Diferențe

Aici sunt prezentate diferențele dintre versiunile selectate și versiunea curentă a paginii.

Link către această vizualizare comparativă

Both sides previous revision Versiuni anterioare
Ultima versiune Both sides next revision
ghid-pentru-bibliotecarii-din-biblioteci-scolare [2012/05/05 11:28]
delia.p
ghid-pentru-bibliotecarii-din-biblioteci-scolare [2012/05/05 11:29]
delia.p
Linia 23: Linia 23:
 [[marketing-pentru-biblioteci-scolare|Marketing pentru biblioteci şcolare]] [[marketing-pentru-biblioteci-scolare|Marketing pentru biblioteci şcolare]]
  
-Să definim noţiunea de marketing pentru bibliotecile şcolare 
  
- ​Philip Kotler, în cărţile sale iniţiale, defineşte: **"​Marketing este o activitate menită să satisfacă nevoile şi dorinţele prin procese de schimbare"​**. Se poate adăuga la definiţiile lui Kotler şi Norris un răspuns al "​Chartered Institute of Marketing"​ (CIM). Definiţia asociaţiei afirmă că marketingul este "​procesul managerial de anticipare, identificare şi satisfacere a cerinţelor clienţilor într-un mod profitabil"​. De aceea, marketingul operativ include procesele de analiză de marketing, dezvoltarea unui nou produs, administrarea ciclului de viaţă al unui produs, stablirea preţului, administrarea canalului precum şi promoţiile.(http://​ro.wikipedia.org/​wiki/​Marketing) 
- 
-Dar în bibliotecile şcolare poate fi vorba de o asemenea activitate? Este termenul adecvat acestui tip de biblioteci? Are bibliotecarul şcolar instrumentele necesare unui proces de markeing? Este nevoie de marketing într-o bibliotecă şcolară? Ce avantaje aduce bibliotecii şi bibliotecarului şi în favoarea cui este profitul unei astfel de activităţi?​ Cum schimbă marketingul viaţa, unui bibliotecar dintr-o bibliotecă şcolară mică sau de dimensiuni mai mari? 
- Iată câteva întrebări la care trebuie să răspundem pentru a convinge bibliotecarii să îşi modernizeze stilul de muncă, să se adapteze cerinţelor //pieţii/. 
-**Piaţa** bibliotecarului este populaţia din comunitatea şcolară pe care o deserveşte biblioteca şcolară şi populaţia comunităţii din care face parte şcoala, respectiv: cartierul, satul, comuna. 
-**Clienţii** sunt utilizatorii bibliotecii indiferent de vârstă, categorie socială,​rasă,​ sex, religie,​apartenenţă politică, cultură,​studii.Toţi cei care trec pragul unei biblioteci trebuie câştigaţi ca utilizatori.Câştigându-i ca utilizatori,​ facem să circule **obiectul muncii, cartea**, **unitatea de bibliotecă** inventariată. Aceste unităţi trebuie să circule pentru a-şi face ciclul de viaţă, pentru a comunica informaţie,​ pentru a transmite cultură, pentru a elimina ignoranţa şi a justifica în ultimă instanţă existenţa bibliotecarului într-o instituţie bugetată. 
- 
-Consider că este necesară o normare a muncii într-o bibliotecă şcolară, unde un singur om face cumul de funcţii dintr-o bibliotecă publică dar este remunerat pentru un singur post fără a avea o specializare strictă în domeniul biblioteconomic. Dar aceasta este o altă problemă. ​ 
- 
-Unde începe şi unde se termină marketingul în biblioteca şcolară? 
-Aş răspunde că de la şi la intrarea în instituţia de învăţămănt. Un afiş, un indicator,​un mesaj,un banner,o vitrină cu noutăţi bibliografice,​un panou cu imagini din bibliotecă,​cu evenimentele aniversare trebuie să //ia ochii//​celui care intră în instituţie.Este prima invitaţie pe care o faceţi politicos, incitant, agresiv vizual,​colorat,​curat,​elegant,​îmbietor,​cu mesaj direct şi ţintă precisă.Aşa vă faceţi cunoscută existenţa.Dacă aţi aprins becul curiozităţii populaţiei şcolare şi adulţilor de a vedea ce e dincolo de uşa de la intrarea în bibliotecă,​ 20% aţi rezolvat problema vizitatorilor.Rămâne să îi determinăm acum să folosească serviciile de bibliotecă. 
- 
-Ca şi într-un magazin, ochiul este cel care face cererea.Deci ambientul trebuie să fie atrăgător.O lumină mai puţin agresivă, rafturi aerisite,​atractiv inscripţionate cu domeniul din care fac parte cărţile, scris colorat ca în Margareta documentară,​ explicit dar şi biblioteconomic,​flori,​mese curate, aşezate in dreptul fiecărui domeniu, scaune confortabile,​ minim un computer conectat la internet prevăzut cu căşti şi cameră web, raft cu materiale pe suport magnetic aşezat lângă computer,​raft de presă cu un foltoliu şi o măsuţă,​locul bibliotecarului într-un colţ discret şi obligatoriu acces direct la raft pentru utilizator, vor aduce sigur clienţi permanenţi.Utilizatorul trebuie lăsat să pipăie cartea, să o răsfoiască,​ ca şi când ar cumpăra-o.Iluzia că acea carte îi va aparţine o perioadă îi dă un sentiment de posesie, de apartenenţă la un grup de intelectuali,​va fi mândru dacă va fi felicitat pentru alegerea făcută şi încurajat să citească cartea cu atenţie marcându-i câteva amanunte interesante din conţinut.Un alt motiv de încurajare este acela de a-şi vedea numele scris de bibliotecar pe un cartonaş lipit pe coperta a-3-a a cărţii, alături de ceilalţi cititori. Acest cartonaş îl responsabilizează şi pentru a nu deteriora cartea, îi dă sentimentul de apartenenţă la un grup cu aceleaşi preferinţe,​ dar şi posibilitatea socializării cu aceia care au citit înaintea lor volumul.Faptul de a nu fi considerat ciudat alegând acel volum,le dă curaj în a alege să il citească, mai ales dacă a fost utilizat de mai mulţe persoane, capătă încredere că este o alegere bună. Acesta este un mod de autoreclamă a cărţii, de autorecomnadare şi certificare a calităţii ei.Este şi un instrument de control pentru bibliotecar,​ dar şi de verificare a cererii şi ofertei pe care o avem pentru anumite titluri. 
- 
-  Fiecare dată aniversară din calendarul scriitorilor şi compozitorilor trebuie marcată cu o mică expoziţie de carte, fotografii,​prezentări realizate în power point,filme documentare,​ore de audiţii,​concursuri,​dramatizări,​etc.Este bine să fie stabilite în planul managerial, săptămâni dedicate aniversării marilor scriitori pentru a beneficia cât mai mulţi utilizatori de informaţiile prezentate.La aceste evenimente,​invitaţiile către edituri prestigioase de a participa cu o expoziţie de carte cu vânzare la preţuri atractive este binevenită,​invitarea unei librării din comunitate, ca şi invitarea unor personalităţi din lumea artelor,​scriitori,​ critici, editori, pentru a face comunicări interesante despre opera celor aniversaţi. 
-  ​ 
-  Este importantă publicitatea pentru aceste evenimente.Invitarea presei,​comunicate în mass media,​invitarea televiziunilor,​dau o valoare mai mare evenimentelor şi atrag atenţia publicului utilizator asupra valorii promovate, asupra intresului arătat de biblioteca şcolară acestor tipuri de evenimente, cât şi asupra calităţii utilizatorilor bibliotecii şcolare. 
-  Pliantele, posterele,​chiar şi alb negru, fluturaşii oferite cu câteva zile înainte de data producerii evenimentului,​ pregăteşte psihologic utilizatorii îi determină să-şi facă timp pentru a participa la eveniment şi a reţine datele esenţiale: data, ora, locul, participanţii. 
-  Un mic protocol care să ofere un pahar de apă, un ceai, biscuiţi, dau o mai mare strălucire evenimentului,​ făcându-l de neuitat.Oamenii socializează mai bine cu un pahar în mână,​devin mai degajaţi, receptează mai bine informaţia. 
-  Oferirea unor diplome elevilor, adeverinţe cadrelor didactice,​premii celor care se implică în desfăşurarea acţiunii fac reuşita sigură . 
-  ​ 
-  Întrebările vin imediat.Cu ce resurse? 
-  Dar cu o mică strategie de marketing e posibil.Invitând o editură sau o librărie care sigur sunt interesate să-şi vândă marfa, negociaţi un fond de protocol şi o sponsorizare a acţiunii. Nimeni nu refuză un loc de desfacere fără chirie, deci se aşteaptă să cheltuiască ceva pentru a putea vinde.Deasemeni negociaţi o reducere de preţ la vânzarea cărţilor şi implicaţi-vă în alegerea titlurilor care ştiţi că sunt căutate de utilizatori sau din care nu aveţi suficiente în gestiune pentru a vă completa astfel colecţia, obţinându-le ca sponsorizare . 
-  ​ 
-  Biblioteca şcolară are posibilitatea de a găzdui expoziţii itinerante de carte cu vânzare de la editurile prestigioase care doresc mărirea vânzărilor.O solicitare în scris către acestea,​negocierea condiţiilor de prezentare cu standuri rotative sau fixe, pot atrage fonduri de carte importante pentru bibliotecă,​ utilizatori mai mulţi, prestigiu şi preţuire pentru intersul arătat promovării cărţii în şcolă. 
- 
-   ​Donaţiile de carte de la donatorilor particulari,​ cei care renunţă la bibliotecile private pentru modernizarea locuinţelor,​ pot face obiectul unor expoziţii cu vânzare la preţuri scăzute către elevii care doresc să-şi facă propria bibliotecă,​ sau utilizatorii interesaţi.Fondurile pot fi folosite pentru dezvoltarea colecţiilor,​ achiziţii de aparatură electronică,​ birotică, foduri de premiere, protocol. 
-    
-   Pe timpul vacanţelor şcolare biblioteca trebuie deschisă utilizatorilor.Programele de vacanţă trebuie popularizate din timp, pentru ca elevii să-şi poată planifica timpul pentru utilizarea resurselor bibliotecii. 
-   ​Anumite activităţi recuperatorii,​ lectura în grup pentru elevii care au probleme la citire deschid gustul pentru lectură şi-i încurajează să-şi însuşească mai repede deprinderea de a citi.Trebuie atraşi şi părinţii elevilor pentru a participa ca supraveghetori la aceste activităţi. Cercurile de teatru, cenaclurile literar artistice atrag un alt segment de utilizatori. 
-Grupul de sprijin al bibliotecarului poate fi cooptat pentru a sprijini aceste activităţi de promovare a lecturii. 
- 
-Îngrijiţivă din timp să creaţi cu elevii pliante, postere, anunţuri atractive pentru a-i atrage spre bibliotcă şi în vacanţe.Faceţi un orar cu activităţi diverse, zilnice, afişaţi-l înainte de terminarea cursurilor la loc vizibil. Dacă timpul permite şi şcoala are o grădină este bine ca activitatea de lectură să se desfăşoare în aer liber.Scoateţi două trei mese , scaune în grădină, la umbră,​lăsaţi-i să socializeze,​ să joace scrable, şah, rummy, puneţi-le muzică bună. 
- 
-Organizaţi cercuri de teatru, cenacluri de vară, cu muzică, dans, poezie,​jocuri de societate, filme video, cercuri de jurnalism, editare, pictură,​ecologie. Încurajaţi elevii să doneze bibliotecii copii ale filmelor, jocurilor, materialelor educaţionale pe suport electronic, colecţii de reviste pentru elevi pe care le înregistraţi într-un registru gen //Cartea de onoare a donatorilor//​. Promovaţi proiecte, atrageţi utilizatorii,​ promovaţi-le la nivel naţional, internaţional.Aveţi în mâna dumneavoastră un instrument scump, invidiat de mulţi,​nebănuit de profitabil, //​informaţia//​.Folosiţi-o,​ exploataţi-o la maxim,​promovaţi-o,​ satisfacţiile sunt maxime.Faceţi reclama carţilor cele mai solicitate, realizaţi un top al celor mai citite cărţi din anul şcolar şi prezentaţi-l elevilor ca o statistică.Chiar elevii pot face aceste prezentări pe care le puteţi folosi ulterior. 
- 
-Toate aceste activităţi promovează lectura, cultura,​cartea în esenţă, reduce monotonia la locul de muncă, creează fonduri pentru dezvoltarea bibliotecii,​poate aduce şi fonduri extrabugetare pentru obţinerea unor venituri suplimentare. 
- 
-Astfel răspunsurile la întrebările puse iniţial au fost date în contextul respectării profesiei de bibliotecar şi stimulării respectului pentru cultură, responsabilitate pe care o avem din momentul alegerii acestei funcţii. 
- 
- --- //​[[crinaliliana@yahoo.com|MARES CRINA LILIANA]] 2010/02/26 22:53// 
            
 [[monitorizare.-evaluare.-raportare.-statistica-de-biblioteca-biblioteci-scolare|Monitorizare. Evaluare. Raportare. Statistică de bibliotecă - Biblioteci şcolare]] [[monitorizare.-evaluare.-raportare.-statistica-de-biblioteca-biblioteci-scolare|Monitorizare. Evaluare. Raportare. Statistică de bibliotecă - Biblioteci şcolare]]