• regasirea rapida a documentului

• folosirea eficienta a spatiilor de depozitare

• in functie de specificul si natura documentului

• in functie de destinatia colectiilor

• conform regulilor de conservare preventiva, de pastrare a igienei si securitatii colectiilor

Modalitati sistematice sau logice

                         
* gruparea intr-un singur loc a tuturor documentelor referitoare la un anumit subiect sau domeniu al cunoasterii

Modalitati formale

                                            
* gruparea documentelor dupa caracteristicile formale 

• cea mai cunoscuta si folosita in organizarea colectiilor din bibliotecile publice

                                                             
* documentele  sunt organizate in functie de continutul lor tematic                          
* organizare imaginata de Melvile Dewey, in interiorul grrupelor tematice, respecta  ordinea alfabetica a numelor de autori sau a titlurilor de anonime, conform tabelelor de autori (ch. Cutter)  

• in bibliotecile medievale, manastiresti (dulap, polita,nr. de ordine)

                                
* in bibliotecile de specialitate, scolare                    

                                                          
* formatul este inaltimea documentului la cotor, in cm.                                                                         
                                                                      

pentru monografii

• I pana la 20 cm.
• II de la 21 la 25 cm.
• III de la 26 la 30 cm.
• IV de la 31 la 38 cm.
• V peste 39 cm.

pentru seriale

• I pana la 27 cm.
• II de la 28 la 33 cm.
• III de la 34 la 50 cm.
• IV peste 50 cm.

• randuri complete, închise
• conform dimensiunilor documentelor
• reduce cheltuielile de depozitare, pastrare si conservare
• faciliteaza operatiunile de regasire, intercalare a documentelor
• fiecare cota reprezinta un titlu

• utilizatorul nu are acces la document

• stabilirea locului pentru fiecare document în cadrul colectiei
• este unica si nerepetabila

• cota sistematico – alfabetica este o fractie: la numarator indicele czu prescurtat la numitor semnul de autor

ACCESUL LIBER LA RAFT

• 80 % din fondurile bibliotecii la liber acces

• CENTRE DE INTERES

• RAFTURI TEMATICE

COTAREA PE FORMATE

• COTA TOPOGRAFICĂ: o cifră romană , reprezentând formatul şi un număr de la 1 la infinit, reprezentând ordinea plasării documentului pe raft, pentru fiecare format

CATALOGUL TOPOGRAFIC: * este oglinda raftului pentru întregul fond Fişele cuprind o descriere sumară a documentului * vedeta * titlul * ediţia * locul * editura * anul * nr. volumului * nr. de pagini * preţul

VERIFICAREA COLECŢIILOR * La predare - primire gestiune

* În cazul unor nereguli în activitatea bibliotecii

* În cazul unor calamităţi * La termen, conform prevederilor legale în vigoare

METODE ŞI TEHNICI DE VERIFICARE A COLECŢIILOR * Confruntarea fondurilor existente cu evidenţele scriptice

* Confruntarea fondurilor cu fişa topografică

* Verificarea cu ajutorul fişei poloneze

BIBLIOTECA : * Orice colecţie organizată de documente -(monografii, seriale, documente multimedia etc.)

* caracter enciclopedic

- disponibilă pentru - împrumut / - sala de lectură - conservă totalitatea cunoştinţelor umane

* răspunde nevoilor de – informare - documentare - cercetare - educaţie - petrecere a timpului liber - DISPUNE DE PERSONAL CALIFICAT

• Decret - Lege nr.141 / 1990

• Legea bibliotecilor – 334 /2002, modificată şi completată în 2006

Sistemul national de informare si documentare este format din:

• 1955 – Biblioteca Centrală de Stat (BCS) ;
• 1990 – BNR, sub tutela şi administraţia MCC
• colecţii enciclopedice
• depistează, colecţionează, comunică toate documentele importante editate în tară
• conservă colecţii de carte străină în special istorie, cultură, civilizaţie

ATRIBUŢII

1. Depozit Legal Central al Statului
2. Agenţie Bibliografică Naţională - editează :
3. Bibliografia Naţională Română
4. Catalogul colectiv al publicaţiilor străine intrate în bibliotecile din România, 4/an
5. Repertoriul periodicelor străine intrate în bibliotecile din România, 1/an
6. Biblioteconomie. Culegere de traduceri prelucrate, 4/an
7. Abstracte în bibliologie şi ştiinţa informării, 12/an
8. Bibliografia cărţilor în curs de apariţie (CIP), 12/an
9. Carte românească curentă – pe dischete, 12/an
10. Revista Bibliotecii Naţionale a României, 2/an
11. Fişe de catalog, 24/an
12. Rezerva Naţională de Publicaţii
13. Agenţie Naţională ISBN, ISSN, - CIP (Catalogarea în publicare)
14. Organism de informare şi documentare al Parlamentului si Guvernului
15. Asistenţă de specialitate pentru bibliotecile publice
16. Laborator de restaurare şi patologie a cărţii

 BIBLIOTECA ACADEMIEI ROMÂNE  - Sub coordonarea Academiei Române  - colecţii enciclopedice  - colecţionează, organizează, conservă patrimoniul naţional – cultural - ştiinţific (manuscrise)  - valorifică documente străine reprezentative pentru activitatea academică  - statut de bibliotecă naţională – vechime, tradiţie, funcţii, volumul colecţiilor  - cercetare ştiinţifică în toate domeniile

 ATRIBUŢII  - colecţionează, organizează, conservă, valorifică fondul naţional de tipărituri, manuscrise şi alte documente  - colecţionează, organizează, conservă, valorifică documente străine - conservă şi valorifică arhive personale ale personalităţilor române  - asigură documentele pentru cercetarea ştiinţifică de bază

 - elaborează bibliografii naţionale retrospective  Bianu, Ioan ; Hodoş, Nerva ; Simonescu, Dan. Bibliografia romanească veche. Vol.1-4. Bucureşti  Ediţiunea Academiei Române, 1903-1944 ( 2200 de semnalări: sec. 16-52 ; sec. 17 – 113 ; sec.18 – 800 ; început sec. 19- 1155)

 Ştrempel, G. ( coord.) Bibliografia Românească Modernă Vol. 1-4, Bucureşti, Editura Academiei, 1984-1996

 - elaborează bibliografii speciale de interes naţional  - efectuează cercetări în domeniul bibliografiei şi biblioteconomiei  - conservă şi restaurează tezaurul naţional şi colecţiile de patrimoniu  - efectuează schimb internaţional de publicaţii cu instituţii academice  - elaborează catalogul colectiv naţional al bibliotecilor  - elaborează repertorii naţionale

* Biblioteci de învăţământ pre-universitar * Biblioteci de învăţământ superior

* Biblioteci judeţene * Biblioteci municipale * Biblioteci orăşeneşti * Biblioteci comunale

1. Biblioteci sindicale
2. Biblioteci ale cooperativelor meşteşugăreşti
3. Biblioteci ale organizaţiilor culturale, profesionale

* Biblioteca Naţională * Biblioteci academice (universitare) * Biblioteci publice * Biblioteci ştiinţifice (Centre de Informare şi Documentare) * Biblioteci de cercetare (specializate într-un anumit domeniu * Biblioteci de învăţământ (preuniversitar, universitar) * Biblioteci de Depozit Legal (un nr. de exemplare din toată producţia editorială) * Biblioteci de referinţă (consultarea doc. de ref. numai la sală) * Biblioteci de de împrumut * Biblioteci de de conservare (păstrează documentele în anumite condiţii) * Biblioteci de Biblioteci itinerante, mobile (serviciu extern bibliotecii)

1. Biblioteci „arhaice” (toate documente pe suport hârtie)

1. Biblioteci digitale (tranziţie spre biblioteci virtuale)

1. Biblioteci „hibrid” (arhaice şi digitale)

1. Biblioteci „virtuală”

• biblioteca fără rafturi
• toate documentele pe suport digital
• spaţiu finit cu resurse infinite
• accesare de la distanţe foarte mari
• informaţia este foarte flexibilă (copiată, combinată, revăzută, rearanjată)
• nu sunt locale
• toate funcţiile asistate de calculator (cataloage, împrumut)-
• bibliotecarii – “brokeri de informare”

 BIBLIOTECI DE ÎNVĂŢĂMÂNT SUPERIOR – UNIVERSITARE  - personalitate juridică subordonate M.E.N.  - colecţii enciclopedice  - structuri cultural - ştiinţifice  - utilizatorii – studenţi  - cadre didactice din învăţământul superior ( public, particular)  - colecţionează, organizează, valorifică , conservă documente necesare procesului instructiv educativ

 ATRIBUŢII  - Consiliul Naţional al Bibliotecilor din Învăţământ  - participă la activitatea didactică, cultural- educativă, de cercetare ştiinţifică, de perfecţionare  - sprijin metodologic bibliotecilor pre - universitare  - lucrări bibliografice pe plan local

 BIBLIOTECI DIN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR – BIBLIOTECI ŞCOLARE  - aparţin instituţiilor de învăţământ preuniversitar- şcolilor de toate tipurile  - utilizatorii – elevi  - cadre didactice  - colecţii enciclopedice adecvate nivelului, profilului unităţii de învăţământ  - coordonate metodologic de C.C.D.

 ATRIBUŢII  - participă la realizarea obiectivelor sistemului de învăţământ  - funcţie socială – aport la îndeplinirea procesului instructiv educativ  - crearea şi dezvoltarea obiceiului de a citi la copii  - stimularea imaginaţiei şi creativităţii copiilor  - Regulamentul Bibliotecilor Şcolare Nr. 6566 / 1994 aprobat de M.E.I.

 BIBLIOTECI SPECIALIZATE – de cercetare  - aparţin diverselor ministere şi institute de cercetare  - colecţii cu informaţii specializate, domeniu particular al cunoaşterii  - utilizatorii – specialişti dintr-un anumit domeniu  - selecţie riguroasă la achiziţie  - personal calificat

 ATRIBUŢII  - servirea promptă cu informaţii “utile”  - baza documentară a unităţilor de care aparţin  -“ literatura cenuşie” – rapoarte, sinteze, standarde, licenţe, legislaţie

 BIBLIOTECI PUBLICE ( comunitare)  - organizate pe criteriu teritorial – 41 biblioteci judeţene  - 212 biblioteci municipale şi orăşeneşti  - 2683 biblioteci comunale  - subordonate financiar structurilor administrativ - teritoriale locale  - îndrumarea metodologică a M.C.C.P.C.

 - centre de informare, studiu şi dezvoltare culturală a comunităţilor locale  - colecţii enciclopedice  - utilizatorii – membrii comunităţii  - toţi cetăţenii, indiferent de categoria socială, convingeri politice, religie, sex, vârstă

 FUNCŢII  – informaţională ( noutăţi economice, politice, ştiinţifice, artistice)  - culturală ( patrimoniul cultural naţional şi internaţional  - educaţională ( autoinstruire continuă)  - socială (reducerea diferenţelor de informare între membrii comunităţii)  - de recreere ( loisir)  - poartă locală de acces la cunoaştere

 ATRIBUŢII  - servirea comunităţii ( utilizatorul ţintă)  - oficiu catalografic judeţean  - oficiu bibliografic judeţean  - centru de selecţie, pregătire, evaluare a resurselor umane din judeţ  - calendar cultural judeţean

 - coordonator al activităţii de dezvoltare, conservare, informatizare a colecţiilor bibliotecilor din judeţ  - structură ‘’ prin excelenţă pentru informare locală’’( colecţionează promovează şi conservă elemente locale specifice)  - spaţiu în care ‘’ utilizatorul poate găsi uşor orice fel de cunoştinţe şi informaţii ‘’

				2004-2007

 BIBLIOTECA  – parte integrantă a sistemului naţional informaţional  - importanţă strategică – asigură accesul la informaţie  - serveşte interesele de informare, studiu, lectură, educaţie, petrecere a timpului liber ale membrilor comunităţii

 FUNCŢII  - colecţionează, organizează, păstrează şi asigură acces la surse de informare  - asigură accesul fără discriminare tuturor membrilor comunităţii  - oferă spaţiu public pentru desfăşurarea manifestărilor cu caracter cultural, educativ, social, economic  - contribuie la dezvoltarea şi menţinerea unei societăţi democratice  - contribuie la creşterea standardului de viaţă a cetăţenilor  - susţine educaţia permanentă  - conservă şi dezvoltă identitatea culturală a comunităţii

 BIBLIOTECA MILENIULUI III – biblioteca generaţiilor viitoare  -acces la bibliotecă – drept la informare – condiţie a progresului  - drept la creativitate  - instituţie activă şi eficientă  - satisface cu precădere solicitările de informare a comunităţii  - acces uşor, rapid la informaţii - tipărite  - pe medii noi  - diferite formate

 - serviciu de bază al societăţii informaţiei  - gestionează, prelucrează şi produce informaţii  - rol educativ, instructiv  - loc de întâlniri non comerciale, ale societăţii civile  - teritoriu democratic, sprijină pluralitatea culturală  - instituţie de protecţie socială (informaţii gratuite )  - conectare la reţele naţionale şi internaţionale  - oferă servicii externe de bibliotecă ( defavorizaţi social, fizic)  - acces la serviciile bibliotecii de la distanţă

 La nivel local  – refugiu cultural pentru colectivitate  - acces la universul cunoaşterii  - prelucrează informaţii locale  - difuzează cunoştinţe privitoare la drepturile omului  - legătură directă cu serviciile publice  - forum de dezbatere pentru activităţi civice  - organizează evenimente şi servicii culturale

 La nivel regional  – prelucrează şi gestionează schimbul de informaţii regionale cu alţi parteneri ( muzee)  - asigură servicii interbibliotecare

 La nivel naţional  – informează cetăţenii de pe tot cuprinsul ţării  - actualizează bazele de date naţionale  - elaborează metadate şi cataloage colective  - produce licenţe naţionale

 La nivel internaţional  – oferă informaţii globale  - acces virtual la informaţii interne şi externe

 BIBLIOTECARUL  - mediator de cunoaştere  - arhitect în informare  - deprinderi manageriale  - cunoştinţe tehnice de programare  - formator - educator ( identifică sursele de informare, îndrumă utilizatorii)

 DOCUMENT  – orice bază de cunoştinţe  - fixată material  - utilizată  - consultată  - experimentată

 DOCUMENT DE BIBLIOTECĂ  – o unitate / un grup de unităţi / o parte a unei unităţi  purtătoare de informaţii  indiferent de forma fizică  obiect al unei descrieri bibliografice TIPURI DE DOCUMENTE de bibliotecă  DUPA MODUL DE REDACTARE  Primare – activitate intelectuală originală publicată sau nu  - neperiodice – romane, poezii, broşuri, monografii, manuale, cursuri, tratate, publicaţii ale congreselor, conferinţelor şi simpozioanelor, publicaţii oficiale ( dări de seamă, decrete, instrucţiuni), standarde, brevete de invenţii, cataloage comerciale şi tehnice, rapoarte de cercetare, teze de doctorat, prospecte comerciale

 - periodice – apar în serie continuă, regulat sau neregulat, sub acelaşi titlu  - materiale cu autori diferiţi ( seriale editoriale, reviste, ziare, anuare)

 Secundare [derivate] – prelucrarea, restructurarea, adaptarea, traducerea documentelor primare

          neperiodice – enciclopedii, dicţionare, ghiduri, cataloage
           periodice      - reviste de referate- reviste de titluri (ordonate sistematic -  INID )

 Terţiare - prelucrarea, restructurarea documentelor primare şi secundare, sinteze documentare, istorii ale subiectelor, monografii bibliografice, bibliografii

 DUPĂ FORMĂ  - manuscris  - incunabul  - carte tipărită ( monografie)

 - carte veche - românească  - străină  - carte modernă  - carte contemporană  - publicaţie serială (revistă, ziar, anuar)  - documente non - carte  - documente cartografice  - muzică tipărită  - documente grafice ( imagini)  - publicaţii de grup

 - documente electronice  - documente multimedia  - sonore  - vizuale  - audiovizuale

 MANUSCRISE  - lat. Manuscriptus – text scris de mână  - apar în sec. V  - rulouri ( fâşii vegetale, lăţime 6-7 cm., scrise pe coloane )  - papirus ( idem)  - lemn  - pergament ( piei de animale, CODEX )

 INCUNABULE  - lat. Incunabulum – scutec de copil, leagăn  - apar înainte de anul 1500 (perioada copilăriei tiparului)  - pagină de titlu, ornamente tipografice  - în România 1467 exemplare ( Batthyaneum – 568, Brukenthal –382, BNR – 99, Cluj B. Academiei – 161, Cluj BCU – 89, BA –60, Teleki - 54)  - în lume peste 40.000 ex.

 - hârtia – culoare gălbuie  - litere inegale, slab conturate  - lipsa semnelor de punctuaţie  - număr mare de abrevieri, semne convenţionale  - iniţiale şi ornamentaţii manuale  - lipsa locului şi datei imprimării sau menţionate în excipit

  CĂRŢI ( MONOGRAFII) 

 – lat. volumen, codex, liber  - gr. byblos

 - “Reproducere scrisă a unui text destinată răspândirii sub formă uşor de transportat “  Grande encyclopedie -1895

 - studiu ştiinţific amplu  - un singur subiect tratat detaliat, multilateral

 - tipărit  - legat sau broşat în volum  - produs în mai multe exemplare  - peste 48 pagini  - unitate bibliografică ( poate fi descrisă bibliografic)

        CARTE VECHE        

 ROMÂNEASCĂ  1508-1830

 STRĂINĂ  1450- 1750

 - valoare bibliografică  - vechime  - interes ştiinţific şi cultural  - număr redus de exemplare

   CARTE MODERNĂ                      ROMÂNEASCĂ 

 1831 -1918

 - alfabet de tranziţie CARTE CONTEMPORANĂ ROMÂNEASCĂ  1919 -…

 BUNURI CULTURALE NAŢIONALE MOBILE – TIP CARTE  NORME DE CLASARE – LEGEA 182 / 2000 ( protejarea patrimoniului cultural naţional mobil) Particularităţile EDIŢIEI  - ediţii princeps ( primele tipărituri ale manuscriselor antice)  - ediţii prime ( primele tipărituri ale manuscriselor contemporane)  - ediţii originale  - ediţii definitive “ non varietur” ( menţiune pe carte)  - ediţii integrale de opere complete ( nu exemplare disparate)  - ediţii cu comentarii erudite  - ediţii realizate de edituri celebre şi tipografii ( inovaţii în arta grafică)

 - ediţii de lux şi bibliofile ( menţiuni pe carte)  - ediţii omagiale şi festive  - ediţii apărute în ilegalitate  - ediţii mascate ( un titlu şi alt conţinut)  - ediţii premiate  - ediţii rămase în şpalt ( tipărire oprită)  - curiozităţi ( conţinut şi ilustraţii particulare, licenţioase, statute ale organizaţiilor secrete) Curiozităţi tipografice  format liliput, gigant, cerneluri, corp de literă  - liliput – Eminescu, Caragiale, Negruzzi la biblioteca Mărţişor Buc.  - Divina Comedie 1870-1878, Milano, 38 /22 mm, litera 42 sutimi de mm.  - gigant – SUA , lucrare 3m. înălţime,8000 p., 500 kg.  - literă – Codex Aureus – cerneală de aur ( în România, la Vatican, coperţile în Anglia

        Particularităţile        EXEMPLARULUI

 - exemplare salvate de calamităţi naturale  - exemplare salvate de cenzura religioasă, politică  - exemplare ce au supravieţuit din ediţii retrase  - tiraje limitate, numerotate pe fiecare exemplar  - exemplare ilustrate de artişti consacraţi , tehnică originală  - exemplare cu ilustraţii colorate manual ( ediţii miniate)

 - exemplare tipărite pe hârtie deosebită ( Japon, Alfa,  Lafuma, Hollande, hârtie satinată, mătase, colorată, filigran etc.)  - legături artistice, semnificative pentru o epocă, atelier  - exemplare cu însemnări manuscrise, autografe  - exemplare marcate cu Ex libris ( 1692 – Constantin Brâncoveanu ),  supralibris ( copertă, cotor – blazon) SERIAL ( ZIAR, REVISTĂ, ANUAR)  - un singur domeniu  - conţinut diferit, tratat succint  - număr redus şi diferit de pagini  - apare în fascicule succesive  - apariţie nelimitată  - acelaşi titlu  - numerotat DOCUMENTE NON - CARTE  - documente cartografice( hărţi în relief, globuri, planuri)  -documente de muzică tipărită ( conţinut principal - muzica, forma - note)  - documente grafice - imagini (gravuri, reproduceri, fotografii, desene tehnice)  - publicaţii de grup – caracteristici comune ( ilustrate, afişe, etichete etc.)

 - documente electronice - informaţiile pe alt suport decât hârtie:  ( CD-ROM – Compact Disc – Read Only Memory ; DVD – Digital Versatil Disc)  - consultarea prin intermediul aparaturii  ( e - book – fişierele de date, software)  - folosite simultan de mai mulţi utilizatori

 - transfer instantaneu de informaţii oriunde în lume  - format de citire diversificat ( calculator, dischetă, CD)  - legătură între documente ( text, imagine, muzică)  - presupune – informatizarea bibliotecilor  - acces la telecomunicaţii  - noi instrumente de informare (calculator )

 documente multimedia  - documente sonore – informaţii audio (discuri, benzi magnetice, casete audio ) - documente vizuale – informaţii vizuale (diapozitive, microfişe, microfilme)  - documente audiovizuale (filme video, TV)

          COLECŢIE 

 - obiecte de acelaşi fel, aceeaşi categorie  adunate, dispuse sistematic  cu valoare artistică, ştiinţifică, documentară etc.   DEX / 1975 p. 171 COLECŢII DE BIBLIOTECĂ  Întregul patrimoniu de documente  - totalitatea documentelor purtătoare de informaţii  - organizate după anumite criterii  - constituite în fonduri distincte  - constituite în timp după anumite criterii de  - conţinut  - destinaţie  - limbă  - mod de organizare  - tip de document etc.

   Colecţie SPECIALĂ 

 colecţie distinctă ( carte veche, documente cu autograf, publicatii seriale, hărţi etc.)  - cu un anumit subiect  - o anumită categorie de documente Colecţii SPECIFICE de bibliotecă  - manuscrise, incunabule  - tipărituri ( cărţi, seriale, documente non carte)  - multimedia ( discuri, casete, microfilme, microfişe etc.)  - documente multiplicate ( dactilografiate, litografii, fotocopii)  - purtători de informaţii pentru nevăzători  - programe pentru calculator Colecţii NESPECIFICE de bibliotecă  - numismatică  - medalii, decoraţii  - filatelie  - artă plastică  - alte ( fotografii etc.)

 COLECŢII DE BAZĂ  1 – 2 ex. din tot ce se achiziţionează  a) colecţii speciale  - patrimoniu naţional - cultural (carte rară, manuscrise..)  - hărţi  - standarde, brevete  b) colecţia de seriale  c) colecţii de referinţă ( dicţionare, enciclopedii, bibliografii)

 COLECŢII UZUALE  ( majoritatea documentelor)   a) documente ce se împrumută   b) bunuri culturale comune

       DEZVOLTAREA COLECŢIILOR

 Procurarea documentelor prin  - diferite mijloace ( cumpărare, donaţii, transfer, schimb intern şi internaţional)  - selecţie riguroasă ( profilul bibliotecii, utilizatori, buget)

       DEZVOLTAREA COLECŢIILOR

  Curentă

 Retrospectivă

 “ În cărţile pe care le alege cineva, le păstrează cu îngrijire, le lasă după sine ca o moştenire scumpă – se vede icoana sufletului său “  Nicolae Iorga  “A citi înseamnă a alege şi a alege înseamnă a tria”  G. Duhamel

 Gestionarea, dezvoltarea şi reînnoirea unei colecţii formează esenţa chiar a meseriei de bibliotecar”  Bernard Calenge

 Ordinul 1015 / 1994 al Ministerului Culturii – Norme metodologice privind completarea colecţiilor de bibliotecă – art. 5 indici de dotare / cap de locuitor  Legea bibliotecilor nr. 334 –- 1,5 – 2,5 documente / locuitor - 0,3 euro / locuitor / creştere anuală de minimum 50 de documente specifice la 1000 de locuitori / să asigure cel puţin un document specific pe cap de locuitor ( cap.III, art.40, pct.13 )  25 – 30 % / din achizitia de documente – documente electronice audiovizuale UNESCO

 ANUL INTERNAŢIONAL AL CĂRŢII, 1972  Art. 1 „ Fiecare are dreptul la lectură”  Art. 2 „ Cărţile sunt indispensabile educaţiei „  Art. 7 „ Depozitare ale cunoştinţelor artistice, ştiinţifice, centre de răspândire a informaţiilor, bibliotecile sunt resurse naţionale” CONSILUIL EUROPEI  Consiliul pentru cooperare culturală.  Reuniunea nr. 19, Strasbourg, 12 –14 oct. 1999  Legislaţie şi strategie în domeniul bibliotecilor din Europa.  Recomandări. Proiect de hotărâri  În : Biblioteca Bucureştilor, an IV, nr.1, pag. 18-20  - acces egal la informaţii – mediu democratic sanatos  - acces liber la informaţii – exprimarea libera a ideilor  - serviciile bibliotecilor – fără discriminări de rasă, naţionalitate,  religie, vârstă, orientări politice, handicap.  - asigură acces la resurse valoroase, de calitate

OBIECTIVE principale  ale dezvoltării colecţiilor de bibliotecă  constituirea colecţiilor  completarea colecţiilor – curentă  - retrospectivă  reînnoirea colecţiilor CONSIDERENTE

 bugetul şi resursele disponibile  specificul bibliotecii / unităţii documentare  mărimea bibliotecii  tipul bibliotecii

 utilizatorii ( nivel de pregătire intelectuală, vârstă, interes de documentare etc.)  - potenţiali ( întreaga comunitate)  - reali  - ţintă  - tipuri de lectori ( activi – utilizatori ai textului cu scopuri practice  - pasivi – lectori pur şi simplu  - generici – de viitor, public ţintă)

      Pentru documente multimedia

 domenii de interes ale informaţiei pe acest tip de suport  evoluţia în timp a suportului  relaţia utilizator – suport al informaţiei  posibilităţi de prelucrare şi organizare a informaţiilor  posibilităţi de exploatare a informaţiilor  modalităţi de achiziţionare ( acces on - line la baze de date)  corelarea preţului cu service-ul SURSE DE INFORMARE  tradiţionale, informatizate  A – surse “la prima mână”  persoane fizice ( utilizatorii bibliotecii, anticari, bibliofili, autori)  instituţii ( producători de informaţii, edituri)  agenţi comerciali ( distribuitori)  asociaţii profesionale  reuniuni interne şi internaţionale

 B – documente secundare şi terţiare  rezumate  indexuri  bibliografii din documente primare (Bibliografia Naţională Curentă)  cataloage de editură  prospecte promoţionale  cataloage de bibliotecă  repertorii de periodice  publicaţii oficiale  alte surse ( saloane, târguri, lansări de carte, emisiuni radio, TV)

 C – documente necomercializate (literatura gri)  teze  rapoarte  note  interviuri la congrese, conferinţe, simpozioane

 D – surse electronice  Internet  SOFTLINK România – INFO PRINT  catalog al pieţei de carte, bază de date pe CD-ROM, peste 10000 titluri, actualizat trimestrial  Mesagerie electronică PRINCIPII CE VIZEAZĂ INFORMAŢIA  universalitatea informaţională  diversitatea informaţională  actualitatea informaţională  specializarea informaţională  integrarea informaţională  modernizarea informaţională

tiilor

 CARTE  autorităţii – cine este – autorul - creatorul  - editorul  Necesităţii ( tipul de bibliotecă)  Adresabilităţii ( categorii de utilizatori ; organizarea fondurilor)  Exhaustivităţii ( o temă la diverse niveluri)  Selectivităţii (informare rapidă de ex. dicţionare, enciclopedii, tratate)  Enciclopedismului (diversitate)  Universalităţii

 Regionalismului ( aria culturală şi editorială )  Exactităţii  Imparţialităţii  Noutăţii  Gradului de aprofundare  Accesibilităţii ( nivelul cultural, educaţional, vârstă utilizator)  Lungimii textelor  Flexibilităţii, adaptabilităţii (suportul informaţional)

 Interesului  Organizării informaţiei ( prezentare logică)  Stilului  Calităţii estetice – calitatea şi claritatea ilustraţiilor  Caracteristicilor fizice – tipăritură, hârtie, legătură  Aspecte complementare – bibliografii, note, indexuri  Continuităţii (raportul cu restul colecţiei )  Preţ – document, echipament pentru studiere, prelucrare, stocare

 SERIALE

 noutatea informaţiei  calitatea informaţiei  exactitatea informaţiei  nevoia de informaţii complementare

   CĂI / MODALTĂŢI DE ACHIZIŢIE   

 Pe baze comerciale (cu plată)  - direct - de la producător ( contracte comerciale)  - indirect - prin intermediari  Pe baze necomerciale (gratuit)  - schimb - intern ( reciprocitate, listă de dublete)  -internaţional ( acord mutual, advalorem, pervalori, neechitabil)

 - donaţie - persoane fizice, persoane juridice ( edituri )  - depozit legal  - transfer  - descărcare de pe Internet  ( www . biblioteca . euroweb . ro)  - sponsorizarea – act juridic intre 2 părţi cu privire la transferul de proprietate reciproc  avantajos

 - legea nr. 32 / 1994 modificată de legea 204/2001  achiziţie partajată –( SUA 1942)  - partajare curentă ( semnalarea documentului)  - -partajare sistematică ( un singur tip de document, xerocopiat sau transmis electronic la cerere)  - acces la resurse electronice(consortii, contracte de licenţă)

          DIFICULTĂŢI ÎN ACTIVITATEA DE  ACHIZIŢIE

 financiare ( statutul bibliotecii în cadrul reţelei documentare)  materiale ( capacitate şi condiţii de depozitare, echipamente pentru organizarea şi consultarea informaţiilor etc.)  limba documentului

       ===== METODOLOGIA DEZVOLTĂRII COLECŢIILOR =====

 Instrumente de lucru

 fişier de furnizori  fişier de bugete ( toate sursele financiare sume, provenienţă)  fişier de destinaţii ( denumirile şi codurile bibliotecii subordonate, persoane de contact)

 - fişier de donatori ( particulari, instituţii)  - fişier de codurilor de ţări  - fişier de cursuri valutare  - catalog de deziderate  - catalog de goluri  - catalog de precomenzi SELECŢIA documentelor  Etapele selecţiei

 analiza producţiei editoriale – cataloage editoriale, alte surse - cerinţe - analiza publicului ( utilizatori reali, potenţiali, ţinta)  analiza colecţiilor bibliotecii  identificarea documentului  controlul bibliografic ( autor, informaţii la titlu, ediţie, an, aparat critic …)

        ABILITĂŢI ale bibliotecarului 

 catalogul de deziderate  resurse materiale  catalogul de goluri  fişier de precomenzi  comanda fermă ( titluri, nr. de ex.)  denumirea editurii ( adresă, nr. telefon, persoană de contact)  verificarea intrărilor ( parţial, total)

        ABILITĂŢI ale bibliotecarului

 cultură generală, pregătire intelectuală, personalitate  cunoaşterea modului de operare în comerţul cu cartea  disocierea valorii de nonvaloare, a perenităţii de efemer  cunoaşterea fondurilor şi utilizatorilor bibliotecii

 cunoaşterea colecţiilor bibliotecii constituite în timp  cunoaşterea ofertelor comerciale şi modificărilor acestora  cunoaşterea legislaţiei ( drept de autor, ISBN, ISSN)  cunoştinţe de istoria cărţii  cunoaşterea tipului de documente

  Surse pentru achiziţie

 difuzori specializaţi  edituri  autori  librării  anticariate  alte instituţii editoare  Rezerva Naţională de Publicatii  târguri de carte  lansări de carte