Diferențe
Aici sunt prezentate diferențele dintre versiunile selectate și versiunea curentă a paginii.
| Both sides previous revision Versiuni anterioare Urmatoarea versiune | Versiuni anterioare Ultima versiune Both sides next revision | ||
|
i-defintii-functii-terminologie-concepte-evolutie [2010/02/17 09:41] claudiapopescu |
i-defintii-functii-terminologie-concepte-evolutie [2010/04/02 13:05] admin |
||
|---|---|---|---|
| Linia 1: | Linia 1: | ||
| - | === DEFINITII. FUNCŢII. TERMINOLOGIE.CONCEPTE. EVOLUŢIE === | + | ====== DEFINIŢII. CONCEPTE. FUNCŢII. EVOLUŢIE ====== |
| - | == Definiţii == | + | |
| + | ===== Definiţii ===== | ||
| - | Termenul marketing este de origine anglo-saxonã (market = piaţã), iar primele teorii şi practici s-au dezvoltat în Statele Unite ale Americii. | + | Termenul marketing este de origine anglo-saxonă (market = piaţă), iar primele teorii şi practici s-au dezvoltat în Statele Unite ale Americii. |
| - | Definit ca o „nouã ştiinţã a vânzãrii" sau ca „ştiinţa şi arta de a convinge clienţii sã cumpere", conceptul de marketing a cunoscut o evoluţie rapidã în paralel cu schimbãrile economico-sociale. În lucrãrile de specialitate sunt prezentate numeroase opinii, cele mai multe abordând în mod unilateral marketingul, fie doar ca activitate economicã, fie ca proces economic, social, comercial, de corelare a cererii cu oferta, fie ca o filozofie sau ca o funcţie managerialã a organizaţiei moderne. | + | **Marketing**: |
| - | Prin marketing se înţelege tot ceea ce întreprindeţi pentru a determina procesul serviciilor de biblioteca, din momentul înfiinţării bibliotecii şi până la punctul în care populaţia achiziţionează serviciile puse la dispoziţie. | + | "/.../ totalitatea mijloacelor de care dispun intreprinderile |
| + | pentru a-si crea, conserva si dezvolta pietele sau clientela." | ||
| + | Sheila Weber(1), 1999) | ||
| + | \\ | ||
| + | "/.../ proces de management responsabil cu identificarea, | ||
| + | anticiparea si satisfacerea cerintelor consumatorilor" | ||
| + | (Sica Stanciu (2), 1999, p. 14) | ||
| + | \\ | ||
| + | "/.../ un ansamblu de activitati de intreprindere, un efort unificat | ||
| + | pentru gasirea, crearea, stimularea si satisfacerea nevoilor clientilor..." | ||
| + | T. Levitt (3), 1960, p. 26) | ||
| + | \\ | ||
| - | Marketingul nu trebuie înţeles în sensul iniţial, de vânzare, ci în cel de satisfacere a nevoilor consumatorului. Scopul activitãţii de marketing este de a-l cunoaşte şi a-l înţelege pe client atât de bine, încât produsul sau serviciul sã se potriveascã cu nevoile sale şi sã se vândã singur. Marketingul pune în relaţie douã elemente: organizaţia şi clientul. Prima încearcã sã satisfacã cererile şi dorinţele celui de-al doilea oferindu-i produse şi servicii de calitate, la preţuri acceptabile. | + | Definit ca o „nouă ştiinţă a vânzării" sau ca „ştiinţa şi arta de a convinge clienţii să cumpere", conceptul de marketing a cunoscut o evoluţie rapidă în paralel cu schimbările economico-sociale. În lucrările de specialitate sunt prezentate numeroase opinii, cele mai multe abordând în mod unilateral marketingul, fie doar ca activitate economică, fie ca proces economic, social, comercial, de corelare a cererii cu oferta, fie ca o filozofie sau ca o funcţie managerială a organizaţiei moderne. |
| - | O altã disciplinã cu un obiectiv asemãnãtor este reprezentată de Relaţiile publice. Din aceastã cauzã de foarte multe ori apar confuzii atât în practicã, cât şi în lucrãrile de specialitate. Relaţiile publice reprezintã o punte între organizaţie şi public. Acesta din urmã reprezintã un grup de indivizi mai larg, care include clienţii. Dacã marketingul încearcã sã informeze şi sã convingã clientul sã cumpere produse sau servicii, relaţiile publice urmãresc sã construiascã şi sã impunã imaginea organizaţiei. Între cele douã compartimente ale unei organizaţii ar trebui sã existe relaţii de colaborare, de complementaritate şi în nici un caz unele antagonice. | ||
| - | Termenul de „marketing" sau „conceptul de marketing" a suferit de-a lungul vremii numeroase schimbãri şi nici acum nu este interpretat fãrã echivoc. Cea mai importantã schimbare este trecerea de la noţiunea de vânzare la cea de piaţă. Noţiunea de vânzare se concentrează asupra produselor existente şi apelează la vânzare şi promovare intensă în scopul realizãrii profitabilitãţii. Noţiunea de marketing are în vizor o piaţã bine definitã, şi se concentrează asupra nevoilor clienţilor, coordonând toate activitãţile de marketing care îi influenţeazã pe aceştia şi realizând profituri prin satisfacerea lor. | + | //1. WEBER, Sheila. Marketing research [online]. /sheila & dis. strath.ac.uk./ nov. 1998/.// |
| - | Rãspândit iniţial în sectorul de afaceri (printre firmele producãtoare de bunuri de consum preambalate, printre firmele producãtoare de bunuri de folosinţã îndelungatã şi printre firmele producãtoare de echipament industrial) marketingul devine în ultimele decenii, un instrument importantpentru firmele prestatoare de servicii de consum, mai ales companiile aeriene, societãţile de asigurare şi cele prestatoare de servicii financiare. | + | //2. STANCIU, Sica. Bazele generale ale marketingului. Bucuresti: Editura Universitatii din Bucuresti, 1999, p. 9-16, 64-67. |
| + | // | ||
| - | Cea mai recentã categorie de întreprinzãtori care şi-a manifestat interesul pentru marketing este cea a liber-profesioniştilor (avocaţi, contabili, medici, arhitecţi) care au început sã-şi promoveze serviciile şi sã practice o politicã de preţ agresivã. De aici au fost atrase în acest joc şi organizaţiile non-profit. Si organizaţiile non-economice (universitãţi, administraţii, muzee, teatre, biblioteci) care îşi evalueazã activitatea în mãsura în care reuşesc sã producã satisfacţie prin prestare de servicii. Marketingul devine astfel o componentã vitalã a strategiilor multor organizaţii non-profit. | + | //3. LEVITT, Theodore. Marketing myopia. In: Harvard Business Review, 1960, p. 24-27. |
| + | // | ||
| + | |||
| + | |||
| + | ===== Concepte ===== | ||
| + | |||
| + | Aparut mai întâi în domeniul bunurilor de consum, în condiţiile unor activităţi profitabile, conceptul a suportat numeroase schimbări, adaptări şi nici în prezent nu este interpretat fără echivoc. Este, de pildă, controversată problema dacă prin instrumente sau procese de marketing se pot trezi dorinţe neconştientizate. Deocamdată persistă accepţiunea conform căreia, cu ajutorul acestor instrumente, nu se ating obiective contrare intereselor consumatorilor. Argumentele se inspiră, de mai bine de 40 de ani, din două articole fundamentale: "The marketing revolution" de R.I. Keith (1) şi "Marketing myopia" a lui T. Levitt (2). | ||
| + | |||
| + | Plecând de la domeniul bunurilor de consum, ideile marketingului s-au transferat şi asupra serviciilor şi organizaţiilor non-profit (sectorul terţiar). In 1969, Philip Kotler propune extinderea la serviciile nelucrative (Strategic marketing for non-profit organisation) . Aplicat la activităţile non-profit şi caracterizat prin eterogenitate, intangibilitate, inseparabilitate de prestator, complexitate şi diversitate se conturează aşa-zis-ul marketing social sau societal cu accent asupra identificării nevoilor utilizatorilor şi calitate. | ||
| + | |||
| + | Specific marketingului non-profit este ca el se adresează celor două categorii de persoane: beneficiarilor (clienţilor organizaţiei) şi finanţatorilor, vizând deci identificarea şi evaluarea nevoilor consumatorilor, stabilirea celor mai adecvate servicii pentru ei, cât şi identificarea potenţialilor finanţatori şi donatori. | ||
| + | |||
| + | Exista un consens al specialiştilor în legătură cu faptul că ştiinţa marketingului aparţine sistemului disciplinelor economice dar şi referitor la pătrunderea sa dincolo de frontiera activităţii economice propriu-zise unde el are o dublă finalitate - economică şi socială - accentul căzând, în funcţie de obiectivele urmărite, pe latura socială a strategiei. | ||
| + | |||
| + | Extensia marketingului nu se explică numai prin eforturile promotorilor. Succesul vine şi din adecvarea lui la transformările globale, social-culturale-ideologice. Odată cu acumularea experienţelor s-a impus un proces de clarificări terminologice şi de diferenţiere a unor domenii din ce în ce mai specializate: financiar, industrial, comercial, turistic, educational, cultural, politic etc. Organizatii non-economice (municipalitati, universitati, administraţii, muzee, teatre şi, desigur, **biblioteci**) îşi evaluează şi organizează activitatile specifice in raport cu satisfactia serviciilor prestate. Este limpede ca întreprinderile culturale sau informaţionale trebuie să-şi definească o strategie autonomă şi că abordarea marketingului ca instrument de analiză, decizie şi actiune le poate ajuta, dacă termenii lui sunt bine adaptaţi. | ||
| + | |||
| + | |||
| + | //1. KEITH, Robert. Marketing revolution. In: Journal of marketing, 1960, 23, nr. 1, p. 35-38.// | ||
| + | |||
| + | //2. LEVITT, Theodore. Marketing myopia. In: Harvard Business Review, 1960, p. 24-27.// | ||
| + | |||
| + | ===== Funcţii ===== | ||
| + | |||
| + | - Investigarea pieţei informaţionale, a procesului de lectură realizat prin intermediul bibliotecii. | ||
| + | - Dimensionarea serviciilor de bibliotecă în consens cu nevoile, preferinţele, gusturile, dorinţele, aşteptările publicului cititor, dar şi cu dezideratele politicii culturale. | ||
| + | - Adaptarea continuă a politicilor de marketing cu cerinţele mediului socio-cultural. | ||
| + | - Promovarea unui management performant al resurselor umane şi materiale, care să stimuleze efectele sinergice ale valorilor şi serviciilor bibliotecare. | ||
| + | |||
| + | ===== Evoluţie ===== | ||
| + | |||
| + | |||
| + | |||
| + | |||
| + | Cea mai recentă categorie de întreprinzători care şi-a manifestat interesul pentru marketing este cea a liber-profesioniştilor (avocaţi, contabili, medici, arhitecţi) care au început să-şi promoveze serviciile şi să practice o politică de preţ agresivă. De aici au fost atrase în acest joc şi organizaţiile non-profit. Si organizaţiile non-economice (universităţi, administraţii, muzee, teatre, biblioteci) care îşi evaluează activitatea în măsura în care reuşesc să producă satisfacţie prin prestare de servicii. Marketingul devine astfel o componentă vitalã a strategiilor multor organizaţii non-profit. | ||
| Acest interes este justificat de : | Acest interes este justificat de : | ||
| Linia 26: | Linia 71: | ||
| * separarea producţiei de consum; | * separarea producţiei de consum; | ||
| * organizaţii din ce în ce mai complexe; | * organizaţii din ce în ce mai complexe; | ||
| - | * schimbãri rapide ale mediului. | + | * schimbări rapide ale mediului. |
| + | ---- | ||
| - | **Funcţiile marketingului în bibliotecă** | ||
| + | ===== Bibliografie ===== | ||
| + | „Marketing şi publicitate în bibliotecă”, Prof. Marcel Ciorcan | ||
| - | Investigarea pieţei informaţionale, a procesului de lectură realizat prin intermediul bibliotecii. | + | ===== Resurse web ===== |
| - | Dimensionarea serviciilor de bibliotecă în consens cu nevoile, preferinţele, gusturile, dorinţele, aşteptările publicului cititor, dar şi cu dezideratele politicii culturale. | + | |
| - | Adaptarea continuă a politicilor de marketing cu cerinţele mediului socio-cultural. | + | |
| - | Promovarea unui management performant al resurselor umane şi materiale, care să stimuleze efectele sinergice ale valorilor şi serviciilor bibliotecare. | + | |
| + | [[http://ebooks.unibuc.ro/filologie/enache-market/index.htm|Marketingul în bibliotecă]] | ||
| + | Enache, Ionel. Marketingul în bibliotecă. | ||
| + | Bucureşti : Editura Universităţii din Bucureşti, 2003. | ||
| + | Text în limba română | ||
| + | Disponibil în Internet: http://ebooks.unibuc.ro/filologie/enache-market/index.htm | ||
| + | (Citat la: 02.04.2010) | ||
| - | ---- | ||
| - | Bibliografie: „Marketing şi publicitate în bibliotecă”, Prof. Marcel Ciorcan | ||
