ORGANIZAREA SI DEZVOLTAREA COLECTIILOR DE BIBLIOTECA (material de completat si revizuit)

Cerintele de baza pentru un sistem de organizare eficient

  • regasirea rapida a documentului
  • folosirea eficienta a spatiilor de depozitare
  • in functie de specificul si natura documentului
  • in functie de destinatia colectiilor
  • conform regulilor de conservare preventiva, de pastrare a igienei si securitatii colectiilor

ORGANIZAREA SI ASEZAREA COLECTIILOR

Modalitati sistematice sau logice

                         
* gruparea intr-un singur loc a tuturor documentelor referitoare la un anumit subiect sau domeniu al cunoasterii

Modalitati formale

                                            
* gruparea documentelor dupa caracteristicile formale 

Asezarea sistematico – alfabetica

  • cea mai cunoscuta si folosita in organizarea colectiilor din bibliotecile publice

Organizarea pe baza sistemului Clasificarii Zecimale Universale (CZU)

                                                             
* documentele  sunt organizate in functie de continutul lor tematic                          
* organizare imaginata de Melvile Dewey, in interiorul grrupelor tematice, respecta  ordinea alfabetica a numelor de autori sau a titlurilor de anonime, conform tabelelor de autori (ch. Cutter)  

Organizarea fixa

  • in bibliotecile medievale, manastiresti (dulap, polita,nr. de ordine)

Dupa numarul de inventar

                                
* in bibliotecile de specialitate, scolare                    

Organizarea pe formate

                                                          
* formatul este inaltimea documentului la cotor, in cm.                                                                         
                                                                      

Formate

pentru monografii

  • I pana la 20 cm.
  • II de la 21 la 25 cm.
  • III de la 26 la 30 cm.
  • IV de la 31 la 38 cm.
  • V peste 39 cm.

pentru seriale

  • I pana la 27 cm.
  • II de la 28 la 33 cm.
  • III de la 34 la 50 cm.
  • IV peste 50 cm.

Avantaje

  • randuri complete, închise
  • conform dimensiunilor documentelor
  • reduce cheltuielile de depozitare, pastrare si conservare
  • faciliteaza operatiunile de regasire, intercalare a documentelor
  • fiecare cota reprezinta un titlu

Dezavantaje

  • utilizatorul nu are acces la document

Cotarea

  • stabilirea locului pentru fiecare document în cadrul colectiei
  • este unica si nerepetabila

Tipuri de cotare :

  • cota sistematico – alfabetica este o fractie: la numarator indicele czu prescurtat la numitor semnul de autor

ACCESUL LIBER LA RAFT

  • 80 % din fondurile bibliotecii la liber acces
  • CENTRE DE INTERES
  • RAFTURI TEMATICE

COTAREA PE FORMATE

  • COTA TOPOGRAFICĂ: o cifră romană , reprezentând formatul şi un număr de la 1 la infinit, reprezentând ordinea plasării documentului pe raft, pentru fiecare format

CATALOGUL TOPOGRAFIC: * este oglinda raftului pentru întregul fond Fişele cuprind o descriere sumară a documentului * vedeta * titlul * ediţia * locul * editura * anul * nr. volumului * nr. de pagini * preţul

VERIFICAREA COLECŢIILOR * La predare - primire gestiune

* În cazul unor nereguli în activitatea bibliotecii

* În cazul unor calamităţi * La termen, conform prevederilor legale în vigoare

METODE ŞI TEHNICI DE VERIFICARE A COLECŢIILOR * Confruntarea fondurilor existente cu evidenţele scriptice

* Confruntarea fondurilor cu fişa topografică

* Verificarea cu ajutorul fişei poloneze

DEZVOLTAREA COLECŢIILOR DE BIBLIOTECĂ

BIBLIOTECA : * Orice colecţie organizată de documente -(monografii, seriale, documente multimedia etc.)

* caracter enciclopedic

- disponibilă pentru - împrumut / - sala de lectură - conservă totalitatea cunoştinţelor umane

* răspunde nevoilor de – informare - documentare - cercetare - educaţie - petrecere a timpului liber - DISPUNE DE PERSONAL CALIFICAT

SISTEMUL NAŢIONAL DE INFORMARE ŞI DOCUMENTARE

  • Decret - Lege nr.141 / 1990
  • Legea bibliotecilor – 334 /2002, modificată şi completată în 2006

Sistemul national de informare si documentare este format din:

Biblioteca Naţională a României (BNR)
  • 1955 – Biblioteca Centrală de Stat (BCS) ;
  • 1990 – BNR, sub tutela şi administraţia MCC
  • colecţii enciclopedice
  • depistează, colecţionează, comunică toate documentele importante editate în tară
  • conservă colecţii de carte străină în special istorie, cultură, civilizaţie

ATRIBUŢII

  1. Depozit Legal Central al Statului
  2. Agenţie Bibliografică Naţională - editează :
  3. Bibliografia Naţională Română
  4. Catalogul colectiv al publicaţiilor străine intrate în bibliotecile din România, 4/an
  5. Repertoriul periodicelor străine intrate în bibliotecile din România, 1/an
  6. Biblioteconomie. Culegere de traduceri prelucrate, 4/an
  7. Abstracte în bibliologie şi ştiinţa informării, 12/an
  8. Bibliografia cărţilor în curs de apariţie (CIP), 12/an
  9. Carte românească curentă – pe dischete, 12/an
  10. Revista Bibliotecii Naţionale a României, 2/an
  11. Fişe de catalog, 24/an
  12. Rezerva Naţională de Publicaţii
  13. Agenţie Naţională ISBN, ISSN, - CIP (Catalogarea în publicare)
  14. Organism de informare şi documentare al Parlamentului si Guvernului
  15. Asistenţă de specialitate pentru bibliotecile publice
  16. Laborator de restaurare şi patologie a cărţii
Biblioteca Academiei Române

 BIBLIOTECA ACADEMIEI ROMÂNE  - Sub coordonarea Academiei Române  - colecţii enciclopedice  - colecţionează, organizează, conservă patrimoniul naţional – cultural - ştiinţific (manuscrise)  - valorifică documente străine reprezentative pentru activitatea academică  - statut de bibliotecă naţională – vechime, tradiţie, funcţii, volumul colecţiilor  - cercetare ştiinţifică în toate domeniile

 ATRIBUŢII  - colecţionează, organizează, conservă, valorifică fondul naţional de tipărituri, manuscrise şi alte documente  - colecţionează, organizează, conservă, valorifică documente străine - conservă şi valorifică arhive personale ale personalităţilor române  - asigură documentele pentru cercetarea ştiinţifică de bază

 - elaborează bibliografii naţionale retrospective  Bianu, Ioan ; Hodoş, Nerva ; Simonescu, Dan. Bibliografia romanească veche. Vol.1-4. Bucureşti  Ediţiunea Academiei Române, 1903-1944 ( 2200 de semnalări: sec. 16-52 ; sec. 17 – 113 ; sec.18 – 800 ; început sec. 19- 1155)

 Ştrempel, G. ( coord.) Bibliografia Românească Modernă Vol. 1-4, Bucureşti, Editura Academiei, 1984-1996

 - elaborează bibliografii speciale de interes naţional  - efectuează cercetări în domeniul bibliografiei şi biblioteconomiei  - conservă şi restaurează tezaurul naţional şi colecţiile de patrimoniu  - efectuează schimb internaţional de publicaţii cu instituţii academice  - elaborează catalogul colectiv naţional al bibliotecilor  - elaborează repertorii naţionale

Biblioteci de învăţământ

* Biblioteci de învăţământ pre-universitar * Biblioteci de învăţământ superior

Biblioteci specializate
Biblioteci publice

* Biblioteci judeţene * Biblioteci municipale * Biblioteci orăşeneşti * Biblioteci comunale

  1. Biblioteci sindicale
  2. Biblioteci ale cooperativelor meşteşugăreşti
  3. Biblioteci ale organizaţiilor culturale, profesionale

Tipuri de biblioteci

Dupa obiective şi utilizari

* Biblioteca Naţională * Biblioteci academice (universitare) * Biblioteci publice * Biblioteci ştiinţifice (Centre de Informare şi Documentare) * Biblioteci de cercetare (specializate într-un anumit domeniu * Biblioteci de învăţământ (preuniversitar, universitar) * Biblioteci de Depozit Legal (un nr. de exemplare din toată producţia editorială) * Biblioteci de referinţă (consultarea doc. de ref. numai la sală) * Biblioteci de de împrumut * Biblioteci de de conservare (păstrează documentele în anumite condiţii) * Biblioteci de Biblioteci itinerante, mobile (serviciu extern bibliotecii)

Dupa modul de prezentare a documentelor

  1. Biblioteci „arhaice” (toate documente pe suport hârtie)
  1. Biblioteci digitale (tranziţie spre biblioteci virtuale)
  1. Biblioteci „hibrid” (arhaice şi digitale)
  1. Biblioteci „virtuală”
  • biblioteca fără rafturi
  • toate documentele pe suport digital
  • spaţiu finit cu resurse infinite
  • accesare de la distanţe foarte mari
  • informaţia este foarte flexibilă (copiată, combinată, revăzută, rearanjată)
  • nu sunt locale
  • toate funcţiile asistate de calculator (cataloage, împrumut)-
  • bibliotecarii – “brokeri de informare”

 BIBLIOTECI DE ÎNVĂŢĂMÂNT SUPERIOR – UNIVERSITARE  - personalitate juridică subordonate M.E.N.  - colecţii enciclopedice  - structuri cultural - ştiinţifice  - utilizatorii – studenţi  - cadre didactice din învăţământul superior ( public, particular)  - colecţionează, organizează, valorifică , conservă documente necesare procesului instructiv educativ

 ATRIBUŢII  - Consiliul Naţional al Bibliotecilor din Învăţământ  - participă la activitatea didactică, cultural- educativă, de cercetare ştiinţifică, de perfecţionare  - sprijin metodologic bibliotecilor pre - universitare  - lucrări bibliografice pe plan local

 BIBLIOTECI DIN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR – BIBLIOTECI ŞCOLARE  - aparţin instituţiilor de învăţământ preuniversitar- şcolilor de toate tipurile  - utilizatorii – elevi  - cadre didactice  - colecţii enciclopedice adecvate nivelului, profilului unităţii de învăţământ  - coordonate metodologic de C.C.D.

 ATRIBUŢII  - participă la realizarea obiectivelor sistemului de învăţământ  - funcţie socială – aport la îndeplinirea procesului instructiv educativ  - crearea şi dezvoltarea obiceiului de a citi la copii  - stimularea imaginaţiei şi creativităţii copiilor  - Regulamentul Bibliotecilor Şcolare Nr. 6566 / 1994 aprobat de M.E.I.

 BIBLIOTECI SPECIALIZATE – de cercetare  - aparţin diverselor ministere şi institute de cercetare  - colecţii cu informaţii specializate, domeniu particular al cunoaşterii  - utilizatorii – specialişti dintr-un anumit domeniu  - selecţie riguroasă la achiziţie  - personal calificat

 ATRIBUŢII  - servirea promptă cu informaţii “utile”  - baza documentară a unităţilor de care aparţin  -“ literatura cenuşie” – rapoarte, sinteze, standarde, licenţe, legislaţie

 BIBLIOTECI PUBLICE ( comunitare)  - organizate pe criteriu teritorial – 41 biblioteci judeţene  - 212 biblioteci municipale şi orăşeneşti  - 2683 biblioteci comunale  - subordonate financiar structurilor administrativ - teritoriale locale  - îndrumarea metodologică a M.C.C.P.C.

 - centre de informare, studiu şi dezvoltare culturală a comunităţilor locale  - colecţii enciclopedice  - utilizatorii – membrii comunităţii  - toţi cetăţenii, indiferent de categoria socială, convingeri politice, religie, sex, vârstă

 FUNCŢII  – informaţională ( noutăţi economice, politice, ştiinţifice, artistice)  - culturală ( patrimoniul cultural naţional şi internaţional  - educaţională ( autoinstruire continuă)  - socială (reducerea diferenţelor de informare între membrii comunităţii)  - de recreere ( loisir)  - poartă locală de acces la cunoaştere

 ATRIBUŢII  - servirea comunităţii ( utilizatorul ţintă)  - oficiu catalografic judeţean  - oficiu bibliografic judeţean  - centru de selecţie, pregătire, evaluare a resurselor umane din judeţ  - calendar cultural judeţean

 - coordonator al activităţii de dezvoltare, conservare, informatizare a colecţiilor bibliotecilor din judeţ  - structură ‘’ prin excelenţă pentru informare locală’’( colecţionează promovează şi conservă elemente locale specifice)  - spaţiu în care ‘’ utilizatorul poate găsi uşor orice fel de cunoştinţe şi informaţii ‘’

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A BIBLIOTECILOR DIN ROMÂNIA

				2004-2007

 BIBLIOTECA  – parte integrantă a sistemului naţional informaţional  - importanţă strategică – asigură accesul la informaţie  - serveşte interesele de informare, studiu, lectură, educaţie, petrecere a timpului liber ale membrilor comunităţii

 FUNCŢII  - colecţionează, organizează, păstrează şi asigură acces la surse de informare  - asigură accesul fără discriminare tuturor membrilor comunităţii  - oferă spaţiu public pentru desfăşurarea manifestărilor cu caracter cultural, educativ, social, economic  - contribuie la dezvoltarea şi menţinerea unei societăţi democratice  - contribuie la creşterea standardului de viaţă a cetăţenilor  - susţine educaţia permanentă  - conservă şi dezvoltă identitatea culturală a comunităţii

 BIBLIOTECA MILENIULUI III – biblioteca generaţiilor viitoare  -acces la bibliotecă – drept la informare – condiţie a progresului  - drept la creativitate  - instituţie activă şi eficientă  - satisface cu precădere solicitările de informare a comunităţii  - acces uşor, rapid la informaţii - tipărite  - pe medii noi  - diferite formate

 - serviciu de bază al societăţii informaţiei  - gestionează, prelucrează şi produce informaţii  - rol educativ, instructiv  - loc de întâlniri non comerciale, ale societăţii civile  - teritoriu democratic, sprijină pluralitatea culturală  - instituţie de protecţie socială (informaţii gratuite )  - conectare la reţele naţionale şi internaţionale  - oferă servicii externe de bibliotecă ( defavorizaţi social, fizic)  - acces la serviciile bibliotecii de la distanţă

 La nivel local  – refugiu cultural pentru colectivitate  - acces la universul cunoaşterii  - prelucrează informaţii locale  - difuzează cunoştinţe privitoare la drepturile omului  - legătură directă cu serviciile publice  - forum de dezbatere pentru activităţi civice  - organizează evenimente şi servicii culturale

 La nivel regional  – prelucrează şi gestionează schimbul de informaţii regionale cu alţi parteneri ( muzee)  - asigură servicii interbibliotecare

 La nivel naţional  – informează cetăţenii de pe tot cuprinsul ţării  - actualizează bazele de date naţionale  - elaborează metadate şi cataloage colective  - produce licenţe naţionale

 La nivel internaţional  – oferă informaţii globale  - acces virtual la informaţii interne şi externe

 BIBLIOTECARUL  - mediator de cunoaştere  - arhitect în informare  - deprinderi manageriale  - cunoştinţe tehnice de programare  - formator - educator ( identifică sursele de informare, îndrumă utilizatorii)

TIPURI DE DOCUMENTE

 DOCUMENT  – orice bază de cunoştinţe  - fixată material  - utilizată  - consultată  - experimentată

 DOCUMENT DE BIBLIOTECĂ  – o unitate / un grup de unităţi / o parte a unei unităţi  purtătoare de informaţii  indiferent de forma fizică  obiect al unei descrieri bibliografice TIPURI DE DOCUMENTE de bibliotecă  DUPA MODUL DE REDACTARE  Primare – activitate intelectuală originală publicată sau nu  - neperiodice – romane, poezii, broşuri, monografii, manuale, cursuri, tratate, publicaţii ale congreselor, conferinţelor şi simpozioanelor, publicaţii oficiale ( dări de seamă, decrete, instrucţiuni), standarde, brevete de invenţii, cataloage comerciale şi tehnice, rapoarte de cercetare, teze de doctorat, prospecte comerciale

 - periodice – apar în serie continuă, regulat sau neregulat, sub acelaşi titlu  - materiale cu autori diferiţi ( seriale editoriale, reviste, ziare, anuare)

 Secundare [derivate] – prelucrarea, restructurarea, adaptarea, traducerea documentelor primare

          neperiodice – enciclopedii, dicţionare, ghiduri, cataloage
           periodice      - reviste de referate- reviste de titluri (ordonate sistematic -  INID )

 Terţiare - prelucrarea, restructurarea documentelor primare şi secundare, sinteze documentare, istorii ale subiectelor, monografii bibliografice, bibliografii

 DUPĂ FORMĂ  - manuscris  - incunabul  - carte tipărită ( monografie)

 - carte veche - românească  - străină  - carte modernă  - carte contemporană  - publicaţie serială (revistă, ziar, anuar)  - documente non - carte  - documente cartografice  - muzică tipărită  - documente grafice ( imagini)  - publicaţii de grup

 - documente electronice  - documente multimedia  - sonore  - vizuale  - audiovizuale

 MANUSCRISE  - lat. Manuscriptus – text scris de mână  - apar în sec. V  - rulouri ( fâşii vegetale, lăţime 6-7 cm., scrise pe coloane )  - papirus ( idem)  - lemn  - pergament ( piei de animale, CODEX )

 INCUNABULE  - lat. Incunabulum – scutec de copil, leagăn  - apar înainte de anul 1500 (perioada copilăriei tiparului)  - pagină de titlu, ornamente tipografice  - în România 1467 exemplare ( Batthyaneum – 568, Brukenthal –382, BNR – 99, Cluj B. Academiei – 161, Cluj BCU – 89, BA –60, Teleki - 54)  - în lume peste 40.000 ex.

 - hârtia – culoare gălbuie  - litere inegale, slab conturate  - lipsa semnelor de punctuaţie  - număr mare de abrevieri, semne convenţionale  - iniţiale şi ornamentaţii manuale  - lipsa locului şi datei imprimării sau menţionate în excipit

  CĂRŢI ( MONOGRAFII) 

 – lat. volumen, codex, liber  - gr. byblos

 - “Reproducere scrisă a unui text destinată răspândirii sub formă uşor de transportat “  Grande encyclopedie -1895

 - studiu ştiinţific amplu  - un singur subiect tratat detaliat, multilateral

 - tipărit  - legat sau broşat în volum  - produs în mai multe exemplare  - peste 48 pagini  - unitate bibliografică ( poate fi descrisă bibliografic)

        CARTE VECHE        

 ROMÂNEASCĂ  1508-1830

 STRĂINĂ  1450- 1750

 - valoare bibliografică  - vechime  - interes ştiinţific şi cultural  - număr redus de exemplare

   CARTE MODERNĂ                      ROMÂNEASCĂ 

 1831 -1918

 - alfabet de tranziţie CARTE CONTEMPORANĂ ROMÂNEASCĂ  1919 -…

 BUNURI CULTURALE NAŢIONALE MOBILE – TIP CARTE  NORME DE CLASARE – LEGEA 182 / 2000 ( protejarea patrimoniului cultural naţional mobil) Particularităţile EDIŢIEI  - ediţii princeps ( primele tipărituri ale manuscriselor antice)  - ediţii prime ( primele tipărituri ale manuscriselor contemporane)  - ediţii originale  - ediţii definitive “ non varietur” ( menţiune pe carte)  - ediţii integrale de opere complete ( nu exemplare disparate)  - ediţii cu comentarii erudite  - ediţii realizate de edituri celebre şi tipografii ( inovaţii în arta grafică)

 - ediţii de lux şi bibliofile ( menţiuni pe carte)  - ediţii omagiale şi festive  - ediţii apărute în ilegalitate  - ediţii mascate ( un titlu şi alt conţinut)  - ediţii premiate  - ediţii rămase în şpalt ( tipărire oprită)  - curiozităţi ( conţinut şi ilustraţii particulare, licenţioase, statute ale organizaţiilor secrete) Curiozităţi tipografice  format liliput, gigant, cerneluri, corp de literă  - liliput – Eminescu, Caragiale, Negruzzi la biblioteca Mărţişor Buc.  - Divina Comedie 1870-1878, Milano, 38 /22 mm, litera 42 sutimi de mm.  - gigant – SUA , lucrare 3m. înălţime,8000 p., 500 kg.  - literă – Codex Aureus – cerneală de aur ( în România, la Vatican, coperţile în Anglia

        Particularităţile        EXEMPLARULUI

 - exemplare salvate de calamităţi naturale  - exemplare salvate de cenzura religioasă, politică  - exemplare ce au supravieţuit din ediţii retrase  - tiraje limitate, numerotate pe fiecare exemplar  - exemplare ilustrate de artişti consacraţi , tehnică originală  - exemplare cu ilustraţii colorate manual ( ediţii miniate)

 - exemplare tipărite pe hârtie deosebită ( Japon, Alfa,  Lafuma, Hollande, hârtie satinată, mătase, colorată, filigran etc.)  - legături artistice, semnificative pentru o epocă, atelier  - exemplare cu însemnări manuscrise, autografe  - exemplare marcate cu Ex libris ( 1692 – Constantin Brâncoveanu ),  supralibris ( copertă, cotor – blazon) SERIAL ( ZIAR, REVISTĂ, ANUAR)  - un singur domeniu  - conţinut diferit, tratat succint  - număr redus şi diferit de pagini  - apare în fascicule succesive  - apariţie nelimitată  - acelaşi titlu  - numerotat DOCUMENTE NON - CARTE  - documente cartografice( hărţi în relief, globuri, planuri)  -documente de muzică tipărită ( conţinut principal - muzica, forma - note)  - documente grafice - imagini (gravuri, reproduceri, fotografii, desene tehnice)  - publicaţii de grup – caracteristici comune ( ilustrate, afişe, etichete etc.)

 - documente electronice - informaţiile pe alt suport decât hârtie:  ( CD-ROM – Compact Disc – Read Only Memory ; DVD – Digital Versatil Disc)  - consultarea prin intermediul aparaturii  ( e - book – fişierele de date, software)  - folosite simultan de mai mulţi utilizatori

 - transfer instantaneu de informaţii oriunde în lume  - format de citire diversificat ( calculator, dischetă, CD)  - legătură între documente ( text, imagine, muzică)  - presupune – informatizarea bibliotecilor  - acces la telecomunicaţii  - noi instrumente de informare (calculator )

 documente multimedia  - documente sonore – informaţii audio (discuri, benzi magnetice, casete audio ) - documente vizuale – informaţii vizuale (diapozitive, microfişe, microfilme)  - documente audiovizuale (filme video, TV)

          COLECŢIE 

 - obiecte de acelaşi fel, aceeaşi categorie  adunate, dispuse sistematic  cu valoare artistică, ştiinţifică, documentară etc.   DEX / 1975 p. 171 COLECŢII DE BIBLIOTECĂ  Întregul patrimoniu de documente  - totalitatea documentelor purtătoare de informaţii  - organizate după anumite criterii  - constituite în fonduri distincte  - constituite în timp după anumite criterii de  - conţinut  - destinaţie  - limbă  - mod de organizare  - tip de document etc.

   Colecţie SPECIALĂ 

 colecţie distinctă ( carte veche, documente cu autograf, publicatii seriale, hărţi etc.)  - cu un anumit subiect  - o anumită categorie de documente Colecţii SPECIFICE de bibliotecă  - manuscrise, incunabule  - tipărituri ( cărţi, seriale, documente non carte)  - multimedia ( discuri, casete, microfilme, microfişe etc.)  - documente multiplicate ( dactilografiate, litografii, fotocopii)  - purtători de informaţii pentru nevăzători  - programe pentru calculator Colecţii NESPECIFICE de bibliotecă  - numismatică  - medalii, decoraţii  - filatelie  - artă plastică  - alte ( fotografii etc.)

STRUCTURA COLECŢIILOR DE BIBLIOTECĂ

 COLECŢII DE BAZĂ  1 – 2 ex. din tot ce se achiziţionează  a) colecţii speciale  - patrimoniu naţional - cultural (carte rară, manuscrise..)  - hărţi  - standarde, brevete  b) colecţia de seriale  c) colecţii de referinţă ( dicţionare, enciclopedii, bibliografii)

 COLECŢII UZUALE  ( majoritatea documentelor)   a) documente ce se împrumută   b) bunuri culturale comune

       DEZVOLTAREA COLECŢIILOR

 Procurarea documentelor prin  - diferite mijloace ( cumpărare, donaţii, transfer, schimb intern şi internaţional)  - selecţie riguroasă ( profilul bibliotecii, utilizatori, buget)

       DEZVOLTAREA COLECŢIILOR

  Curentă

 Retrospectivă

 “ În cărţile pe care le alege cineva, le păstrează cu îngrijire, le lasă după sine ca o moştenire scumpă – se vede icoana sufletului său “  Nicolae Iorga  “A citi înseamnă a alege şi a alege înseamnă a tria”  G. Duhamel

 Gestionarea, dezvoltarea şi reînnoirea unei colecţii formează esenţa chiar a meseriei de bibliotecar”  Bernard Calenge

 Ordinul 1015 / 1994 al Ministerului Culturii – Norme metodologice privind completarea colecţiilor de bibliotecă – art. 5 indici de dotare / cap de locuitor  Legea bibliotecilor nr. 334 –- 1,5 – 2,5 documente / locuitor - 0,3 euro / locuitor / creştere anuală de minimum 50 de documente specifice la 1000 de locuitori / să asigure cel puţin un document specific pe cap de locuitor ( cap.III, art.40, pct.13 )  25 – 30 % / din achizitia de documente – documente electronice audiovizuale UNESCO

 ANUL INTERNAŢIONAL AL CĂRŢII, 1972  Art. 1 „ Fiecare are dreptul la lectură”  Art. 2 „ Cărţile sunt indispensabile educaţiei „  Art. 7 „ Depozitare ale cunoştinţelor artistice, ştiinţifice, centre de răspândire a informaţiilor, bibliotecile sunt resurse naţionale” CONSILUIL EUROPEI  Consiliul pentru cooperare culturală.  Reuniunea nr. 19, Strasbourg, 12 –14 oct. 1999  Legislaţie şi strategie în domeniul bibliotecilor din Europa.  Recomandări. Proiect de hotărâri  În : Biblioteca Bucureştilor, an IV, nr.1, pag. 18-20  - acces egal la informaţii – mediu democratic sanatos  - acces liber la informaţii – exprimarea libera a ideilor  - serviciile bibliotecilor – fără discriminări de rasă, naţionalitate,  religie, vârstă, orientări politice, handicap.  - asigură acces la resurse valoroase, de calitate

OBIECTIVE principale  ale dezvoltării colecţiilor de bibliotecă  constituirea colecţiilor  completarea colecţiilor – curentă  - retrospectivă  reînnoirea colecţiilor CONSIDERENTE

 bugetul şi resursele disponibile  specificul bibliotecii / unităţii documentare  mărimea bibliotecii  tipul bibliotecii

 utilizatorii ( nivel de pregătire intelectuală, vârstă, interes de documentare etc.)  - potenţiali ( întreaga comunitate)  - reali  - ţintă  - tipuri de lectori ( activi – utilizatori ai textului cu scopuri practice  - pasivi – lectori pur şi simplu  - generici – de viitor, public ţintă)

      Pentru documente multimedia

 domenii de interes ale informaţiei pe acest tip de suport  evoluţia în timp a suportului  relaţia utilizator – suport al informaţiei  posibilităţi de prelucrare şi organizare a informaţiilor  posibilităţi de exploatare a informaţiilor  modalităţi de achiziţionare ( acces on - line la baze de date)  corelarea preţului cu service-ul SURSE DE INFORMARE  tradiţionale, informatizate  A – surse “la prima mână”  persoane fizice ( utilizatorii bibliotecii, anticari, bibliofili, autori)  instituţii ( producători de informaţii, edituri)  agenţi comerciali ( distribuitori)  asociaţii profesionale  reuniuni interne şi internaţionale

 B – documente secundare şi terţiare  rezumate  indexuri  bibliografii din documente primare (Bibliografia Naţională Curentă)  cataloage de editură  prospecte promoţionale  cataloage de bibliotecă  repertorii de periodice  publicaţii oficiale  alte surse ( saloane, târguri, lansări de carte, emisiuni radio, TV)

 C – documente necomercializate (literatura gri)  teze  rapoarte  note  interviuri la congrese, conferinţe, simpozioane

 D – surse electronice  Internet  SOFTLINK România – INFO PRINT  catalog al pieţei de carte, bază de date pe CD-ROM, peste 10000 titluri, actualizat trimestrial  Mesagerie electronică PRINCIPII CE VIZEAZĂ INFORMAŢIA  universalitatea informaţională  diversitatea informaţională  actualitatea informaţională  specializarea informaţională  integrarea informaţională  modernizarea informaţională

PRINCIPII (CRITERII) DE SELECŢIE A DOCUMENTELOR pentru completarea colec

tiilor

 CARTE  autorităţii – cine este – autorul - creatorul  - editorul  Necesităţii ( tipul de bibliotecă)  Adresabilităţii ( categorii de utilizatori ; organizarea fondurilor)  Exhaustivităţii ( o temă la diverse niveluri)  Selectivităţii (informare rapidă de ex. dicţionare, enciclopedii, tratate)  Enciclopedismului (diversitate)  Universalităţii

 Regionalismului ( aria culturală şi editorială )  Exactităţii  Imparţialităţii  Noutăţii  Gradului de aprofundare  Accesibilităţii ( nivelul cultural, educaţional, vârstă utilizator)  Lungimii textelor  Flexibilităţii, adaptabilităţii (suportul informaţional)

 Interesului  Organizării informaţiei ( prezentare logică)  Stilului  Calităţii estetice – calitatea şi claritatea ilustraţiilor  Caracteristicilor fizice – tipăritură, hârtie, legătură  Aspecte complementare – bibliografii, note, indexuri  Continuităţii (raportul cu restul colecţiei )  Preţ – document, echipament pentru studiere, prelucrare, stocare

 SERIALE

 noutatea informaţiei  calitatea informaţiei  exactitatea informaţiei  nevoia de informaţii complementare

   CĂI / MODALTĂŢI DE ACHIZIŢIE   

 Pe baze comerciale (cu plată)  - direct - de la producător ( contracte comerciale)  - indirect - prin intermediari  Pe baze necomerciale (gratuit)  - schimb - intern ( reciprocitate, listă de dublete)  -internaţional ( acord mutual, advalorem, pervalori, neechitabil)

 - donaţie - persoane fizice, persoane juridice ( edituri )  - depozit legal  - transfer  - descărcare de pe Internet  ( www . biblioteca . euroweb . ro)  - sponsorizarea – act juridic intre 2 părţi cu privire la transferul de proprietate reciproc  avantajos

 - legea nr. 32 / 1994 modificată de legea 204/2001  achiziţie partajată –( SUA 1942)  - partajare curentă ( semnalarea documentului)  - -partajare sistematică ( un singur tip de document, xerocopiat sau transmis electronic la cerere)  - acces la resurse electronice(consortii, contracte de licenţă)

          DIFICULTĂŢI ÎN ACTIVITATEA DE  ACHIZIŢIE

 financiare ( statutul bibliotecii în cadrul reţelei documentare)  materiale ( capacitate şi condiţii de depozitare, echipamente pentru organizarea şi consultarea informaţiilor etc.)  limba documentului

       ===== METODOLOGIA DEZVOLTĂRII COLECŢIILOR =====

 Instrumente de lucru

 fişier de furnizori  fişier de bugete ( toate sursele financiare sume, provenienţă)  fişier de destinaţii ( denumirile şi codurile bibliotecii subordonate, persoane de contact)

 - fişier de donatori ( particulari, instituţii)  - fişier de codurilor de ţări  - fişier de cursuri valutare  - catalog de deziderate  - catalog de goluri  - catalog de precomenzi SELECŢIA documentelor  Etapele selecţiei

 analiza producţiei editoriale – cataloage editoriale, alte surse - cerinţe - analiza publicului ( utilizatori reali, potenţiali, ţinta)  analiza colecţiilor bibliotecii  identificarea documentului  controlul bibliografic ( autor, informaţii la titlu, ediţie, an, aparat critic …)

        ABILITĂŢI ale bibliotecarului 

 catalogul de deziderate  resurse materiale  catalogul de goluri  fişier de precomenzi  comanda fermă ( titluri, nr. de ex.)  denumirea editurii ( adresă, nr. telefon, persoană de contact)  verificarea intrărilor ( parţial, total)

        ABILITĂŢI ale bibliotecarului

 cultură generală, pregătire intelectuală, personalitate  cunoaşterea modului de operare în comerţul cu cartea  disocierea valorii de nonvaloare, a perenităţii de efemer  cunoaşterea fondurilor şi utilizatorilor bibliotecii

 cunoaşterea colecţiilor bibliotecii constituite în timp  cunoaşterea ofertelor comerciale şi modificărilor acestora  cunoaşterea legislaţiei ( drept de autor, ISBN, ISSN)  cunoştinţe de istoria cărţii  cunoaşterea tipului de documente

  Surse pentru achiziţie

 difuzori specializaţi  edituri  autori  librării  anticariate  alte instituţii editoare  Rezerva Naţională de Publicatii  târguri de carte  lansări de carte