numărul de unităţi fizice retrase.
-Nota: Volumele legate şi alte unităţi (fragmente, autografe, etc vor fi considerate separat).
+  * Nota: Ca o alternativă se poate calcula numărul de metri liniari retraşi din depozit.
-.2.2.2 Completări
+  * 6.2. Manuscrise
-a)	numărul de metri liniari de raft adăugati colecţiei de manuscrise;
+  * 6.2.2.1 Stoc
-b)	numărul de unităţi fizice adăugate.
+  * a)	numărul de metri liniari de raft ocupaţi de colecţia totală de manuscrise;
-.2.2.2 Retrageri
+  * b)	 numărul de unităţi fizice.
- Numărul de unităţi fizice retrase
+  * Nota: Volumele legate şi alte unităţi (fragmente, autografe, etc vor fi considerate separat).
-.2.3 Microformate
+  * 6.2.2.2 Completări
-.2.3.1 Stoc
+  * a)	numărul de metri liniari de raft adăugati colecţiei de manuscrise;
- Numărul de unităţi fizice
+  * b)	numărul de unităţi fizice adăugate.
-Nota: Socotiti nnumărul de rolele şi cadre individuale de microfilm
+  * 6.2.2.2 Retrageri
-.2.3.2 Completări
+  *  Numărul de unităţi fizice retrase
- Numărul de unităţi fizice adaugate
+  * 6.2.3 Microformate
-.2.3.3 Retrageri
+  * 6.2.3.1 Stoc
- Numărul de unităţi fizice retrase
+  *  Numărul de unităţi fizice
-.2.4 Documente cartografice
+  * Nota: Socotiti nnumărul de rolele şi cadre individuale de microfilm
-.2.4.1 Stoc
+  * 6.2.3.2 Completări
- Numărul de unităţi fizice
+  *  Numărul de unităţi fizice adaugate
-.2.4.2 Completări
+  * 6.2.3.3 Retrageri
- Numărul de unităţi fizice adăugate
+  *  Numărul de unităţi fizice retrase
-.2.4.3 Retrageri
+  * 6.2.4 Documente cartografice
- Numărul de unităţi fizice retrase.
+  * 6.2.4.1 Stoc
-.2.5 Documente cu muzică tipărită
+  *  Numărul de unităţi fizice
-.2.5.1 Stoc
+  * 6.2.4.2 Completări
-a)	numărul de unităţi fizice în stocul total
+  *  Numărul de unităţi fizice adăugate
-b)	numărul de unităţi fizice aflate la raftul liber.
+  * 6.2.4.3 Retrageri
-c)	numărul de titluri în stocul total.
+  *  Numărul de unităţi fizice retrase.
-Nota: Colecţiile de muzică legate trebuie considerate unităţi fizice. Articolele nelegate vor fi numărate ca unităţi fizice legate. Acolo unde este cazul, şi cutiile sau dosarele cu unităţi separate în ele vor fi numărate.
+  * 6.2.5 Documente cu muzică tipărită
-Exemplu: Seturile de muzică de cameră şi părţile orchestrale sunt în general numărate după set şi nu ca părţi separate.
+  * 6.2.5.1 Stoc
-.2.5.2 Completari
+  * a)	numărul de unităţi fizice în stocul total
-a)	numărul de unităţi fizice adăugate
+  * b)	numărul de unităţi fizice aflate la raftul liber.
-b)	numărul de titluri adăugate
+  * c)	numărul de titluri în stocul total.
-Nota: NdTA este de obicei egal cu numărul de noi înregistrari de catalog adăugate.
+  * Nota: Colecţiile de muzică legate trebuie considerate unităţi fizice. Articolele nelegate vor fi numărate ca unităţi fizice legate. Acolo unde este cazul, şi cutiile sau dosarele cu unităţi separate în ele vor fi numărate.
-.2.5.3 Retrageri
+  * Exemplu: Seturile de muzică de cameră şi părţile orchestrale sunt în general numărate după set şi nu ca părţi separate.
- Numărul de unităţi fizice retrase.
+  * 6.2.5.2 Completari
-.2.6 Documente audio-vizuale
+  * a)	numărul de unităţi fizice adăugate
-.2.6.1 Stoc
+  * b)	numărul de titluri adăugate
- Numărul de documente audiovizuale din colecţia bibliotecii:
+  * Nota: NdTA este de obicei egal cu numărul de noi înregistrari de catalog adăugate.
- -pe purtători analogi (unităţi fizice)
+  * 6.2.5.3 Retrageri
- -pe purtători digitali (unităţi fizice)
+  *  Numărul de unităţi fizice retrase.
- -în reţea sau instalate pe staţii de lucru independente (titluri)
+  * 6.2.6 Documente audio-vizuale
- Categoriile vor fi subdivizate după tip:
+  * 6.2.6.1 Stoc
- -audio: muzica
+  *  Numărul de documente audiovizuale din colecţia bibliotecii:
- -audio: cărţi vorbite;
+  *  -pe purtători analogi (unităţi fizice)
- -vizual;
+  *  -pe purtători digitali (unităţi fizice)
- -audio-vizual
+  *  -în reţea sau instalate pe staţii de lucru independente (titluri)
+  *  Categoriile vor fi subdivizate după tip:
+  *  -audio: muzica
+  *  -audio: cărţi vorbite;
+  *  -vizual;
+  *  -audio-vizual
 Nota 1:Dacă nu aveti la dispozitie, sau nu puteţi efectua numărări ale subunităţilor, veţi utiliza în statistici numărul total, indiferent de tip.
 Nota 2. unităţile fizice vor fi de obicei carcase CD, benzi magnetice, casete audio sau video.
 .2.6.2 Completări
  Numărul de documente audio-vizuale adăugate:
- -pe purtători analogi (unităţi fizice);
+   * -pe purtători analogi (unităţi fizice);
- -pe purtători digitali (unităţi fizice);
+  *  -pe purtători digitali (unităţi fizice);
- - în reţea sau instalate pe staţii de lucru independente (titluri)
+  *  - în reţea sau instalate pe staţii de lucru independente (titluri)
 Categoriile trebuie subdivizate dupa tip
-	audio: muzică
+  * 3	audio: muzică
-	audio:cărţi vorbite
+  * 4	audio:cărţi vorbite
-	vizuale
+  * 5	vizuale
-	audio-vizuale
+  * 6	audio-vizuale
 Notă: Dacă nu aveţi la dispoziţie numărări ale sub-unităţilor, veţi utiliza in statistici numărul total, indiferent de tip.
 .2.6.3 Retrageri
-numărul de documente audio-vizuale retrase:
+  * numărul de documente audio-vizuale retrase:
-	pe purtători analogie (unităţi fizice)
+  * 7	pe purtători analogic (unităţi fizice)
-	pe purtători digitali (unităţi fizice)
+  * 8	pe purtători digitali (unităţi fizice)
-	în reţea sau instalate pe staţii de lucru independente (titluri)
+  * 9	în reţea sau instalate pe staţii de lucru independente (titluri)
+  *
+  * 6.2.7 Documente grafice
+  * 6.2.7.1 Stoc
+  *  Numărul de unităţi fizice
+  * 6.2.7.2 Completări
+  *  Numărul de unităţi fizice adaugate
+  * 6.2.7.3 Retrageri
+  *  Numărul de unităţi fizice retrase
+  * 6.2.8 Patente
+  * 6.2.8.1 Stoc
+  *  Numărul de patente din colecţia bibliotecii:
+  *  -tipărite sau pe microformat;
+  *  -în format electronic;
+  * 6.2.8.2 Completări
+  *  Numărul de patente adaugate:
+  *  -tipărite sau pe microformat;
+  *  -în format elctronic
+  * 6.2.8.3 Retrageri
+  *  Numărul de patente retrase:
+  *  -tipărite sau pe microformat
+  *  -în format electronic
-.2.7 Documente grafice
+.2.9 **Alte documente şi articole de bibliotecă
-.2.7.1 Stoc
+**
- Numărul de unităţi fizice
-.2.7.2 Completări
- Numărul de unităţi fizice adaugate
-.2.7.3 Retrageri
- Numărul de unităţi fizice retrase
-.2.8 Patente
-.2.8.1 Stoc
- Numărul de patente din colecţia bibliotecii:
- -tipărite sau pe microformat;
- -în format electronic;
-.2.8.2 Completări
- Numărul de patente adaugate:
- -tipărite sau pe microformat;
- -în format elctronic
-.2.8.3 Retrageri
- Numărul de patente retrase:
- -tipărite sau pe microformat
- -în format electronic
-.2.9 Alte documente şi articole de bibliotecă
 .2.9.1 Stoc
  Numărul de unităţi fizice
 Notă: Număraţi unităţile manevrate: acolo unde obiectele sunt depozitate , editate şi utilizate în seturi, cutii sau pe coli atunci unitatea numărată va fi unitatea „manevrată” (de exemplu cutiile sau tăvile cu bilete, filele sau albumele cu timbre poştale, albumele de fotografii, etc). Aceasta corespunde frecvent cu unitatea folosită la catalogare. Articolele catalogate separat vor fi considerate în mod normal unităţi separate.
 .2.9.2 Completări
  Numărul de unităţi fizice adaugate:
@@ Linia 796: / Linia 815: @@
 .2.14 Resurse gratuite de pe Internet
  Numărul de legături la resurse gratuite unice de pe Internet (documente digitale, baze de date, jurnale electronice, etc.) catalogate de biblioteca in OPAC-ul sau pe o baza de date.
-.3 Utilizare şi utilizatori de biblioteca.
+.3 === **Utilizare şi utilizatori de biblioteca.** ===
  Utilizarea serviciilor electronice de biblioteca, cu excepţia livrării de documente electronice (vezi 6.3.11) şi a serviciului de referinţe electronice (vezi 6.3.7), este explicată în anexa A.
 .3.1 Utilizatori
 a)	numărul de utilizatori înregistraţi (la sfârşitul perioadei de raportare);
 b)	numărul noilor înregistraţi (in timpul perioadei de raportare);
@@ Linia 806: / Linia 830: @@
 Nota 2: Numărarea utilizatorilor activi se poate face (i) prin numărare directă la intrare sau ieşire, (ii) prin sondaje pe eşantioane de populaţie sau (iii) pe un eşantion de utilizatori pentru a stabili proporţia ce se adauga la punctul c) de mai sus.
 Nota 3: Vezi şi Anexa B2.2.1.
 .3.2 Împrumuturi (excluzand împrumutul interbibliotecar)
  Împrumuturile sunt numărate în următoarele categorii:
@@ Linia 919: / Linia 944: @@
 Nota: c) este subdiviziune a punctului a) de mai sus; d) este o subdiviziune a punctului b)
-.4 Acces şi facilităţi
+.4 === Acces şi facilităţi ===
 .4.1 Orar de functionare (ore)
 Numărul de ore dintr-o săptămână obişnuită în care serviciile principale sunt la dispoziţia utilizatorilor:
@@ Linia 971: / Linia 998: @@
 .4.7 Fotocopiatoare
 Numărul de maşini de fotocopiat disponibile pentru public.
-.5 cheltuieli (în timpul perioadei de raportare)
+.5===  cheltuieli (în timpul perioadei de raportare) ===
 .5.1 Cheltuieli operaţionale (ordinare)
 .5.1.1 Cu angajaţii
@@ Linia 1021: / Linia 1052: @@
 Veniturile rezultate din operaţiunile bibliotecii şi din taxe, onorarii, abonamente şi donaţii, care revin bibliotecii pentru cheltuieli in folos propriu.
-.6 Personalul bibliotecii (la sfârşitul perioadei raportate)
+.6 === Personalul bibliotecii (la sfârşitul perioadei raportate) ===
 Când se numără personalul, pentru a transforma cifra totală a numărului de angajaţi cu normă redusă în echivalentul de angajaţi cu normă întreagă trebuie utilizat conceptul de echivalent normă întreagă (ENI).
 Exemplu: Daca din trei persoane angajate ca bibliotecari una lucreaza cu sfert de normă, alta cu jumătate de normă iar ultima are o normă întreagă, atunci echivalentul de norma întreagă (ENI) al acestor persoane va fi 0,25+0,5+1=1,75 bibliotecari (ENI).
@@ Linia 1045: / Linia 1078: @@
-Anexa A
+==== Anexa A ====
 (Normativ)
 Măsurarea gradului de utilizare a serviciilor electronice de bibliotecă
-A.1 Generalităţi
+ === A.1Generalităţi ===
 In zilele noastre bibliotecile furnizează servicii atât tradiţionale cât şi electronice. Odată cu dezvoltarea unor noi forme de resurse informaţionale şi a unor noi posibilităţi de livrare a documentelor, utilizarea serviciilor electronice de bibliotecă se dezvoltă rapid.
 Modalităţile de furnizare şi livrare a informaţiei s-au schimbat fundamental şi vor continua să se schimbe în anii următori. Cu toate acestea, bibliotecile nu pot aştepta consolidarea acestui proces, ci trebuie să încerce să măsoare şi să raporteze activitatea din acest domeniu. Statisticile tradiţionale despre alcătuirea şi utilizarea colecţiei pot arăta doar o parte a activităţii curente de bibliotecă. Din acest motiv acest Standard Internaţional conţine definiţii ale măsurătorilor statistice atât pentru serviciile de bibliotecă tradiţionale cât şi pentru cele electronice.
 In timp ce majoritatea statisticilor tradiţionale pot fi realizate chiar de bibliotecă, datele statistice referitoare la serviciile electronice, în special la utilizarea lor, trebuie colectate din surse diferite: vânzători şi furnizori, centre de calcul şi consorţii de bibliotecă. Toate vor fi implicate. In acest moment este important ca bibliotecile să ajungă la un acord în privinţa datelor statistice de care au nevoie pentru a-şi evalua propriile servicii şi ca ele să negocieze cu vânzătorii şi furnizorii de resurse de informare şi de sisteme automate de bibliotecă livrarea acestor date.
+ * formele variate de servicii electronice de bibliotecă;
+ *  formele variate de resurse electronice de bibliotecă;
+ *  formele variate de utilizare a serviciilor electronice.
 Acest Standard Internaţional doreşte să definească:
-- formele variate de servicii electronice de bibliotecă;
-- formele variate de resurse electronice de bibliotecă;
-- formele variate de utilizare a serviciilor electronice.
 Definirea şi colectarea datelor pentru resursele electronice de informare şi livrare electronică de documente sunt tratate în standardul propriu-zis, întrucât actualmente găsirea unor definiţii valabile pare posibilă.
 Statisticile referitoare la utilizarea serviciilor electronice sunt tratate în această anexă deoarece, în acest domeniu, pentru o anumită perioadă de timp statisticile ar putea fi incomplete, iar metodele de colectare a datelor se vor schimba probabil des datorită dezvoltării rapide a tehnologiei.
 A1.1 Probleme legate de măsurarea colecţiei electronice
@@ Linia 1072: / Linia 1110: @@
 In contrast cu resursele convenţionale, de cele mai multe ori resursele electronice nu au formă şi limite fizice, iar această carateristică va afecta măsurarea colecţiei şi a utilizării ei.
-- Documentele pot consta din mai multe fişiere sau elemente (text, imagine, multimedia) şi pot fi încorporate în cadre web. De asemenea, acelaşi document poate arăta diferit atunci când este vizionat prin programe de navigare diferite. In plus, conţinutul resurselor electronice (texte integrale individuale sau inclus în baze de date) poate suferi schimbări în timp. ”Identificatorii uniformi de resurse ” (URI) sunt tot mai răspândiţi şi contribuie la identificarea clară a documentelor.
+  * - Documentele pot consta din mai multe fişiere sau elemente (text, imagine, multimedia) şi pot fi încorporate în cadre web. De asemenea, acelaşi document poate arăta diferit atunci când este vizionat prin programe de navigare diferite. In plus, conţinutul resurselor electronice (texte integrale individuale sau inclus în baze de date) poate suferi schimbări în timp. ”Identificatorii uniformi de resurse ” (URI) sunt tot mai răspândiţi şi contribuie la identificarea clară a documentelor.
-- Bazele de date pot fi configurate să combine şi să sorteze informaţia astfel încât fiecare comandă de căutare poate constitui un nou obiect (document). Tehnologia “paginii active de server”(ASP), de exemplu, permite generarea de pagini web dintr-un număr de intrări din baze de date pentru fiecare cerere. Acestea nu pot fi numărate ca documente înainte de generare, aşa că măsurarea utilizării lor este dificilă.
+  * - Bazele de date pot fi configurate să combine şi să sorteze informaţia astfel încât fiecare comandă de căutare poate constitui un nou obiect (document). Tehnologia “paginii active de server”(ASP), de exemplu, permite generarea de pagini web dintr-un număr de intrări din baze de date pentru fiecare cerere. Acestea nu pot fi numărate ca documente înainte de generare, aşa că măsurarea utilizării lor este dificilă.
+  *
+  * - Pe măsură ce rezumatele, indexurile, textele integrale şi alte baze de date se reunesc în produse complexe de baze de date, diferenţierea lor devine tot mai dificilă. Din această cauză subdiviziunea este propusă doar ca o măsură opţională în anexa B. De asemenea, în viitor, multe diferenţe dintre serialele electronice şi bazele de date cu text integral se vor diminua, numărarea lor precisă devenind dificilă.
+  *
+  * -Multe resurse (seriale electronice, baze de date sau documente digitale) pot fi accesate liber pe Internet, iar bibliotecile pot să catalogheze şi să indexeze unele dintre ele. Acest lucru este tratat în standardul propriu-zis (vezi 6.2.14).
-- Pe măsură ce rezumatele, indexurile, textele integrale şi alte baze de date se reunesc în produse complexe de baze de date, diferenţierea lor devine tot mai dificilă. Din această cauză subdiviziunea este propusă doar ca o măsură opţională în anexa B. De asemenea, în viitor, multe diferenţe dintre serialele electronice şi bazele de date cu text integral se vor diminua, numărarea lor precisă devenind dificilă.
--Multe resurse (seriale electronice, baze de date sau documente digitale) pot fi accesate liber pe Internet, iar bibliotecile pot să catalogheze şi să indexeze unele dintre ele. Acest lucru este tratat în standardul propriu-zis (vezi 6.2.14).
+=== A.1.2 Probleme legate de măsurarea utilizării ===
-A.1.2 Probleme legate de măsurarea utilizării
 Comunicarea pe Internet poate fi descrisă ca lipsită de graniţe naţionale şi bazată pe tranzacţii. Unii parametrii semnificativi ai acestor tranzacţii vor fi înregistraţi de către fiecare server web. In funcţie de setările individuale, informaţia statistică va fi înregistrată în unul sau mai multe ”fişiere-jurnal”. In fiecare setare standard-numită “Format de fişier-jurnal comun” (CLF) sunt înregistrati şapte parametrii de bază. Printre acestea sunt: adresa IP a solicitantului (numărul unic pentru Internet Protocol (IP) acordat fiecarui computer de pe Internet), informaţiile de autentificare, o marcă de timp, gradul de succes al tranferului şi volumul transferului. CLF-ul poate fi extins cu doi parametrii, i.e. legătura de referire şi sistemul de navigare şi conectare al computerului. Prin urmare fişierele-jurnal doar colectează date statistice despre tranzacţiile dintre computere pe Internet.
 Datele referitoare la timp (ex.: timpul de căutare, timpul de expunere a documentului sau resursei) pot fi evaluate doar dacă uneltele de analiză ale jurnalelor web sunt programate să analizeze traficul de pe site sau server.
 Pentru a nu afecta utilizabilitatea colecţiilor electronice, autentificarea personală este rareori implementată de biblioteci. Totuşi, utilizarea lor de către membri populaţiei deservite poate fi determinată doar dacă se înregistrează o formă oarecare de autentificare. Pentru a servi acestei măsurători, o cerere este considerată ca fiind lansată de un membru al populaţiei deservite dacă adresa IP aparţine zonei legale de serviciu a instituţiei sau bibliotecii. Accesul la serviciile electronice contra cost ale bibliotecii (ex. baze de date achiziţionate sau sub licenţă, seriale etc.) este de obicei autentificat pentru liste sau blocuri de adrese IP. Din acest motiv se presupune că toate cererile reuşite au fost lansate de membri ai populaţiei deservite. Cererile pentru servicii gratuite (ex.: OPAC şi adresa de Internet a bibliotecii) sunt oricum imposibil de validat în totalitate. In timp ce accesul din interiorul bibliotecii (identificat de adresele IP) se presupune că a fost lansat de membri populaţiei deservite, accesul de la distanţă (de exemplu, de pe calculatorul de la domiciliu) va fi în general anonim. In plus, adresele IP individuale, utilizând acelaşi intermediar, nu vor putea fi recunoscute de vreme ce doar adresa IP a intermediarului va fi înregistrată în fişierul-jurnal.
 În momentul redactării acestui Standard, pentru extragerea şi analizarea informaţiei descriptive statistice din fişierele - jurnal este disponibilă o gamă largă de programe, iar numeroşi furnizori de statistici on-line oferă îndrumare profesională în colectarea şi prezentarea datelor din jurnal. Totuşi, trebuie recunoscut că precizia şi calitatea statisticilor pentru colecţii electronice de pe Internet variază în multe domenii :
-	Multe colecţii electronice cu plată trebuie accesate pe servere (furnizori) la distanţă. Deşi un număr crescând de furnizori oferă astăzi statistici despre utilizarea resurselor electronice în conformitate cu diverse linii directoare (inclusiv ICOLC şi altele), bibliotecile sunt dependente de ei în ceea ce priveşte calitatea şi exhaustivitatea datelor livrate, iar rezultatele sunt dificil de comparat.
+  * Multe colecţii electronice cu plată trebuie accesate pe servere (furnizori) la distanţă. Deşi un număr crescând de furnizori oferă astăzi statistici despre utilizarea resurselor electronice în conformitate cu diverse linii directoare (inclusiv ICOLC şi altele), bibliotecile sunt dependente de ei în ceea ce priveşte calitatea şi exhaustivitatea datelor livrate, iar rezultatele sunt dificil de comparat.
-	Cei mai mulţi furnizori de Internet folosesc servere proxy, iar utilizatorii pot activa fişierele cache locale de pe programele lor de navigare lor pentru a depozita copii ale documentelor accesate anterior. Intr-un mediu de servere proxy, cererile repetate pentru un document sunt satisfăcute din fişierele cache/proxies şi nu prin server-ul de documente, în felul acesta scurtându-se perioada de transmisie. De vreme ce aceste solicitări nu ajung la serverul de documente, în fişierul-jurnal nu va fi înregistrată nici o intrare statistică, iar totalul de solicitări numărate va fi mai mic decât cel al utilizarii reale înregistrat. Setările fişierelor cache ale programelor de navigare individuale pot complica şi mai mult lucrurile, întrucât anumite instrumente profesionale de analiză - multe concepute pentru a măsura reclama prezentată pe web - pot determina computerele să ignore copia înmagazinată şi să solicite din nou documentul.
+  * Cei mai mulţi furnizori de Internet folosesc servere proxy, iar utilizatorii pot activa fişierele cache locale de pe programele lor de navigare lor pentru a depozita copii ale documentelor accesate anterior. Intr-un mediu de servere proxy, cererile repetate pentru un document sunt satisfăcute din fişierele cache/proxies şi nu prin server-ul de documente, în felul acesta scurtându-se perioada de transmisie. De vreme ce aceste solicitări nu ajung la serverul de documente, în fişierul-jurnal nu va fi înregistrată nici o intrare statistică, iar totalul de solicitări numărate va fi mai mic decât cel al utilizarii reale înregistrat. Setările fişierelor cache ale programelor de navigare individuale pot complica şi mai mult lucrurile, întrucât anumite instrumente profesionale de analiză - multe concepute pentru a măsura reclama prezentată pe web - pot determina computerele să ignore copia înmagazinată şi să solicite din nou documentul.
-	Nu toate cererile de accesare a unei pagini pot fi considerate utilizare: motoarele de căutare solicită de regulă site-uri web pentru a le indexa, iar administratorii site-urilor de bibliotecă îşi vor accesa propriile pagini, deoarece cele mai multe dintre ele necesită reactualizări frecvente. In consecinţă, numărul de cereri înregistrate va supraestima utilizarea reală. Totuşi, aceste intrări pot fi îndepărtate dacă adresa IP a solicitantului este înregistrată în fişier. Dacă biblioteca nu dispune de un filtru automat, atunci din numărul total trebuie scăzut manual acest tip de solicitări ale paginii.
+  * Nu toate cererile de accesare a unei pagini pot fi considerate utilizare: motoarele de căutare solicită de regulă site-uri web pentru a le indexa, iar administratorii site-urilor de bibliotecă îşi vor accesa propriile pagini, deoarece cele mai multe dintre ele necesită reactualizări frecvente. In consecinţă, numărul de cereri înregistrate va supraestima utilizarea reală. Totuşi, aceste intrări pot fi îndepărtate dacă adresa IP a solicitantului este înregistrată în fişier. Dacă biblioteca nu dispune de un filtru automat, atunci din numărul total trebuie scăzut manual acest tip de solicitări ale paginii.
+ === A.2 Servicii electronice ===
- A.2 Servicii electronice
 Următoarele servicii electronice oferite în prezent de biblioteci sunt definite la 3.3.5:
-	colecţia electronică;
+  * 1	colecţia electronică;
-	livrarea de documente electronice (intermediere);
+  * 2	livrarea de documente electronice (intermediere);
-	OPAC;
+  * 3	OPAC;
-	site-ul web al bibliotecii;
+  * 4	site-ul web al bibliotecii;
-	instruirea utilizatorului în utilizarea serviciilor electronice;
+  * 5	instruirea utilizatorului în utilizarea serviciilor electronice;
-	serviciul de referinţe electronice;
+  * 6	serviciul de referinţe electronice;
-	accesul la Internet via bibliotecă.
+  * 7	accesul la Internet via bibliotecă.
+  *
 Următoarele servicii şi facilităţi, deşi incluse în definiţie, sunt tratate în altă parte:
-	colecţia electronică pe purtători fizici;
-	livrarea de documente electronice;
+  * 1	colecţia electronică pe purtători fizici;
-	echipamentul pentru utilizarea serviciilor electronice;
+  * 2	livrarea de documente electronice;
-	instruirea utilizatorului/ personalului în folosirea serviciilor electronice;
+  * 3	echipamentul pentru utilizarea serviciilor electronice;
-	serviciul de referinţe electronice.
+  * 4	instruirea utilizatorului/ personalului în folosirea serviciilor electronice;
+  * 5	serviciul de referinţe electronice.
 Echipamentul necesar (vezi 6.4.4) şi instruirea utilizatorului în folosirea serviciilor electronice (vezi 6.3.16) nu sunt considerate ca părţi integrante ale serviciilor electronice de bibliotecă în sine, ci mai degrabă ca un suport esenţial.
 Cererile de informaţii electronice sunt considerate ca un mediu suplimentar de comunicare pentru cererea de informaţii. Datele despre cererile de informaţii electronice sunt colectate, prin urmare, împreună cu alte cereri de informaţii la 6.3.7.
 Resursele electronice pe purtători fizici vor fi furnizate fie ca împrumut, fie pe staţii de lucru independente pentru utilizare în incintă. In consecinţă, folosirea lor trebuie inclusă în categoria număr de împrumuturi (vezi 6.4.2) sau în utilizarea pe loc (vezi 6.3.4).
-{{tag>standarde regulamente metodologii  biblioteci_publice biblioteci_judetene}}
+{{tag>standarde regulamente metodologii  biblioteci_publice biblioteci_judetene }}

Traseu:

Diferențe

Toolbox