Diferențe
Aici sunt prezentate diferențele dintre versiunile selectate și versiunea curentă a paginii.
| Both sides previous revision Versiuni anterioare Urmatoarea versiune | Versiuni anterioare | ||
|
evidenta-si-organizarea-colectiilor-in-bibliotecile-publice [2010/07/01 14:07] delia.p |
evidenta-si-organizarea-colectiilor-in-bibliotecile-publice [2011/08/19 15:14] (curent) delia.p |
||
|---|---|---|---|
| Linia 19: | Linia 19: | ||
| - | Acte Obligatorii, unitare, de intrare în fonduri de ieşire din fonduri - facturi cu specificaţii - procese verbale, borderouri ( donaţie, schimb, casare) - ordin de transfer - chitanţe | + | Acte obligatorii, unitare, |
| - | + | de intrare în fonduri de ieşire din fonduri | |
| - | Unitatea de evidenţă volumul de bibliotecă cărţi – fiecare exemplar seriale – ziare - anual reviste - bianual, trimestrial, semestrial, anual | + | - * facturi cu specificaţii |
| + | * - procese verbale, | ||
| + | * borderouri ( donaţie, schimb, casare) | ||
| + | * - ordin de transfer | ||
| + | * - chitanţe, ordine de plata | ||
| + | * | ||
| + | |||
| - | | ||
| ====== EVIDENTA COLECTIILOR ====== | ====== EVIDENTA COLECTIILOR ====== | ||
| Linia 173: | Linia 178: | ||
| - | ==== METODE ŞI TEHNICI DE VERIFICARE A COLECŢIILOR ==== | + | ==== METODE ŞI TEHNICI DE VERIFICARE A COLECŢIILOR ==== |
| * Model de PLAN DE LUCRU Cu ocazia inceperii operatiunii de inventariere | * Model de PLAN DE LUCRU Cu ocazia inceperii operatiunii de inventariere | ||
| * Pe baza dispozitiei nr.____________ si a Legii 334/2002, biblioteca comunala din_____________ a demarat operatiunea de inventariere a fondului de carte pe data de _____________. | * Pe baza dispozitiei nr.____________ si a Legii 334/2002, biblioteca comunala din_____________ a demarat operatiunea de inventariere a fondului de carte pe data de _____________. | ||
| Linia 187: | Linia 192: | ||
| - | ==== Cazuri particulare si rezolvarea lor ==== | + | ==== Cazuri particulare si rezolvarea lor ==== |
| * Biblioteca a fost ani de zile inchisă şi nu se mai găssc documentele de gestiune | * Biblioteca a fost ani de zile inchisă şi nu se mai găssc documentele de gestiune | ||
| * există 2,3 numere de inventar pe o carte si cateva seturi de registre | * există 2,3 numere de inventar pe o carte si cateva seturi de registre | ||
| Linia 195: | Linia 200: | ||
| - | ====== ORGANIZAREA COLECŢIILOR DE BIBLIOTECĂ ====== | + | ====== ORGANIZAREA COLECŢIILOR DE BIBLIOTECĂ ====== |
| + | |||
| + | Aspectul bibliotecii implică următoarele | ||
| + | * I. Mediul ambiental şi organizarea colecţiilor. | ||
| + | * II. Actualizarea colecţiilor şi selectarea lor în funcţie de propriul cerc de utilizatori prin | ||
| + | * III Selecţia cărţilor pentru eliminare din colecţii. | ||
| + | * IV Forme vizuale de publicitate a bibliotecii şi a cărţii. | ||
| + | * | ||
| | | ||
| - | |||
| - | Aspectul bibliotecii implică următoarele | ||
| - | I. Mediul ambiental şi organizarea colecţiilor. | ||
| - | II. Actualizarea colecţiilor şi selectarea lor în funcţie de propriul cerc de utilizatori prin: | ||
| - | Completarea colecţiilor prin achiziţie. | ||
| - | Selecţia cărţilor pentru eliminare din colecţii. | ||
| - | III. Forme vizuale de publicitate a bibliotecii şi a cărţii. | ||
| - | IV. Depozitarea şi conservarea documentelor de bibliotecă. | ||
| - | + | ===== Mediul ambiental şi organizarea colecţiilor | |
| - | I. Mediul ambiental şi organizarea colecţiilor | + | |
| - | Discuţia despre mediul ambiental al bibliotecilor ar trebui să înceapă cu sublinierea coordonatelor realităţii imediate. Totuşi încercăm să discutăm mai întâi organizarea unei biblioteci ideale, în care bibliotecarul este cel care îşi materializează visele, fiind arhitectul propriei biblioteci. | + | |
| - | Ideal vorbind biblioteca ar trebui să fie un spaţiu atractiv, important în viaţa comunităţii, cu o imagine şi o atitudine proactivă, dinamică, receptivă şi flexibilă. | + | Discuţia despre mediul ambiental al bibliotecilor ar trebui să înceapă cu sublinierea coordonatelor realităţii imediate. Totuşi încercăm să discutăm mai întâi organizarea unei biblioteci ideale, în care bibliotecarul este cel care îşi materializează visele, fiind arhitectul propriei biblioteci. |
| + | Ideal vorbind biblioteca ar trebui să fie un spaţiu atractiv, important în viaţa comunităţii, cu o imagine şi o atitudine proactivă, dinamică, receptivă şi flexibilă. | ||
| Împărţirea spaţiului aferent bibliotecii se poate face în funcţie de ceea ce doreşte bibliotecarul să realizeze în comunitate. Pentru acesta bibliotecarul trebuie să ştie cu exactitate ce doreşte, ce poate face, ce ar fi necesar să facă şi care sunt posibilităţile prin care se pot realiza dezideratele lui. | Împărţirea spaţiului aferent bibliotecii se poate face în funcţie de ceea ce doreşte bibliotecarul să realizeze în comunitate. Pentru acesta bibliotecarul trebuie să ştie cu exactitate ce doreşte, ce poate face, ce ar fi necesar să facă şi care sunt posibilităţile prin care se pot realiza dezideratele lui. | ||
| Planul de lucru trebuie sa atingă următoarele puncte: | Planul de lucru trebuie sa atingă următoarele puncte: | ||
| Linia 218: | Linia 223: | ||
| • Ce cerem, cum cerem, cui cerem. | • Ce cerem, cum cerem, cui cerem. | ||
| Obiective care pot fi avute în vedere | Obiective care pot fi avute în vedere | ||
| - | -biblioteca centru cultural local. | + | * -biblioteca centru cultural local. |
| - | -biblioteca spaţiu al comunicării. | + | * -biblioteca spaţiu al comunicării. |
| - | -biblioteca spaţiu pentru punerea în evidenţă a valorilor culturale locale. | + | * -biblioteca spaţiu pentru punerea în evidenţă a valorilor culturale locale. |
| - | -biblioteca spaţiu de organizare de activităţi care ţin de educaţia pemanentă . | + | * -biblioteca spaţiu de organizare de activităţi care ţin de educaţia pemanentă . |
| Biblioteca chiar una mică poate fi împărţită în una sau mai multe zone în funcţie de posibilităţi: | Biblioteca chiar una mică poate fi împărţită în una sau mai multe zone în funcţie de posibilităţi: | ||
| - | Zonă pentru copii. | + | Zonă pentru copii. |
| Zonă pentru lectură. | Zonă pentru lectură. | ||
| Zonă pentru acces liber la raft. | Zonă pentru acces liber la raft. | ||
| Linia 233: | Linia 238: | ||
| Zonă utilizabilă iarna. | Zonă utilizabilă iarna. | ||
| În fiecare dintre aceste zone pot fi organizate activităţi de genul. | În fiecare dintre aceste zone pot fi organizate activităţi de genul. | ||
| - | Ateliere video | + | Ateliere video |
| Ateliere muzicale | Ateliere muzicale | ||
| Cluburi (desen, pictură, lucru manual pentru copii) | Cluburi (desen, pictură, lucru manual pentru copii) | ||
| Linia 246: | Linia 251: | ||
| - | II. Actualizarea colecţiilor şi selectarea lor în funcţie de propriul cerc de utilizatori. | + | II |
| + | |||
| + | ===== Actualizarea colecţiilor şi selectarea lor în funcţie de propriul cerc de utilizatori ===== | ||
| + | . | ||
| - | ==== C• Organizarea fondului de carte la raft în aşa fel încât să fie uşor de accesat, după criterii care deservesc nevoile cititorilor. | + | ==== C• Organizarea fondului de carte la raft în aşa fel încât să fie uşor de accesat, după criterii care deservesc nevoile cititorilor. |
| - | • * Aşezarea sistematic-alfabetică a colecţiilor (uzual) | + | * Aşezarea sistematic-alfabetică a colecţiilor (uzual) |
| * • Aşezarea colecţiilor după criterii formale: | * • Aşezarea colecţiilor după criterii formale: | ||
| * Aşezarea fixă, cronologică, alfabetică, după limbă, după numărul de inventar ( mai rar utilizate) | * Aşezarea fixă, cronologică, alfabetică, după limbă, după numărul de inventar ( mai rar utilizate) | ||
| Linia 266: | Linia 274: | ||
| * | * | ||
| * | * | ||
| - | Accesul direct la publicaţii - etichetă a bibliotecă moderne | + | Accesul direct la publicaţii - etichetă a bibliotecă moderne. |
| - | La Conferinţa IFLA de la Copenhaga , din 1997, se precizează că "Liberul acces la informaţia din biblioteci pentru toţi oamenii" reprezintă prioritatea nr.1. Accesul neîngrădit la informaţie reprezintă un principiu fundamental al libertăţii intelectuale pe care bibliotecile şi personalul acestora trebuie să-l respecte materializându-l prin achiziţionarea, conservarea şi disponibilizarea unei mari varietăţi de "materiale care să reflecte pluralitatea şi diversitatea societăţii." | + | |
| + | La Conferinţa IFLA de la Copenhaga , din 1997, se precizează că "Liberul acces la informaţia din biblioteci pentru toţi oamenii" reprezintă prioritatea nr.1. Accesul neîngrădit la informaţie reprezintă un principiu fundamental al libertăţii intelectuale pe care bibliotecile şi personalul acestora trebuie să-l respecte materializându-l prin achiziţionarea, conservarea şi disponibilizarea unei mari varietăţi de "materiale care să reflecte pluralitatea şi diversitatea societăţii." | ||
| Bibliotecarul are obligaţia de a selecta, a achiziţiona şi a oferi documentele după criterii strict profesionale, liber de constrângeri de ordin politic, moral sau religios, respingând în acelaşi timp orice formă de cenzură. | Bibliotecarul are obligaţia de a selecta, a achiziţiona şi a oferi documentele după criterii strict profesionale, liber de constrângeri de ordin politic, moral sau religios, respingând în acelaşi timp orice formă de cenzură. | ||
| * În literatura de specialitate se întâlnesc frecvent concepte ca "acces liber", "acces liber la raft", "acces direct", "acces indirect". Potrivit reglementărilor internaţionale precizate mai sus, accesul în bibliotecă, la raft, la documente este liber. Mediat de bibliotecar, accesul liber devine indirect, iar nemediat de bibliotecar, accesul este direct. De regulă, accesul direct este practicat la rafturile bibliotecii, direct la documente, în spaţii pregătite corespunzătoare. Tendinţa generală în biblioteci este ca partea rezervată depozitelor să fie în scădere, chiar şi în etapa de proiectare şi de construcţie , în favoarea creşterii spaţiilor cu acces direct. | * În literatura de specialitate se întâlnesc frecvent concepte ca "acces liber", "acces liber la raft", "acces direct", "acces indirect". Potrivit reglementărilor internaţionale precizate mai sus, accesul în bibliotecă, la raft, la documente este liber. Mediat de bibliotecar, accesul liber devine indirect, iar nemediat de bibliotecar, accesul este direct. De regulă, accesul direct este practicat la rafturile bibliotecii, direct la documente, în spaţii pregătite corespunzătoare. Tendinţa generală în biblioteci este ca partea rezervată depozitelor să fie în scădere, chiar şi în etapa de proiectare şi de construcţie , în favoarea creşterii spaţiilor cu acces direct. | ||
| Linia 274: | Linia 283: | ||
| - | ==== avantaje si dezavantaje==== | + | ==== Actualizarea colectiilor prin casare ==== |
| + | Principii pentru actualizarea colectiilor prin casare: | ||
| + | 1. Obiective urmărite la iniţierea unei casări: | ||
| + | • Igienizarea şi curăţirea colecţiei de cărţile uzate şi deteriorate de folosirea lor intensivă | ||
| + | • Reconsiderarea critică a rafturilor- în timp se schimbă gustul şi necesităţile utilizatorilor. | ||
| + | • Cunoaşterea mai bună a propriei colecţii | ||
| + | • Orientarea achiziţiei viitoare cu lucrări care nu mai sunt în rafturi. | ||
| + | |||
| + | 2. Efecte obtinute prin procesul de casare: | ||
| + | • Colecţia devine mai atrăgătoare. | ||
| + | • Se stabileşte un raport judicios între lucrările noi şi cele vechi care au valoare bibliografică, sau bibliofilă. | ||
| + | • Colecţia corespunde mai bine nevoilor utilizatorilor . | ||
| + | • Rafturile vor fi mai aerisite oferind un confort estetic utilizatorului. | ||
| + | |||
| + | 3.Selecţia propriu zisă se face dintre lucrările care: | ||
| + | • Nu au fost împrumutate în ultimii 5-10 ani. | ||
| + | • Au o starea fizică necorespunzătoare, murdare, rupte, ireparabile. | ||
| + | • Au o informaţie depăşită şi nu sunt documente originale. | ||
| + | • Cărţi în foarte multe exemplare care nu au fost solicitate în timp. | ||
| + | • Cărţi în mai multe volume care acum sunt descompletate. | ||
| + | |||
| + | Vom observa pentru fiecare titlu dacă: | ||
| + | * Lucrarea figurează în vre-o bibliografie | ||
| + | * Stilul este actual şi solicitat. | ||
| + | * Are sau nu referiri locale. | ||
| + | |||
| + | Legal, (legea bibliotecilor 334/2002 republicată) stabileşte în articolul 40 aliniatul 2 că: Eliminarea documentelor din colecţii se aplică numai bunurilor culturale comune, uzate fizic sau moral, după o perioadă de minimum 6 luni de la achiziţie, prin hotărârea conducerii bibliotecii. Pentru bibliotecile comunale spunem că borderourile cu cărţile propuse pentru casare trebuie aprobate de consiliul local iar Biblioteca Judeţeană dă şi ea avizul favorabil , în calitate de instituţie cu coordonare metodologică. | ||
| + | |||
| + | Se impun câteva amănunte despre ceea ce înseamnă carte bibliofilă pentru a o putea recunoaşte şi a evita pierderea unor cărţi de valoare: | ||
| + | • Cărţi care conţin referiri la istoria locală. | ||
| + | • Manuscrise ale unor personalităţi locale. | ||
| + | • Stampe, cartografii. | ||
| + | • Cărţi apărute după 1950 cu exlibris. | ||
| + | • Cărţi cu autograf şi dedicaţie din partea autorului. | ||
| + | În cazuri excepţionale se pot găsi în rafturi: | ||
| + | • Incunabule. | ||
| + | • Cărţi vechi care ies în evidenţă prin legatură ( catifea, argint, lemn), sau prin ilustraţie. | ||
| ==== Bibliografie ==== | ==== Bibliografie ==== | ||
| + | |||
| + | |||
| + | 1. 1.Patrick Le Boeuf, Este posibil să organizăm toată informaţia? Punctul de vedere biblioteconomic. În: Revista Română de Biblioteconomie şi Ştiinţa Informării, 2005, Anul I, nr. 3, p. 29-40. | ||
| + | 2. Cf. Octavia-Luciana Porumbeanu, Un concept actual în activitatea de informare: veghea informaţională. În: Revista Română de Biblioteconomie şi Ştiinţa Informării, 2005, Anul 1, nr. 2, p. 29-33 | ||
| + | 3. Ionel Enache, Necesitatea planificării serviciilor de bibliotecă. În: Buletin ABIR, 1999, Vol. 10, nr. 1, p. 9-14. | ||
| + | 4. Legea bibliotecilor nr.334/2002, republicată | ||
| + | 5. Ion Stoica, Criza în structurile infodocumentare: sensuri şi semnificaţii contemporane. Constanţa: Ex Ponto, 2001, p. 18 | ||
| + | 6. Apud Lili Rusea, Un concept integrator: accesul. În: Buletin ABIR, 2001, Vol. 12, nr. 1, p. 16-18 | ||
| + | 7. Mircea Regneală, Studii de biblioteconomie. Constanţa: Ex Ponto, 2001, p. 215 | ||
| + | 8. Irina Sandu, Dezvoltarea colecţiilor în bibliotecile universitare româneşti contemporane. În: Buletin ABIR, 2002, vol. 13, nr. 1, p. 23- 25 | ||
| + | |||
| + | 9. Brigitte Richter Ghid de biblioteconomie. Trad. de Gheorghe Buluţă şi Silvia Nestorescu. Ed. a 5-a rev. şi adăugită. Bucureşti: Editura Grafoart, 1995, p. 17 | ||
| + | 10. FAIFE - Programul IFLA de promovare a libertăţii intelectuale în care bibliotecile "sunt porţi spre cunoştinţe şi idei. | ||
| + | 11. Mircea Regneală, Accesul liber la informaţii şi libertatea de exprimare / Free Access to Information and Freedom of Expresion (FAIFE). În: Buletin ABIR, Vol. 15, nr. 2, p. 25-26 | ||
| + | 12. Marcela Vişan, Cotarea cărţilor pentru accesul liber la raft la Biblioteca Universităţii "Politehnica" din Timişoara. În: Buletin ABIR, Vol. 14, nr. 4, p. 21-23 | ||
