Diferențe
Aici sunt prezentate diferențele dintre versiunile selectate și versiunea curentă a paginii.
| Both sides previous revision Versiuni anterioare Urmatoarea versiune | Versiuni anterioare | ||
|
i-defintii-functii-terminologie-concepte-evolutie [2010/02/17 11:59] claudiapopescu |
i-defintii-functii-terminologie-concepte-evolutie [2012/05/05 10:55] (curent) delia.p |
||
|---|---|---|---|
| Linia 1: | Linia 1: | ||
| - | === DEFINITII. FUNCŢII. TERMINOLOGIE. CONCEPTE. EVOLUŢIE === | + | ====== DEFINIŢII. CONCEPTE. FUNCŢII. EVOLUŢIE ====== |
| - | == Definiţii == | + | |
| + | ===== Definiţii ===== | ||
| - | Termenul marketing este de origine anglo-saxonã (market = piaţã), iar primele teorii şi practici s-au dezvoltat în Statele Unite ale Americii. | + | |
| - | Definit ca o „nouã ştiinţã a vânzãrii" sau ca „ştiinţa şi arta de a convinge clienţii sã cumpere", conceptul de marketing a cunoscut o evoluţie rapidã în paralel cu schimbãrile economico-sociale. În lucrãrile de specialitate sunt prezentate numeroase opinii, cele mai multe abordând în mod unilateral marketingul, fie doar ca activitate economicã, fie ca proces economic, social, comercial, de corelare a cererii cu oferta, fie ca o filozofie sau ca o funcţie managerialã a organizaţiei moderne. | ||
| - | |||
| - | Prin marketing se înţelege tot ceea ce întreprindeţi pentru a determina procesul serviciilor de biblioteca, din momentul înfiinţării bibliotecii şi până la punctul în care populaţia achiziţionează serviciile puse la dispoziţie. | ||
| - | |||
| - | Marketingul nu trebuie înţeles în sensul iniţial, de vânzare, ci în cel de satisfacere a nevoilor consumatorului. Scopul activitãţii de marketing este de a-l cunoaşte şi a-l înţelege pe client atât de bine, încât produsul sau serviciul sã se potriveascã cu nevoile sale şi sã se vândã singur. Marketingul pune în relaţie douã elemente: organizaţia şi clientul. Prima încearcã sã satisfacã cererile şi dorinţele celui de-al doilea oferindu-i produse şi servicii de calitate, la preţuri acceptabile. | ||
| - | |||
| - | O altã disciplinã cu un obiectiv asemãnãtor este reprezentată de Relaţiile publice. Din aceastã cauzã de foarte multe ori apar confuzii atât în practicã, cât şi în lucrãrile de specialitate. Relaţiile publice reprezintã o punte între organizaţie şi public. Acesta din urmã reprezintã un grup de indivizi mai larg, care include clienţii. Dacã marketingul încearcã sã informeze şi sã convingã clientul sã cumpere produse sau servicii, relaţiile publice urmãresc sã construiascã şi sã impunã imaginea organizaţiei. Între cele douã compartimente ale unei organizaţii ar trebui sã existe relaţii de colaborare, de complementaritate şi în nici un caz unele antagonice. | ||
| - | |||
| - | Termenul de „marketing" sau „conceptul de marketing" a suferit de-a lungul vremii numeroase schimbãri şi nici acum nu este interpretat fãrã echivoc. Cea mai importantã schimbare este trecerea de la noţiunea de vânzare la cea de piaţă. Noţiunea de vânzare se concentrează asupra produselor existente şi apelează la vânzare şi promovare intensă în scopul realizãrii profitabilitãţii. Noţiunea de marketing are în vizor o piaţã bine definitã, şi se concentrează asupra nevoilor clienţilor, coordonând toate activitãţile de marketing care îi influenţeazã pe aceştia şi realizând profituri prin satisfacerea lor. | ||
| - | |||
| - | Rãspândit iniţial în sectorul de afaceri (printre firmele producãtoare de bunuri de consum preambalate, printre firmele producãtoare de bunuri de folosinţã îndelungatã şi printre firmele producãtoare de echipament industrial) marketingul devine în ultimele decenii, un instrument importantpentru firmele prestatoare de servicii de consum, mai ales companiile aeriene, societãţile de asigurare şi cele prestatoare de servicii financiare. | ||
| - | |||
| - | Cea mai recentã categorie de întreprinzãtori care şi-a manifestat interesul pentru marketing este cea a liber-profesioniştilor (avocaţi, contabili, medici, arhitecţi) care au început sã-şi promoveze serviciile şi sã practice o politicã de preţ agresivã. De aici au fost atrase în acest joc şi organizaţiile non-profit. Si organizaţiile non-economice (universitãţi, administraţii, muzee, teatre, biblioteci) care îşi evalueazã activitatea în mãsura în care reuşesc sã producã satisfacţie prin prestare de servicii. Marketingul devine astfel o componentã vitalã a strategiilor multor organizaţii non-profit. | ||
| - | |||
| - | Acest interes este justificat de : | ||
| - | * consumatori din ce în ce mai sofisticaţi, cu gusturi tot mai diverse; | ||
| - | * concurenţa din ce în ce mai durã; | ||
| - | * separarea producţiei de consum; | ||
| - | * organizaţii din ce în ce mai complexe; | ||
| - | * schimbãri rapide ale mediului. | ||
| - | |||
| - | |||
| - | |||
| - | **Funcţiile marketingului în bibliotecă** | ||
| - | |||
| - | |||
| - | |||
| - | Investigarea pieţei informaţionale, a procesului de lectură realizat prin intermediul bibliotecii. | ||
| - | Dimensionarea serviciilor de bibliotecă în consens cu nevoile, preferinţele, gusturile, dorinţele, aşteptările publicului cititor, dar şi cu dezideratele politicii culturale. | ||
| - | Adaptarea continuă a politicilor de marketing cu cerinţele mediului socio-cultural. | ||
| - | Promovarea unui management performant al resurselor umane şi materiale, care să stimuleze efectele sinergice ale valorilor şi serviciilor bibliotecare. | ||
| - | |||
| - | |||
| - | ---- | ||
| + | |||
| - | Bibliografie: „Marketing şi publicitate în bibliotecă”, Prof. Marcel Ciorcan | ||
