Diferențe
Aici sunt prezentate diferențele dintre versiunile selectate și versiunea curentă a paginii.
| Both sides previous revision Versiuni anterioare Urmatoarea versiune | Versiuni anterioare Ultima versiune Both sides next revision | ||
|
i-defintii-functii-terminologie-concepte-evolutie [2010/02/17 13:23] claudiapopescu |
i-defintii-functii-terminologie-concepte-evolutie [2010/04/02 13:05] admin |
||
|---|---|---|---|
| Linia 1: | Linia 1: | ||
| - | ====== DEFINITII. CONCEPTE. FUNCŢII. EVOLUŢIE ====== | + | ====== DEFINIŢII. CONCEPTE. FUNCŢII. EVOLUŢIE ====== |
| Linia 6: | Linia 6: | ||
| - | Termenul marketing este de origine anglo-saxonã (market = piaţã), iar primele teorii şi practici s-au dezvoltat în Statele Unite ale Americii. | + | Termenul marketing este de origine anglo-saxonă (market = piaţă), iar primele teorii şi practici s-au dezvoltat în Statele Unite ale Americii. |
| - | Marketing: | + | **Marketing**: |
| "/.../ totalitatea mijloacelor de care dispun intreprinderile | "/.../ totalitatea mijloacelor de care dispun intreprinderile | ||
| pentru a-si crea, conserva si dezvolta pietele sau clientela." | pentru a-si crea, conserva si dezvolta pietele sau clientela." | ||
| Sheila Weber(1), 1999) | Sheila Weber(1), 1999) | ||
| + | \\ | ||
| "/.../ proces de management responsabil cu identificarea, | "/.../ proces de management responsabil cu identificarea, | ||
| anticiparea si satisfacerea cerintelor consumatorilor" | anticiparea si satisfacerea cerintelor consumatorilor" | ||
| (Sica Stanciu (2), 1999, p. 14) | (Sica Stanciu (2), 1999, p. 14) | ||
| + | \\ | ||
| "/.../ un ansamblu de activitati de intreprindere, un efort unificat | "/.../ un ansamblu de activitati de intreprindere, un efort unificat | ||
| pentru gasirea, crearea, stimularea si satisfacerea nevoilor clientilor..." | pentru gasirea, crearea, stimularea si satisfacerea nevoilor clientilor..." | ||
| T. Levitt (3), 1960, p. 26) | T. Levitt (3), 1960, p. 26) | ||
| + | \\ | ||
| - | Definit ca o „nouã ştiinţã a vânzãrii" sau ca „ştiinţa şi arta de a convinge clienţii sã cumpere", conceptul de marketing a cunoscut o evoluţie rapidã în paralel cu schimbãrile economico-sociale. În lucrãrile de specialitate sunt prezentate numeroase opinii, cele mai multe abordând în mod unilateral marketingul, fie doar ca activitate economicã, fie ca proces economic, social, comercial, de corelare a cererii cu oferta, fie ca o filozofie sau ca o funcţie managerialã a organizaţiei moderne. | + | Definit ca o „nouă ştiinţă a vânzării" sau ca „ştiinţa şi arta de a convinge clienţii să cumpere", conceptul de marketing a cunoscut o evoluţie rapidă în paralel cu schimbările economico-sociale. În lucrările de specialitate sunt prezentate numeroase opinii, cele mai multe abordând în mod unilateral marketingul, fie doar ca activitate economică, fie ca proces economic, social, comercial, de corelare a cererii cu oferta, fie ca o filozofie sau ca o funcţie managerială a organizaţiei moderne. |
| Linia 30: | Linia 33: | ||
| //3. LEVITT, Theodore. Marketing myopia. In: Harvard Business Review, 1960, p. 24-27. | //3. LEVITT, Theodore. Marketing myopia. In: Harvard Business Review, 1960, p. 24-27. | ||
| // | // | ||
| + | |||
| ===== Concepte ===== | ===== Concepte ===== | ||
| Linia 60: | Linia 64: | ||
| - | Cea mai recentã categorie de întreprinzãtori care şi-a manifestat interesul pentru marketing este cea a liber-profesioniştilor (avocaţi, contabili, medici, arhitecţi) care au început sã-şi promoveze serviciile şi sã practice o politicã de preţ agresivã. De aici au fost atrase în acest joc şi organizaţiile non-profit. Si organizaţiile non-economice (universitãţi, administraţii, muzee, teatre, biblioteci) care îşi evalueazã activitatea în mãsura în care reuşesc sã producã satisfacţie prin prestare de servicii. Marketingul devine astfel o componentã vitalã a strategiilor multor organizaţii non-profit. | + | Cea mai recentă categorie de întreprinzători care şi-a manifestat interesul pentru marketing este cea a liber-profesioniştilor (avocaţi, contabili, medici, arhitecţi) care au început să-şi promoveze serviciile şi să practice o politică de preţ agresivă. De aici au fost atrase în acest joc şi organizaţiile non-profit. Si organizaţiile non-economice (universităţi, administraţii, muzee, teatre, biblioteci) care îşi evaluează activitatea în măsura în care reuşesc să producă satisfacţie prin prestare de servicii. Marketingul devine astfel o componentă vitalã a strategiilor multor organizaţii non-profit. |
| Acest interes este justificat de : | Acest interes este justificat de : | ||
| Linia 67: | Linia 71: | ||
| * separarea producţiei de consum; | * separarea producţiei de consum; | ||
| * organizaţii din ce în ce mai complexe; | * organizaţii din ce în ce mai complexe; | ||
| - | * schimbãri rapide ale mediului. | + | * schimbări rapide ale mediului. |
| Linia 73: | Linia 77: | ||
| - | Bibliografie: „Marketing şi publicitate în bibliotecă”, Prof. Marcel Ciorcan | + | ===== Bibliografie ===== |
| + | |||
| + | „Marketing şi publicitate în bibliotecă”, Prof. Marcel Ciorcan | ||
| + | |||
| + | ===== Resurse web ===== | ||
| + | |||
| + | [[http://ebooks.unibuc.ro/filologie/enache-market/index.htm|Marketingul în bibliotecă]] | ||
| + | Enache, Ionel. Marketingul în bibliotecă. | ||
| + | Bucureşti : Editura Universităţii din Bucureşti, 2003. | ||
| + | Text în limba română | ||
| + | Disponibil în Internet: http://ebooks.unibuc.ro/filologie/enache-market/index.htm | ||
| + | (Citat la: 02.04.2010) | ||
| + | |||
| + | |||
