Diferențe

Aici sunt prezentate diferențele dintre versiunile selectate și versiunea curentă a paginii.

Link către această vizualizare comparativă

Ambele părți revizuirea anterioarăVersiuni anterioare
Urmatoarea versiune		Versiuni anterioare
ghid-pentru-bibliotecarii-din-biblioteci-scolare [2012/05/05 11:28] – delia.pghid-pentru-bibliotecarii-din-biblioteci-scolare [2012/05/05 11:37] (curent) – delia.p
Linia 7: Linia 7:
  
 ===== Reţeaua de biblioteci şcolare din România. Legislaţie şi standarde de bibliotecă ===== ===== Reţeaua de biblioteci şcolare din România. Legislaţie şi standarde de bibliotecă =====
- + 
-[[rolul-bibliotecii-ccd|Rolul bibliotecii CCD (coordonare metodologică)]] +
- +
-[[legislatie-de-biblioteca-si-conexa-biblioteci-scolare|Legislaţie de bibliotecă  şi conexă - Biblioteci şcolare]] +
 [[regulamente-si-metodologii-in-biblioteci-scolare|Regulamente şi metodologii în biblioteci şcolare]] [[regulamente-si-metodologii-in-biblioteci-scolare|Regulamente şi metodologii în biblioteci şcolare]]
 ===== Administrare şi management de biblioteci şcolare ===== ===== Administrare şi management de biblioteci şcolare =====
- 
-[[advocacy-si-comunicare-in-bibliotecile-scolare|Advocacy şi comunicare în bibliotecile şcolare]] 
-  
-[[buget-si-elemente-de-management-financiar-in-bibliotecile-scolare|Buget şi elemente de management financiar în bibliotecile şcolare]] 
-  
-[[cladiri-de-biblioteca.-amenajarea-spatiilor.-ergonomie-biblioteci-scolare|Clădiri de bibliotecă. Amenajarea spaţiilor. Ergonomie - Biblioteci şcolare]] 
    
 [[marketing-pentru-biblioteci-scolare|Marketing pentru biblioteci şcolare]] [[marketing-pentru-biblioteci-scolare|Marketing pentru biblioteci şcolare]]
  
-Să definim noţiunea de marketing pentru bibliotecile şcolare 
  
- Philip Kotler, în cărţile sale iniţiale, defineşte: **"Marketing este o activitate menită să satisfacă nevoile şi dorinţele prin procese de schimbare"**. Se poate adăuga la definiţiile lui Kotler şi Norris un răspuns al "Chartered Institute of Marketing" (CIM). Definiţia asociaţiei afirmă că marketingul este "procesul managerial de anticipare, identificare şi satisfacere a cerinţelor clienţilor într-un mod profitabil". De aceea, marketingul operativ include procesele de analiză de marketing, dezvoltarea unui nou produs, administrarea ciclului de viaţă al unui produs, stablirea preţului, administrarea canalului precum şi promoţiile.(http://ro.wikipedia.org/wiki/Marketing) 
- 
-Dar în bibliotecile şcolare poate fi vorba de o asemenea activitate? Este termenul adecvat acestui tip de biblioteci? Are bibliotecarul şcolar instrumentele necesare unui proces de markeing? Este nevoie de marketing într-o bibliotecă şcolară? Ce avantaje aduce bibliotecii şi bibliotecarului şi în favoarea cui este profitul unei astfel de activităţi? Cum schimbă marketingul viaţa, unui bibliotecar dintr-o bibliotecă şcolară mică sau de dimensiuni mai mari? 
- Iată câteva întrebări la care trebuie să răspundem pentru a convinge bibliotecarii să îşi modernizeze stilul de muncă, să se adapteze cerinţelor //pieţii/. 
-**Piaţa** bibliotecarului este populaţia din comunitatea şcolară pe care o deserveşte biblioteca şcolară şi populaţia comunităţii din care face parte şcoala, respectiv: cartierul, satul, comuna. 
-**Clienţii** sunt utilizatorii bibliotecii indiferent de vârstă, categorie socială,rasă, sex, religie,apartenenţă politică, cultură,studii.Toţi cei care trec pragul unei biblioteci trebuie câştigaţi ca utilizatori.Câştigându-i ca utilizatori, facem să circule **obiectul muncii, cartea**, **unitatea de bibliotecă** inventariată. Aceste unităţi trebuie să circule pentru a-şi face ciclul de viaţă, pentru a comunica informaţie, pentru a transmite cultură, pentru a elimina ignoranţa şi a justifica în ultimă instanţă existenţa bibliotecarului într-o instituţie bugetată. 
- 
-Consider că este necesară o normare a muncii într-o bibliotecă şcolară, unde un singur om face cumul de funcţii dintr-o bibliotecă publică dar este remunerat pentru un singur post fără a avea o specializare strictă în domeniul biblioteconomic. Dar aceasta este o altă problemă.  
- 
-Unde începe şi unde se termină marketingul în biblioteca şcolară? 
-Aş răspunde că de la şi la intrarea în instituţia de învăţămănt. Un afiş, un indicator,un mesaj,un banner,o vitrină cu noutăţi bibliografice,un panou cu imagini din bibliotecă,cu evenimentele aniversare trebuie să //ia ochii//celui care intră în instituţie.Este prima invitaţie pe care o faceţi politicos, incitant, agresiv vizual,colorat,curat,elegant,îmbietor,cu mesaj direct şi ţintă precisă.Aşa vă faceţi cunoscută existenţa.Dacă aţi aprins becul curiozităţii populaţiei şcolare şi adulţilor de a vedea ce e dincolo de uşa de la intrarea în bibliotecă, 20% aţi rezolvat problema vizitatorilor.Rămâne să îi determinăm acum să folosească serviciile de bibliotecă. 
- 
-Ca şi într-un magazin, ochiul este cel care face cererea.Deci ambientul trebuie să fie atrăgător.O lumină mai puţin agresivă, rafturi aerisite,atractiv inscripţionate cu domeniul din care fac parte cărţile, scris colorat ca în Margareta documentară, explicit dar şi biblioteconomic,flori,mese curate, aşezate in dreptul fiecărui domeniu, scaune confortabile, minim un computer conectat la internet prevăzut cu căşti şi cameră web, raft cu materiale pe suport magnetic aşezat lângă computer,raft de presă cu un foltoliu şi o măsuţă,locul bibliotecarului într-un colţ discret şi obligatoriu acces direct la raft pentru utilizator, vor aduce sigur clienţi permanenţi.Utilizatorul trebuie lăsat să pipăie cartea, să o răsfoiască, ca şi când ar cumpăra-o.Iluzia că acea carte îi va aparţine o perioadă îi dă un sentiment de posesie, de apartenenţă la un grup de intelectuali,va fi mândru dacă va fi felicitat pentru alegerea făcută şi încurajat să citească cartea cu atenţie marcându-i câteva amanunte interesante din conţinut.Un alt motiv de încurajare este acela de a-şi vedea numele scris de bibliotecar pe un cartonaş lipit pe coperta a-3-a a cărţii, alături de ceilalţi cititori. Acest cartonaş îl responsabilizează şi pentru a nu deteriora cartea, îi dă sentimentul de apartenenţă la un grup cu aceleaşi preferinţe, dar şi posibilitatea socializării cu aceia care au citit înaintea lor volumul.Faptul de a nu fi considerat ciudat alegând acel volum,le dă curaj în a alege să il citească, mai ales dacă a fost utilizat de mai mulţe persoane, capătă încredere că este o alegere bună. Acesta este un mod de autoreclamă a cărţii, de autorecomnadare şi certificare a calităţii ei.Este şi un instrument de control pentru bibliotecar, dar şi de verificare a cererii şi ofertei pe care o avem pentru anumite titluri. 
- 
-  Fiecare dată aniversară din calendarul scriitorilor şi compozitorilor trebuie marcată cu o mică expoziţie de carte, fotografii,prezentări realizate în power point,filme documentare,ore de audiţii,concursuri,dramatizări,etc.Este bine să fie stabilite în planul managerial, săptămâni dedicate aniversării marilor scriitori pentru a beneficia cât mai mulţi utilizatori de informaţiile prezentate.La aceste evenimente,invitaţiile către edituri prestigioase de a participa cu o expoziţie de carte cu vânzare la preţuri atractive este binevenită,invitarea unei librării din comunitate, ca şi invitarea unor personalităţi din lumea artelor,scriitori, critici, editori, pentru a face comunicări interesante despre opera celor aniversaţi. 
-   
-  Este importantă publicitatea pentru aceste evenimente.Invitarea presei,comunicate în mass media,invitarea televiziunilor,dau o valoare mai mare evenimentelor şi atrag atenţia publicului utilizator asupra valorii promovate, asupra intresului arătat de biblioteca şcolară acestor tipuri de evenimente, cât şi asupra calităţii utilizatorilor bibliotecii şcolare. 
-  Pliantele, posterele,chiar şi alb negru, fluturaşii oferite cu câteva zile înainte de data producerii evenimentului, pregăteşte psihologic utilizatorii îi determină să-şi facă timp pentru a participa la eveniment şi a reţine datele esenţiale: data, ora, locul, participanţii. 
-  Un mic protocol care să ofere un pahar de apă, un ceai, biscuiţi, dau o mai mare strălucire evenimentului, făcându-l de neuitat.Oamenii socializează mai bine cu un pahar în mână,devin mai degajaţi, receptează mai bine informaţia. 
-  Oferirea unor diplome elevilor, adeverinţe cadrelor didactice,premii celor care se implică în desfăşurarea acţiunii fac reuşita sigură . 
-   
-  Întrebările vin imediat.Cu ce resurse? 
-  Dar cu o mică strategie de marketing e posibil.Invitând o editură sau o librărie care sigur sunt interesate să-şi vândă marfa, negociaţi un fond de protocol şi o sponsorizare a acţiunii. Nimeni nu refuză un loc de desfacere fără chirie, deci se aşteaptă să cheltuiască ceva pentru a putea vinde.Deasemeni negociaţi o reducere de preţ la vânzarea cărţilor şi implicaţi-vă în alegerea titlurilor care ştiţi că sunt căutate de utilizatori sau din care nu aveţi suficiente în gestiune pentru a vă completa astfel colecţia, obţinându-le ca sponsorizare . 
-   
-  Biblioteca şcolară are posibilitatea de a găzdui expoziţii itinerante de carte cu vânzare de la editurile prestigioase care doresc mărirea vânzărilor.O solicitare în scris către acestea,negocierea condiţiilor de prezentare cu standuri rotative sau fixe, pot atrage fonduri de carte importante pentru bibliotecă, utilizatori mai mulţi, prestigiu şi preţuire pentru intersul arătat promovării cărţii în şcolă. 
- 
-   Donaţiile de carte de la donatorilor particulari, cei care renunţă la bibliotecile private pentru modernizarea locuinţelor, pot face obiectul unor expoziţii cu vânzare la preţuri scăzute către elevii care doresc să-şi facă propria bibliotecă, sau utilizatorii interesaţi.Fondurile pot fi folosite pentru dezvoltarea colecţiilor, achiziţii de aparatură electronică, birotică, foduri de premiere, protocol. 
-    
-   Pe timpul vacanţelor şcolare biblioteca trebuie deschisă utilizatorilor.Programele de vacanţă trebuie popularizate din timp, pentru ca elevii să-şi poată planifica timpul pentru utilizarea resurselor bibliotecii. 
-   Anumite activităţi recuperatorii, lectura în grup pentru elevii care au probleme la citire deschid gustul pentru lectură şi-i încurajează să-şi însuşească mai repede deprinderea de a citi.Trebuie atraşi şi părinţii elevilor pentru a participa ca supraveghetori la aceste activităţi. Cercurile de teatru, cenaclurile literar artistice atrag un alt segment de utilizatori. 
-Grupul de sprijin al bibliotecarului poate fi cooptat pentru a sprijini aceste activităţi de promovare a lecturii. 
- 
-Îngrijiţivă din timp să creaţi cu elevii pliante, postere, anunţuri atractive pentru a-i atrage spre bibliotcă şi în vacanţe.Faceţi un orar cu activităţi diverse, zilnice, afişaţi-l înainte de terminarea cursurilor la loc vizibil. Dacă timpul permite şi şcoala are o grădină este bine ca activitatea de lectură să se desfăşoare în aer liber.Scoateţi două trei mese , scaune în grădină, la umbră,lăsaţi-i să socializeze, să joace scrable, şah, rummy, puneţi-le muzică bună. 
- 
-Organizaţi cercuri de teatru, cenacluri de vară, cu muzică, dans, poezie,jocuri de societate, filme video, cercuri de jurnalism, editare, pictură,ecologie. Încurajaţi elevii să doneze bibliotecii copii ale filmelor, jocurilor, materialelor educaţionale pe suport electronic, colecţii de reviste pentru elevi pe care le înregistraţi într-un registru gen //Cartea de onoare a donatorilor//. Promovaţi proiecte, atrageţi utilizatorii, promovaţi-le la nivel naţional, internaţional.Aveţi în mâna dumneavoastră un instrument scump, invidiat de mulţi,nebănuit de profitabil, //informaţia//.Folosiţi-o, exploataţi-o la maxim,promovaţi-o, satisfacţiile sunt maxime.Faceţi reclama carţilor cele mai solicitate, realizaţi un top al celor mai citite cărţi din anul şcolar şi prezentaţi-l elevilor ca o statistică.Chiar elevii pot face aceste prezentări pe care le puteţi folosi ulterior. 
- 
-Toate aceste activităţi promovează lectura, cultura,cartea în esenţă, reduce monotonia la locul de muncă, creează fonduri pentru dezvoltarea bibliotecii,poate aduce şi fonduri extrabugetare pentru obţinerea unor venituri suplimentare. 
- 
-Astfel răspunsurile la întrebările puse iniţial au fost date în contextul respectării profesiei de bibliotecar şi stimulării respectului pentru cultură, responsabilitate pe care o avem din momentul alegerii acestei funcţii. 
- 
- --- //[[crinaliliana@yahoo.com|MARES CRINA LILIANA]] 2010/02/26 22:53// 
-      
 [[monitorizare.-evaluare.-raportare.-statistica-de-biblioteca-biblioteci-scolare|Monitorizare. Evaluare. Raportare. Statistică de bibliotecă - Biblioteci şcolare]] [[monitorizare.-evaluare.-raportare.-statistica-de-biblioteca-biblioteci-scolare|Monitorizare. Evaluare. Raportare. Statistică de bibliotecă - Biblioteci şcolare]]
    
Linia 75: Linia 22:
 ===== Profesionişti în biblioteca şcolară ===== ===== Profesionişti în biblioteca şcolară =====
  
-[[bibliotecarul-din-biblioteca-ccd|Bibliotecarul din Biblioteca CCD]]+bibliotecarul-din-biblioteca-ccd|Bibliotecarul din Biblioteca CCD
  
-[[bibliotecarul-din-biblioteca-scolara|Bibliotecarul din biblioteca şcolară]]+ bibliotecarul-din-biblioteca-scolara|Bibliotecarul din biblioteca şcolară
    
-[[profesorul-documentarist|Profesorul documentarist]]+profesorul-documentarist|Profesorul documentarist
  
 ===== Fluxuri de activităţi în biblioteca şcolară, în context tradiţional şi informatizat ===== ===== Fluxuri de activităţi în biblioteca şcolară, în context tradiţional şi informatizat =====
  
-[[dezvoltarea-colectiilor-in-bibliotecile-scolare|Dezvoltarea colecţiilor în bibliotecile şcolare]] 
- 
-[[evidenta-si-organizarea-colectiilor-in-bibliotecile-scolare|Evidenţa şi organizarea colecţiilor în bibliotecile şcolare]] 
- 
-[[descrierea-documentelor-si-catalogarea-in-bibliotecile-scolare| Descrierea documentelor şi catalogarea în bibliotecile şcolare]] 
-  
-[[indexare-si-clasificarea-documentelor-in-bibliotecile-scolare|Indexare şi clasificarea documentelor în bibliotecile şcolare]] 
-  
-[[comunicarea-documentelor-in-bibliotecile-scolare|Comunicarea documentelor în bibliotecile şcolare]] 
-  
-[[conservarea-si-prezervarea-in-bibliotecile-scolare|Conservarea şi prezervarea în bibliotecile şcolare]] 
    
-[[imprumut-interbibliotecar-in-bibliotecile-scolare-ill|Împrumutul interbibliotecar în bibliotecile şcolare (ILL)]] 

Traseu: • Ghid pentru bibliotecarii din biblioteci publice